726 matches
-
regiunea de sud. Germanii au încercat să execute un plan aprobat de Hitler (la conceperea căruia nu a participat însă) pentru cucerirea podurilor de peste IJssel și Maas și păstrarea lor în stare de funcționare cu ajutorul a două comandouri "Brandenburger". Membrii comandourilor au început infiltrarea pe teritoriul olandez mai înainte de declanșarea atacului principal, unii dintre militarii germani fiind pe poziții încă din seara zilei de 9 mai. În timpul nopții de 10 mai, germanii s-au deplasat până în apropierea podurilor. Câțiva germani purtau
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
podurilor a eșuat în cele mai multe cazuri iar podurile au fost aruncate în aer, în două dintre cazuri explozia ucigându-i și pe germanii carea apucaseră să ocupe pozițiile ordonate. Singura excepție a fost podul de cale ferată Gennep . Imediat după ce comandourile au reușit să cucerească podul și să asigure protecția lui, un tren blindat l-a traversat, inaintând în spatele Poziției Peel-Raam, unde a debarcat un batalion de infanterie. Autoritățile olandeze au emis rapoarte detaliate către agențiile internaționale de presă cu privire la acțiunile
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
Ungaria ieșea din război, însă Hitler îi ordonase cu o zi înainte comandantului Otto Skorzeny să plece în Ungaria cu o misiune specială. Miklós, fiul lui Horthy, a fost arestat în aceeași zi și folosit drept ostatec de către Gestapo. Ulterior, comandoul special condus de Skorzeny a dus la îndeplinire operațiunea Panzerfaust: a intrat în Budapesta cu 42 de tancuri din clasa Tiger ("Tigru") și cu unitatea Goliath. La 16 octombrie 1944, Horthy a fost capturat în palatul regal din Buda, fiind
Miklós Horthy () [Corola-website/Science/302681_a_304010]
-
fortificarea coastei vestice a Atlanticului, în vederea respingerii unei invazii aliate. Liderii britanici, în frunte cu premierul Churchill, doreau să evite atacurile frontale specifice primului război mondial, care provocaseră uriașe pierderi umane. În schimb, Churchill și șefii militarei britanici sprijineau atacurile comandourilor Direcției Operațiunilor Speciale și ale acțiunile mișcărilor naționale de rezistență, în timp ce principalul efort de război al Aliaților occidentali ar fi trebuit să fie făcut în Marea Mediterană și Italia, (care era considerat aliatul slab al Axei), țintind Austria și, mai departe
Bătălia pentru Normandia () [Corola-website/Science/309487_a_310816]
-
sud pe ambele maluri ale râului Orne. Până în acel moment, parașutiștii stabiliseră un perimetru defensiv puternic. Ambele tabere au suferit pierderi grele, dar parașutiștii nu au putut fi înfrânți. La scurtă vreme după prânz, parașutiștii britanici au fost întăriți cu comandouri din cadrul Brigăzii I Servicii Speciale. Până la sfârșitul Zilei Z, parașutiștii Diviziei a 6-a își îndepliniseră obiectivele ordonate. În următoarele câteva zile, britanicii și germanii au purtat lupte grele pentru pozițiile din jurul capului de pod de pe Orne. De exemplu, pe
Bătălia pentru Normandia () [Corola-website/Science/309487_a_310816]
-
concept care nu va mai fi folosit în următoarele trei operațiuni aeropurtate importante din timpul războiului. Ca urmare a parașutării de noapte, 45% dintre unități au fost puternic împrăștiate în teritoriu și au fost incapabile să se regrupeze. Eforturile primilor comandouri lansate, care aveau ca sarcină marcarea zonelor de aterizare, au fost în cea mai mare parte încheiate cu eșecuri, balizele radarelor automate Rebecca/Eureka, care ar fi trebuit să ghideze valurile de avioane cu parașutiști către zonele de aterizare, s-
Bătălia pentru Normandia () [Corola-website/Science/309487_a_310816]
-
fost îndeplinite obiectivele ambițioase trasate de Montgomery. În mod special, era vorba de cucerirea orașului Caen, care a rămas în mâinile germanilor până pe 8 august. Brigada I servicii speciale a debarcat în al doilea val, din care făceau parte și Comandoul nr. 4, care avea și două subunități franceze. Debarcarea acestei brigăzi a rămas faimoasă pentru că a fost condusă de cimpoierul Bill Millin. Britanicii și francezii din Comandoul nr. 4 aveau obiective separate în Ouistreham: francezii trebuiau să cucerească o cazemată
Bătălia pentru Normandia () [Corola-website/Science/309487_a_310816]
-
servicii speciale a debarcat în al doilea val, din care făceau parte și Comandoul nr. 4, care avea și două subunități franceze. Debarcarea acestei brigăzi a rămas faimoasă pentru că a fost condusă de cimpoierul Bill Millin. Britanicii și francezii din Comandoul nr. 4 aveau obiective separate în Ouistreham: francezii trebuiau să cucerească o cazemată și Cazinoul, iar britanicii trebuiau să cucerească două baterii care controlau prin focul lor întreaga plajă. Dacă în cazul cazematei, armele din dotarea comandoului s-au dovedit
Bătălia pentru Normandia () [Corola-website/Science/309487_a_310816]
-
și francezii din Comandoul nr. 4 aveau obiective separate în Ouistreham: francezii trebuiau să cucerească o cazemată și Cazinoul, iar britanicii trebuiau să cucerească două baterii care controlau prin focul lor întreaga plajă. Dacă în cazul cazematei, armele din dotarea comandoului s-au dovedit ineficiente, Cazinoul a fost cucerit cu sprijinul blindatelor. Comandourile britanice au ajuns la pozițiile bateriilor de artilerie, unde au aflat că tunurile fuseseră mutate cu ceva vreme înainte. Lăsând infanteriei sarcina curățării zonei de focarele germane de
Bătălia pentru Normandia () [Corola-website/Science/309487_a_310816]
-
trebuiau să cucerească o cazemată și Cazinoul, iar britanicii trebuiau să cucerească două baterii care controlau prin focul lor întreaga plajă. Dacă în cazul cazematei, armele din dotarea comandoului s-au dovedit ineficiente, Cazinoul a fost cucerit cu sprijinul blindatelor. Comandourile britanice au ajuns la pozițiile bateriilor de artilerie, unde au aflat că tunurile fuseseră mutate cu ceva vreme înainte. Lăsând infanteriei sarcina curățării zonei de focarele germane de rezistență, comandourile s-au îndreptat spre interiorul Franței ca să se alăture Brigăzii
Bătălia pentru Normandia () [Corola-website/Science/309487_a_310816]
-
au dovedit ineficiente, Cazinoul a fost cucerit cu sprijinul blindatelor. Comandourile britanice au ajuns la pozițiile bateriilor de artilerie, unde au aflat că tunurile fuseseră mutate cu ceva vreme înainte. Lăsând infanteriei sarcina curățării zonei de focarele germane de rezistență, comandourile s-au îndreptat spre interiorul Franței ca să se alăture Brigăzii a 45-a de comando și, mai apoi, Diviziei a 6-a aeropurtate. Forțele canadiene care au debarcat pe plaja Juno s-au găsit în fața a 11 baterii de tunuri
Bătălia pentru Normandia () [Corola-website/Science/309487_a_310816]
-
pozițiile bateriilor de artilerie, unde au aflat că tunurile fuseseră mutate cu ceva vreme înainte. Lăsând infanteriei sarcina curățării zonei de focarele germane de rezistență, comandourile s-au îndreptat spre interiorul Franței ca să se alăture Brigăzii a 45-a de comando și, mai apoi, Diviziei a 6-a aeropurtate. Forțele canadiene care au debarcat pe plaja Juno s-au găsit în fața a 11 baterii de tunuri grele de 155 mm, 9 baterii de tunuri de 75 mm, a numeroase cuiburi de
Bătălia pentru Normandia () [Corola-website/Science/309487_a_310816]
-
Divizia a 50-a (Northumbrian) de infanterie a depășit toate dificultățile și până la sfârșitul zilei a avansat până în apropierea orașului Bayeux. Cu excepția canadienilor de pe plaja Juno, nicio divizie nu a ajuns mai aproape de obiectivele ordonate ca Divizia a 50-a. Comandoul nr. 47 a fost ultimul comandou britanic care a debarcat pe plaja Gold, la est de Le Hamel. Sarcina lor era aceea de a înainta rapid în interiorul teritoriului, după care să schimbe brusc direcția de avansare către vest și, după
Bătălia pentru Normandia () [Corola-website/Science/309487_a_310816]
-
Heiman a servit în unitatea de divertisment a Tineretului militar agricol (Nahal) ca acordeonist locțiitor pe lângă colegul său originar din România, Dubi Zeltzer. Ca soldat combatant atât în serviciul regulat cât și cel în rezervă a făcut parte dintr-un comando de jeepuri cu care a luat parte la trei războaie, fiind rănit în toate trei. În aceeași perioadă, s-a căsătorit cu Dalia Kolton și s-a mutat cu ea în kibuțul Beit Alfa. Kibuțul l-a trimis la studii
Nahum Heiman () [Corola-website/Science/319273_a_320602]
-
Cavalaire-sur-Mer]]), divizia a 45-a americană a debarcat în centrul dispozitivului, pe plaja Delta ([[Saint-Tropez]]), iar divizia a 36-a americană a debarcat pe plaja Camel de pe flancul drept ([[Saint-Raphaël, Var|Saint-Raphaël]]). Debarcarea americanilor a fost sprijinită de trupele de comando franceze, care au atacat pe ambele flancuri, și de o forță aeropurtată combinată americano-britanică (parașutiști și infanterie transportată cu planoarele). Comandourile americano-canadiene au cucerit două insule din regiunea de debarcare, pentru a asigura protecția forțelor aliate. Protecția navală a fost
Istoria militară a Franței în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/314363_a_315692]
-
a debarcat pe plaja Camel de pe flancul drept ([[Saint-Raphaël, Var|Saint-Raphaël]]). Debarcarea americanilor a fost sprijinită de trupele de comando franceze, care au atacat pe ambele flancuri, și de o forță aeropurtată combinată americano-britanică (parașutiști și infanterie transportată cu planoarele). Comandourile americano-canadiene au cucerit două insule din regiunea de debarcare, pentru a asigura protecția forțelor aliate. Protecția navală a fost asigurată de crucișătoare, cuirasate, distrugătoare și portavioane franceze, americane și britanice, care au sprijinit debarcarea aliată prin asigurarea acoperirii de artilerie
Istoria militară a Franței în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/314363_a_315692]
-
lor a fost interceptat de vapoarele militare ale Flotei Caspice și, după un bombardament de o oră, bolșevicii s-au predate și s-au retras la Baku. Cei mai mulși bolșevici au fost arestași și au rămas închiși până când un comando condus de Anastas Mikoian i-a eliberat. Shahumyan, Dzhaparidze, Azizbekov, Mikoyan și comandanții bolșevici s-au îmbarcat pe vasul "Turkmen", dorind să ajungă la Astrahan. La Krasnovodsk, comisarii au fost arestați de comandantul local, care a cerut instrucțiuni de la Sovietul
Comuna din Baku () [Corola-website/Science/326601_a_327930]
-
sunt înfrățiți cu susținătorii echipelor UTA Arad și Steaua. Guardia Rosso-Nera reprezintă prima grupare a suporterilor echipei Metalul Reșița, fiind înființată în anul 1996. Aceasta a avut o relație de frăție cu suporterii echipei FC Caransebeș, ulterior transformată în rivalitate. Comando Bukowina este grupul care susține Foresta Suceava, înființat în 2015. O altă grupare de suporteri din Suceava este Dakay, înființată în anul 2006, care au susținut FC Cetatea Suceava Peluza Nord și Sud Botoșani sunt peluzele unde se adună suporterii
Ultras () [Corola-website/Science/321885_a_323214]
-
brașoveni au o relație strânsă cu suporterii echipelor Gaz Metan Mediaș și Ceahlăul Piatra-Neamț. Rude Boys reprezintă singura galerie care susține, în prezent, echipa Gaz Metan Mediaș. Primele grupări au apărut în anul 2000: Ultra Med, Gruppo Bianco Nero și Comando domină Ardealul. În prezent, stadionul Gaz Metan nu are decât o singură peluză, ocupată de oaspeți. Astfel, suporterii stau în tribună. Peluza Sud Sibiu reprezintă peluza suporterilor echipei Voința Sibiu. Cea mai veche grupare de ultrași sibieni este Ultra Sound
Ultras () [Corola-website/Science/321885_a_323214]
-
Acte de fundare", 2007, Editura Cadmos; - Nicolae Noica - "Palatul Patriarhiei", 2008, Editura Cadmos; - Nicolae Noica - "Palatul Regal", 2009, Editura Cadmos; - Cristina Țurlea - "Cronica restaurării Palatului vechi B.N.R.", 2010, Editura Cadmos; - Cristina Țurlea - "Centrul istoric financiar-bancar al Bucureștilor", 2011, Editura Cadmos. - "Comandourile deșertului" - Jean Bourdier - 1991, Editura Militară; - "A cincea valiză" - Jacques de Launay - 1993, Editura Agni; A primit Premiul Uniunii Scriitorilor pentru literatură pentru copii (2003), Premiul Asociației Editorilor din România pentru literatură pentru copii (2005), Premiul Special al Uniunii Scriitorilor
Stelian Țurlea () [Corola-website/Science/326188_a_327517]
-
în 1965, a emigrat cu familia în Statele Unite, unde a terminat liceul la 16 ani ai apoi a studiat relații internaționale la Universitatea Columbia. În 1971 s-a întors în Israel pentru a se înrola voluntar într-o unitate de comando de elită (Sayeret Matkal) a armatei israeliene, dar după un an s-a transferat într-o unitate de informații. În anul 1978 a regizat și produs primul său film Halehaká (Formația), care descria viața unei tipice formații militare israeliene de
Avi Nesher () [Corola-website/Science/333840_a_335169]
-
Baobab" de la Sanary (Var) se găsește față în față cu vila "Reine" a amiralului Darlan (comandantul Marinei franceze și adjunctul lui Philippe Pétain), încearcă să deschidă un dialog între guvernul francez și Aliați. În aceste împrejurări, întreprinde o operațiune de comando împotriva serviciilor de spionaj italiene în Franța, motiv pentru care va primi mai multe decorații militare pentru fapte de război. Jacques-Yves Cousteau împreună cu și a constituit la Toulon în 1946, Grupul de studii și cercetări submarine (GERS) dotat cu nava
Jacques-Yves Cousteau () [Corola-website/Science/309133_a_310462]
-
fi adjunctul comandantului submarinului „Livyatan”. În decembrie 1967 l-a înlocuit pe maiorul Zeev Almog la comanda acestui din urmă submarin. A făcut aceasta până în august 1968, aplicând pe acest submarin metode noi de luptă și cooperând cu luptătorii faimosului comando marin 13. Când la 25 ianuarie 1968 Barkai a primit știrea pierderii legăturii cu submarinul Dakar, submarinul Livyatan pe care îl comanda și care făcea parte din aceeași serie de producție (britanică) ca și „Dakar” executa antrenamente în largul mării
Michael Barkai () [Corola-website/Science/313390_a_314719]
-
Sarantopoulos. Profesorul Florin Constantiniu afirma că agentul Sarantopoulos îl viza de fapt pe generalul german Erik Hansen (șeful Misiunii Militare Germane în România), iar Döring ar fi fost victima unei confuzii. În filmul "Revanșa", autorul asasinatului este prezentat a fi comandoul legionar condus de comisarul Paraipan, iar Sarantopoulos este prezentat doar ca un vagabond scos țap ispășitor pentru uciderea maiorului Döring. O altă eroare ar putea fi considerată moartea lui Paraipan, cu atât mai mult cu cât personajul real care a
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
să stăvilească atacul german. După ce întregul batalion s-a retras, unitățile de maori au început luptele pentru retragerea proprie pe distanța de 67 km, pierzând doi morți și opt răniți, transportați cu toții de camarazii valizi. Doar un singur detașament de comando nu a reușit să se retragă la vreme, fiind izolat de înaintarea germanilor. Acest detașament fusese trimis în Creta din Egipt în perioada când încă se mai spera că venirea unor forțe proaspete în insulă mai poate schimba soarta luptelor
Bătălia din Creta () [Corola-website/Science/313089_a_314418]