6,231 matches
-
putut afecta structura de rezistență a clădirii... Amintiri își încheagă trup și în mine, din negura anilor de liceu. Profesorul nostru de economie politică scria poezii publicate în suplimentul literar al ziarului local. Pastișe după Barbu Nemțeanu și Ion Minulescu. Combătea pesimismul. Orașul în care învățam nu mai era hulitul târg de negustori de pe mal de Dunăre, în care poetul, ca într-o Gomoră... ci o înfloritoare urbe socialistă. Chiar dacă mai ploua de trei ori pe săptămână și în orașul nostru
Minulesciană by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12870_a_14195]
-
aceea exterioară”. Într-adevăr, evoluează mijloacele de investigație ale prozei, dar în același timp, în strânsă conexiune, și stilul (Note despre stil). Mai întâi, acela al criticilor. “Sinceritatea”, “naturalețea”, “adevărul” devin “autenticitate”, “unitatea-organicitate”. Vechea terminologie critică s-a perimat. Și combătând o mai veche prejudecată, Streinu aruncă o privire asupra romanelor Hortensiei Papadat-Bengescu, unde “stilul suferă în fiecare pagină”. Ea “scrie incorect, fără stil, și totuși criticul se vede silit a-l lăuda... în aceeași măsură cu, de pildă, simțul preciziei
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
mai puțin sau chiar deloc abordată, și anume din perspectiva operei sale de jurnalist. De unde subtitlul cărții Actuelles - O grilă de lectură pentru opera literară a lui Albert Camus. În Actuelles (3 vol. - în primele două: articole, editoriale apărute în Combat ș.a., comentarii, mărturii; în ultimul: Algeria), este adunat la un loc tot ce a scris Camus ca jurnalist (Alger républicain, Paris-Soir, L'Express) într-o anumită perioadă (cel de-al doilea război mondial și după această a doua conflagrație). Miza
LECTURI LA ZI by Iulia Argint () [Corola-journal/Imaginative/14275_a_15600]
-
cult, nu este conștientizată la un nivel pur conceptual, ca o teorie îngropată în filele unei cărți ori ale unui ziar, praxis-ul își are ponderea lui semnificativă. Acest scriitor este un combat-tant (așa se autodenumiseră cei din grupul de la Combat), se implică în ceea ce se întîmâplă în jurul lui. Cu siguranță, din scrierile sale jurnalistice se poate extrage o deontologie valabilă oricând. Dar a fi un ziarist obiectiv nu presupune lipsa de implicare, ci mai degrabă să dai Cezarului ce-i
LECTURI LA ZI by Iulia Argint () [Corola-journal/Imaginative/14275_a_15600]
-
de față acea parte din Camus supusă îndoielii, fricii, suferinței, absurdului, experienței dureroase pe care a trăit-o în timpul războiului. Pe toate acestea a fost nevoit să le hrănească la timpul lor. Dar le-a depășit. Dovada: articolele sale din Combat și nu numai. Fără să-ți dai seama cum și când, te trezești prins în angrenajul argumentativ al cărții lui I. Lascu, te obișnuiești cu acea senzație de déjà-lu, de repetiție, de monotonie (care există tocmai pentru că acest studiu se
LECTURI LA ZI by Iulia Argint () [Corola-journal/Imaginative/14275_a_15600]
-
Dragoș Bucurenci Luna aceasta una dintre organizațiile dragi mie, Policy Center for Roma and Minorities, a sărbătorit un an de la înființarea Centrului de Educație Alternativă din Ferentari. Centrul este o încercare de a combate excluziunea socială acolo unde ea se manifestă cel mai violent și care oferă alternative copiilor care s-au născut într-un mediu social defavorizat, cultivându-le talentele și pasiunile. În ultimul an peste 100 de copii au trecut pragul Centrului
Șanse egale pentru copiii din ghetou by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82438_a_83763]
-
de simptome”, teama de moarte “este izvorul multora dintre grijile, tensiunile și conflictele noastre”. Pentru că nu poate recurge nici la ipoteza existenței unei ființe supranaturale, nici la ipoteza vieții veșnice, terapia existențialistă are puține instrumente la îndemână cu care poate combate teama de moarte. Dar tocmai aceste constrângeri fac acest eseu terapeutic mai seducător și mai captivant. Când își plânge prietenul mort, rătăcind prin pustiu (“Muri-voi oare și eu? Oare nu mă așteaptă aceeași soartă ca pe Enkidu? Spaima mi
Frica cea mare by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82456_a_83781]
-
cineva foarte bine mai sus, într-o sală plină cu provinciali mai mult sau mai putin complexați, în Oradea. Am vrut să plec și eu după cinci minute, dar am rămas până la final, pentru a nu mă suspectă că aș combate un geniu în viață fără să am argumente, fără să-i văd/aud argumentele. Ai spus exact ce aș fi spus și eu și îți mulțumesc încă o dată. @Carmen Nu ți se pare că sună cam urât să spui “o
Puricul din vis by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82610_a_83935]
-
fără vreo analiza constatatoare) sunt anemica, ba chiar i-au spus și mamei că ele “m-ar îndopa că pe gâște” (pentru că nu există ‘așa e ea’, trebuie să fie mai grasă). Au sugerat să mănânc multă carne pentru a combate presupusa anemie. Orice vecină, doamna, cunoștiință spunea același lucru: “tu când te faci grasă și frumoasă?” și o sfătuiau pe mama insistent să mă îngrașe obligandu-ma să mănânc mult. Acum vreo 3 ani niște analize de rutină au dovedit
Crescuţi cu zăhărelul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82578_a_83903]
-
În românia e mai simplu să bârfești,să critici,să te delectezi, să fi deștept, toți blamam sistemul toți ne uităm la trecut la prezent la viitor.si uităm să ne trăim viețile din cauza problemelor și a oamenilor care ne combat plictiseală și scopurile reale ale vieții. Felicitări, Dragoș! Și drum bun! Dinescu: “Singurul rege pe care îl respectă Băsescu e Cioaba!” Asta spune totul! pe mine m-ai dezamăgit de data aceasta! Parcă ai fi în posesia adevărului absolut. Ori
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
naționale, a folclorului și datinelor, și nu printr-un lirism de import. Și dă ca exemplu poezia Peisaj transcendent de Lucian Blaga, care reprezintă ,cea mai fericită sinteză de tradiție adevărată și spirit modern". Oricât de rezonabil și echilibrat (el combate ,jalnicele imitații sterile, fie ele Ťmodernisteť", fie ele Ťpseudo-tradiționalisteť, clișeele, falsul motiv patriotic ,tratat fără talent și versificat fără culoare", semănătorismul minor) Ion Pillat respinge prea categoric ,literatura de import", mai exact, avangardismul, care credea că reprezintă ,un pericol de
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
a știut, păstrând rima și versul popular, să facă o poezie nouă, ca intenție și ca expresie". Un studiu absolut remarcabil din volumul Tradiție și literatură ni se pare acela despre Romantismul român. Teoria imitației servile față de literatura franceză este combătută printr-o analiză la obiect a condițiilor noastre istorice particulare, care făceau ca mișcarea literară de la 1840 să nu fie ,nici reacția față de raționalismul excesiv al secolului XVIII, în forma lui clasicizată din Occident", nici dezgroparea unui trecut literar strălucit
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
samizdatul. Apăreau însă cărți care, prin ținuta lor artistică, erau oarecum rezistente împotriva regimului, dar pe plan pur și simplu estetic; de unde disputa existentă și astăzi: la noi s-a rezistat, sau nu, prin cultură? În ceea ce mă privește, am combătut întotdeauna această teză, am spus că nu neg rezistența prin cultură împotriva totalitarismului lui Ceaușescu, însă am învățat de la scriitorii cehi, polonezi și unguri că rolul intelectualului în cetate este un rol care depășește limitele culturii și ale esteticii. Nici un
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
exil, gheața s-a spart în sfârșit; trebuie să recunosc că era și puțină vină a scriitorilor din exil. Mulți scriitori și prieteni de ai mei aveau impresia că adevărata cultură și adevărata literatură se fac numai în exil. Am combătut cât am putut această teză și am spus: chiar când România se află într-un regim totalitar, adevărata literatură se scrie în țară. Și am dat exemple din ceea ce s-a putut înfăptui chiar și sub Ceaușescu. Or, acum această
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
creației științifice este mai clar și mai explicit, gradul de explicitare atingând maximul în matematică. Caracterul de construcție organică, de organism care se dezvoltă prin acumulări și eliminări, este impresionant. Are o legătură acest fapt cu pretenția (pe care ați combătut-o în numărul pe mai 2006 al revistei "Idei în dialog") că în știință totul este perisabil, pe când în artă și literatură se mizează pe perenitatea valorilor ? Chiar metafora ștafetei, pe care am folosit-o aici, ar fi incompatibilă cu
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
editorului, București, 1969; Corespondența Eminescu-Veronica Micle, cu prefața editorului, Cluj-Napoca, 1979, cărți, pe care mi le-a oferit cu autograf, imediat după ieșirea lor de sub tipar, adică „calde”. Este primul biograf care caută să prezinte realitatea și imaginea Veronicăi Micle, combătând romanțările unor autori ca N.V. Baboeanu și Octav Minar, unde Veronica era prezentata ca „frivolă și cauza suferințelor din existența lui Eminescu”. Profesorul arată că Veronica Micle l-a iubit, până la sacrificiu, pe Eminescu, fiind cea care declară, Înaintea lui
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
mentalitate". Acest termen este folosit în sens de "cultură" în limbile latine, iar o cultură este transformabilă în timp. De aceea se poate vorbi despre istorii ale mentalităților, pentru că ele evoluează. Or, nu acesta este sensul termenului pe care îl combat eu. Ceea ce combat este izul de determinism biologic din termenul de mentalitate atunci cînd este folosit pentru a aprecia "caracterul" românului. Eu sînt de acord că există o anumită mentalitate care se poate educa și schimba, dar nu sînt de
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
este folosit în sens de "cultură" în limbile latine, iar o cultură este transformabilă în timp. De aceea se poate vorbi despre istorii ale mentalităților, pentru că ele evoluează. Or, nu acesta este sensul termenului pe care îl combat eu. Ceea ce combat este izul de determinism biologic din termenul de mentalitate atunci cînd este folosit pentru a aprecia "caracterul" românului. Eu sînt de acord că există o anumită mentalitate care se poate educa și schimba, dar nu sînt de acord că există
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
iute din lăuntrul nostru, punându-ne în față mai întâi amintirea mamei, a surorilor, a rudelor, sau a anumitor femei pioase<footnote Sf. Ioan Casian, op. cit., p.192. footnote>. Însă, oricât am lupta împotriva ei, această patimă este greu de combătut și cu neputință de biruit prin propriile noastre puteri, neputând fi distrusă deplin de noi înșine, ci doar cu ajutorul harului lui Dumnezeu. Biruința deplină asupra acestei patimi este mai presus de fire și are nevoie de ajutorul lui Dumnezeu. Acest
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
că este pomenită această practică de a arunca copii, înseamnă că ea era destul de întâlnită în acea perioadă. Vorbind despre practica avortului din vremea sa, un mare scriitor bisericesc și apologet Atenagora Atenianul - în lucrarea Solie în favoarea creștinilor, în care combate pe larg cele trei acuzații principale aduse în acea vreme creștinilor: ateismul, imoralitatea și antropofagia, denunță practicile abortive atunci când întoarce împotriva păgânilor acuzele aduse de aceștia creștinilor, învinuiți de crimă (mai precis de antropofagie): Cum am putea noi săvârși astfel
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
opinia noastră reprezintă un factor de importanță decisivă în reorientarea gândirii musicale înspre dominantele valorice ale postmodernismului. În termenii lui Jean-Jacques Nattiez această reorientare ar putea fi exprimată prin deplasarea de la muzică “poïetico-centrică” înspre una “estetico-centrică” (în: Jean-Jaques Nattiez, Le combat de Chronos et d’Orphée, Paris, Bourgois, 1993, pag. 180; în: Ramaut-Chevassus, op. cît., pag. 25). footnote>? Putem admite o asemenea corelare prin raportare la contextul unor stiluri muzicale precum Clasicismul și Romantismul austro-german sau Impresionismului francez. În fiecare caz
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
clară a perioadei postmoderne în specificitatea diferențiată a acesteia. În concluzie, nici a doua lista nu clarifica lucrurile și se prezintă ca fiind eterogena. În plus, la a doua poziție observăm o însușire pe care ideologia postmodernă, prin Lyotard, o combate drept structura metadiscursivă și anume aserțiunea - lucrarea muzicală postmodernă este narativa. Ofr, chiar acest narativism muzical (de substanță clasică sau romantică) s-a dorit a fi depășit încă în programul primei avangarde de la începutul secolului XX. În fapt nu este
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
a declarat că România trebuie să vină cu proiecte clare pentru a absorbi cât mai multe fonduri Phare CBC în contextul extinderii acestui program. l O nouă înregistrare audio atribuită lui Saddam Hussein, prin care acesta le cere irakienilor să combată ocupația americană, a fost transmisă de posturi de televiziune din Qatar și Liban. l Un avion Boeing al companiei Sudan Airways cu 115 persoane la bord s-a prăbușit la scurt timp după decolarea de pe aeroportul Port Sudan, singurul supraviețuitor
Agenda2003-28-03-2 () [Corola-journal/Journalistic/281217_a_282546]
-
transformată în dictatura elitei comuniste. Joi, 22 ianuarie GOTTHOLD EPHRAIM LESSING În urmă cu 275 de ani s-a născut scriitorul și filosoful iluminist german Gotthold Ephraim Lessing. Critic al clasicismului francez, a promovat dramaturgia națională. În piesele sale a combătut despotismul și intoleranța religioasă. Celebritatea sa se datorește în principal lucrărilor „Nathan Înțeleptul“ și „Laokoon sau despre granițele picturii și ale poeziei“. Vineri, 23 ianuarie SALVADOR DALI Se împlinesc 15 de ani de când a murit pictorul, graficianul și eseistul spaniol
Agenda2004-3-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281965_a_283294]
-
recomandată a se utiliza în cultura legumelor din sere, solarii sau în câmp, dar și în horticultură, viticultură și pomicultură, având următoarele avantaje: contribuie la precocitatea apariției producției și la calitatea superioară a produselor, determină sporuri productive semnificative, previne și combate bolile criptogamice și dăunătorii, permite reluarea mai multor serii de culturi, fără pregătirea prealabilă a solului. Folia are durata de viață de 5 ani și poate fi achiziționată de la magazinul de prezentare și desfacere al firmei, din Bd. Eroilor de la
Agenda2004-8-04-comert () [Corola-journal/Journalistic/282085_a_283414]