173 matches
-
interacțiunea corpului omenesc cu mediul înconjurător. Or, după cum observa Mircea Borcilă, în acest fel cognitivismul se întâlnește tocmai cu generativismul pe care pretindea că îl depășește: "pe această cale, semantica cognitivă ajunge să înlocuiască modelarea "creativității lingvistice", pe baza "constrângerilor combinatorice înnăscute" (și/sau "biologice") din abordarea chomskyană, cu constrângerile propriului lor "inconștient cognitiv", bazat, în ultimă instanță, pe structurările senzorio-motorii, ale dinamicii fizicii corporale, cristalizate în "experiențele primare" ale indivizilor umani"116. Pe de altă parte, reducționistă e și maniera
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și, mai mult sau mai putin, expusă. Privilegierea, în critică actuala, a unei interpretări de ansamblu a operei lui Zola, care valorizează nu detaliul, ci ansamblul și mecanismele moderne ale organizării sale (utilizarea spațiului social și a legilor dramatice, montajul, combinatorica, înlănțuirea în dispunerea personajelor) [v.Pages, p.118] ne permite să dezvoltăm o perspectivă mai puțin tradițională a interpretării Parizienei, organizatoare a dramei, a intrigii în românele ciclului. Centrarea pe această figură importantă a comediei urbane permite elucidarea mecanismelor secrete
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
său dinamic fiind determinant. Planificarea și organizarea instruirii Pornind de la această constatare, strategia sugerează modul de abordare a unei situații de instruire, punând în contact elevul cu noul conținut de studiat. Abordarea decizională a unei situații instrucționale în corelație cu combinatorica structurală specifică Strategia este un „mod deliberat de programare a unui set de acțiuni sau operații de predare și învățare orientate spre atingerea în condiții de maximă eficacitate și eficiență a obiectivelor prestabilite”, „acțiuni decompozabile într-o suită de decizii-operații
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
de învățare etc.) - reprezentările și convingerile psihopedagogice ale cadrului didactic sunt elemente determinante în construcția strategiei; • prin intermediul strategiei se raționalizează conținuturile instruirii, determinându-se totodată structuri acționale pertinente atingerii obiectivelor prestabilite - programarea ca activitate distinctă este subînțeleasă; • strategia presupune o combinatorică structurală în care elementele de tip probabilistic și de tip voluntar se intersectează în dinamica procesului la nivelul deciziei; • strategia are o structură multinivelară: - metode de instruire; - mijloace de instruire; - forme de organizare a instruirii; - interacțiuni și relații instrucționale; - decizia
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
expozitiv; problematizant; descoperire; - intervențiile cadrului didactic: permanente; episodice; alternante; - exerciții aplicative sau de consolidare: imediat; seriat; amânat; - evaluarea: sumativă; formativă; alternantă. După opinia aceluiași autor, în sistemul interactiv despre care am amintit în debutul teoretic al studiului (abordarea de tip combinatoric - vezi Potolea, 1989), strategiile instrucționale ar rezulta din combinațiile diviziunilor fiecărui criteriu: C = 3 x 3 x 3 x 3 x 3 x 3 = 729 de strategii posibile. „Aceste strategii rezultate în urma combinărilor multiple ale elementelor detaliate alcătuiesc posibilul acțional
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
de construcție al strategiilor de instruire implică o serioasă concentrare pe problema de tip decizional și o atentă focalizare pe ceea ce în mod curent denumim reprezentarea complexă și deschisă a proceselor de învățare implicate. Exploatarea atentă a multiplelor fațete de combinatorică și variabilitate la nivel de structuri și de factori instrucționali implicați poate asigura calitatea și eficiența unui proces de instruire modern.” (Iucu, 2001) 5.2. Metodele predării științelor juridice și administrativetc "5.2. Metodele predării științelor juridice și administrative" Profesorul
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
leu și a unei bestii cameleonice policefale. Se observă imediat că imaginea prezintă o personificare a celor trei aspecte ale sufletului: rațiunea (micul om), ardoarea (leul) și dorința (bestia). Ar trebui atunci ca primele trei constituții să epuizeze gama posibilităților combinatorice oferite de semnul omului, al leului și al bestiei. Kalipolis-ul (constituția cea dreaptă: regalitate sau aristocrație) reprezintă „imperiul rațiunii”, semnul omului, virtutea (înțelepciune, curaj, cumpătare) și armonia celor trei aspecte ale cetății și ale sufletului. Conducătorul este aici filosof, într-
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
lui Julian Stallabrass 115. Punând în discuție conceptul de "artă", Thierry de Duve demonstrează printr-un demers euristic, de pe poziții antropologice, filosofice, sociologice, istorice, diletantiste, critice și teoretice, că orice încercare de delimitare a ceea ce este arta presupune o reinventare combinatorică a unui corpus extins de fenomene, obiecte și relații care ar putea fi numite cu cuvântul "artă". Relativitatea oricărui demers presupune o abordare extensivă și comprehensivă, de pe poziția activării unor habitusuri concurențiale, cu consecințe solipsiste sau tautologice, a conceptului indecidabil
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
comportament profesional, marcat de trăsăturile de personalitate (care poate fi modelat în funcție de situație, la fel ca orice stil managerial), poate avea efecte pozitive asupra procesului de învățare la nivelul elevilor; este adevărat că unele aspecte ale diferitelor stiluri didactice, o combinatorică nefericită de elemente structurale specifice diferitelor stiluri pot determina și efecte negative, uneori de lungă durată, în special asupra „motorului” activității de învățare - motivația acesteia. Un profesor trebuie să fie format pentru a avea un comportament eficace la clasă, atât
[Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
efectul de ilaritate să fie obținut prin discrepanța dintre ceea ce este și ceea ce se vrea a fi, „amestecul de dialog administrativ, metafizică de ședință și sublim”, „concretețea împinsă până la pedanterie” (Lucian Raicu), jocul scenic al personajelor-perechi, care acționează printr-o combinatorică amețitoare a apropierilor și respingerilor. Scopul urmărit consecvent nu ține de asigurarea delectării cu un spectacol umoristic facil, în pofida aparențelor genului proxim (Somnoroasa aventură este încadrată de autor ca „divertisment comic”, Proștii sub clar de lună primește eticheta de „falsă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
a omului de a manevra realitatea și de a subzista în timp. Nici actele precum creația artistică nu scapă tentațiilor virtualizării. Și aceasta se înscrie uneori pe traiectul modularizării și interoperabilității susținută de noile tehnologii. Există producții ce țin de combinatorica digitală, de performativitatea mașinilor electronice, de calcul, de permutabilitatea infinită presupusă de unele programe ale calculatorului. Sensibilitatea umană poate fi ajutată de computer pentru a se exprima. În academiile serioase de artă, se ia în calcul și aportul noilor tehnologii
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
expresii, precum tabla și foaia de hârtie, ce conțin linii, forme, culori. În acest sens, calculatorul are următoarele uzanțe: a) capacitate de stocaj nelimitat pentru toate felurile de informații; b) capacitate de modificare infinită, de adiționare și reconfigurare; c) capacitate combinatorică multiplă a modurilor de expresie (prin text, simbolistică, aspect grafic, colorit); d) posibilitate mare de a alege instrumente diferite de lucru (dicționare, enciclopedii, pagini Web specializate, baze de date, modalități de tratament de text sau de vizualizare etc.). Computerul este
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
consubstanțiale acestei formule, atât la nivelul achizițiilor educaților, cât și al dispozitivelor de formare propriu-zise. Spargerea determinărilor topografice, punerea la distanță a elevului față de educator, delocalizarea și desincronizarea medierii pedagogice atrag după sine o schimbare a funcționalității metodelor, o altă combinatorică a derulării acestora, o altă „față” a conținuturilor, o redefinire și o recompunere a elementelor de ordin tehnic ce prezidează activitatea de încorporare a unor valori. Pe de altă parte, noul dispozitiv formativ îl predispune pe educat (dar și pe
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
își va găsi o expresie inedită în noile circumstanțe. Raportul particularizare-uniformizare se va reechilibra necontenit (dacă ne vom da concursul), fără riscul dispariției sau ocultării unuia dintre aspectele acestei ecuații. Formarea de tip e-learning se manifestă divers, cunoscând mai multe combinatorici dintre tehnic și uman, preluare pasivă și activare critică, auditiv și video, sincron și asincron etc. Se pot decela mai multe ipostaze de insinuare a e-learning-ului (Obringer, 2004): bazele de date, ca un cumul de cunoștințe moderate din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
este modularitatea, respectiv proprietatea asigurării unei articulări globale a elementelor de conținut și a unei reconfigurări circumstanțiale. Fiecare element cognitiv este legat sau „caută” un alt element ce conduce la o îmbogățire în ansamblu. Ceva se poate lega de altceva, combinatorica fiind nesfârșită. Cuantele informaționale se decelează printr-o prelucrare minuțioasă a temei, asigurându-se coerența internă a acestora. Totodată, e nevoie și de o deschidere de principiu către alte cuante informaționale, alcătuind un ansamblu, care le rândul său trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
la care se situează educații, de interesele și așteptările beneficiarilor. Parcursul de formare se diferențiază de la un individ la altul, personalitatea individuală fiind prezervată și întărită. Manipularea cunoașterii va sta, astfel, la discreția educatului. Chiar dacă elementele bazale sunt aceleași, prin combinatorica infinită a acestor entități funciare se vor genera platforme ideatice dintre cele mai diferite, evitându-se dictatul și uniformizarea cognitivă, atât de periculoase pentru sănătatea spiritului uman. 4. O a patra caracteristică a elementelor de conținut rezidă în asigurarea unei
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
I : ” Ecuații diferențiale“ · publicații în specialitate (cărți) * Culegere de probleme de matematică cls a XI- a; * Culegere de probleme pentru admiterea în clasa a V-a; * “Speranțe Olimpice” culegere de probleme și articole . · comunicări științifice deosebite: * “Inegalități cu integrale” , * ”Identități. combinatorice“.- Simpozionul de la Român. · participare la programe internaționale: * “Eco-Școala”, * ”Matematică fără frontiere“ b) în activitatea cu elevii și comunitatea locală: · îndrumare promoții terminale în unitatea noastră în calitate de profesor diriginte: - clasa a VIII-a, anul absolvirii 1998, 2002, 2007 - clasa a
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
să urmărească propria formare și dezvoltare și nu mimarea unor standarde educaționale. Din perspectivă holistă, cultura organizațională reflectă ansamblul modelelor comportamentale, al ritualurilor sau valorilor care depășesc cadrul individual. Deși pot fi diferite, aceste modele și valori intră într-o combinatorică aparte, mulându-se, completându-se reciproc, rezultatul fiind o structură comportamentală proprie fiecărei organizații și care devine independentă de indivizii săi. Ea include elemente cognitive, afective, relaționale și normative ce se activează contextual. Indiferent de perspectiva de analiză a culturii
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
statut stilistic. 1, 2, 3 sau... este, în sine, o metaforă. Probabil, dintre toate, cea care admite în corpul ei cei mai mulți termeni. Ajung astfel la un alt punct important. Acela al extremei disponibilități lingvistice. Nu-i vorba despre cine știe ce dexteritate combinatorică, ci despre o problemă de viziune. Deja subiectul (atât cât se poate vorbi despre un subiect în acest poem simfonic) capătă un nivel de abstractizare superior. A numi multiplele artificii de aici jocuri de cuvinte e oarecum impropriu. Calambururile pun
Pornind de la niște versuri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4983_a_6308]
-
mai nesigură” etc. Apocalipsa e cu atât mai perversă, se sugerează în Cobalt, cu cât ea se insinuează, pe tonuri șoptite, aproape senzuale, în fapte banale. Cea mai deconcertantă nu e monotonia tematică (formula expresionistă legitimează și încurajează obsesiile), ci combinatorica stilistică extrem de previzibilă. Inflația de anafore, comparații, metafore și alte construcții simetrice, de parcă poetul șiar pune în scenă disperarea în forme fixe, e susținută de o un vocabular expresionist leneș. Oriunde te-ntorci, aceeași proliferare de organe bolnave și de
Suferința în formă fixă by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3532_a_4857]
-
ci duc cu gândul mai mult la coloanele de foc vulcanice, la incandescența lavei. O știință secretă de a alia metale instrumentale diverse într-o sonoritate compactă și terifiantă pare a fi la originea tuturor acestor calități: o știință a combinatoricii și analogiei, a corespondențelor sonore infinitezimale, a dublajelor rafinate și a tensiunilor intervalice relative. De altfel, calitățile numite sunt constante ale muzicii lui Ștefan Niculescu. Li s-ar cuveni o abordare analitică și estetică mai susținută și mai de profunzime
Ștefan Niculescu sau unisonul ca soteriologie by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15228_a_16553]
-
libertate cu eroii lui Mark Twain, Tom Sawyer și Huckleberry Finn. Este semnul care ni-l divulgă pe copilul aflat în spatele excentricului polițist, concrescut pe trunchiul plin de mușchi, liane și licheni al unei vechi istorii americane. Iar dincolo de toată combinatorica încâlcită a qui pro quo-urilor, Herzog relevă ceea ce constituie o cheie esențială a filmului: o nostalgie secretă înveșmântată în noir.
Un vis de New Orleans by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6565_a_7890]
-
261) sunt două mostre de supremație a lecturii. Adică de interpretare în ciuda clișeelor formale și, până la urmă, în ciuda a tot. Iată, din cel din urmă: „Literatura lui Nabokov este un exercițiu ludic, un joc fabulos cu memoria imaginilor, o artă combinatorică de haz și umor, o prestidigitaț ie vecină cu magia. Din această demonie particulară rezultă, ca din joacă, un adevăr psihologic profund, o viziune dramatică și emoționantă a existenței, în afara oricăror opțiuni scrobite și scheme ideologice. Și totuși, Lujin, șahist
Schiță de portret by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5164_a_6489]
-
acceptăm criteriul alfabetic pentru constituirea catalogului, criteriu care ar face practic nerecognoscibilă Cartea Unică în masa enormă a variantelor. Un posibil criteriu ar putea fi gradul de eronare în raport cu varianta perfectă, cu Cartea Unică, catalogul înregistrând, în fond, întregul parcurs combinatoric al (pre)variantelor false. Deși nu se precizează nicăieri dacă acest catalog adevărat al Bibliotecii înregistrează și versiunile imperfecte, acest lucru se subînțelege. Acele „mii și mii de cataloage false” pot fi nu doar cele incomplete, dar și cele care
Creatorul în oglinda lui Borges by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13289_a_14614]
-
legată de marota arhitecturii intime a poeziei. În cei opt ani de cronică literară m-am lovit adeseori de acest paradox: mai toate volumele demne de atenție vădeau mai degrabă o acută preocupare pentru construcție, pentru structură, pentru succesiune și combinatorică, dar păreau mai degrabă indiferente la (să mi se ierte barbarismul) efecte. Fără să aibă nici un vers slab sau mediocru, poeme întregi rămâneau, totuși, mediocre. Lucrate până la virgulă, ele trădau o frică pe care eu unul nu mi-o pot
Americanii (Tablă de materii) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3220_a_4545]