197 matches
-
numele Sturm und Drâng florentin, dat de Piero Gobetti, directorul piemontezei 'Baretti'. În cadrul acestei tendințe neoromantice Leopardi a fost readus în actualitate de către De Robertis, care scotea în evidență efortul recanatezului de a elabora formă poeziilor pe baza unui calcul combinatoriu eliberat de efuziuni sentimentale sau zboruri fantastice.90 În discursul aceluiași publicist, ce consideră că poezia este intonație pură, accent primordial plăsmuit apoi printr-un rafinat meșteșug de compunere, se regăsesc alături Leopardi și Rimbaud, geniul protector al vocienilor și
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
elemente comune cu Ungaretti. Motivele literare reluate sunt numeroase, dar așa cum de netăgăduit este prezentă lor, cu aceeași claritate se deduce, la o analiză atentă, și faptul că sicilianul a adaptat această materie poetica în conformitate cu propria sensibilitate, a găsit formule combinatorii cu totul originale, a exprimat idei asemănătoare cu cele ungarettiene în imagini și cu termeni diferiți sau a folosit vocabule vechi pentru a exprima idei noi. Din păcate, acuzațiile de plagiat din anii treizeci i-au determinat pe criticii de
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
dat simbolul semnificant se identifică cu lucrul semnificat: numele obținut are valoarea lucrului (res), se concentrează, eliberându-se chiar de rezonanță să metaforica.256 Afirmația precedentă, evident exagerată, împingea până la extrem ideea de condensare a cuvântului până la anularea proprietăților lui combinatorii și rezonatorii. Într-adevăr, în versurile sicilianului vocabulele par concentrate în jurul propriului miez semantic și scindate de cele care li se alătură în structuri cu potențial metaforic. Într-un fragment anterior menționam că în secolul al XIX-lea Leopardi teoretizase
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
de cele care li se alătură în structuri cu potențial metaforic. Într-un fragment anterior menționam că în secolul al XIX-lea Leopardi teoretizase în Zibaldone importantă distanței dintre termeni în construirea metaforelor, avertizând în legătură cu pericolele pe care jocul poetic combinatoriu le poate ascunde. Găsirea distanței ideale dintre părțile metaforei constituie condiția sine qua non a unei figuri retorice plăcute estetic: o distanta prea mică sau prea mare, insuficient calibrata, poate conduce fie la căderea în banalitate, fie la dificultatea de
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
aceeași măsură, un dublu subordonat simultan actualizat prin orice clasă morfologică. Spre exemplu, verbele a trebui, a merita, a urma nu admit decât un participiu pasiv. Exemple: Adevărul trebuie spus. Planul merită studiat. Contractul urmează evaluat. Celelalte verbe, sub aspect combinatoriu, cunosc restricții mai puțin riguroase. Astfel, dublul subordonat simultan raportat la verbele a se întâmpla, a se nimeri, a se dovedi poate fi exprimat printr-un: Participiu: Drumul s-a nimerit pavat. Adjectiv: Ziua s-a nimerit ploioasă. Adverb: Sufletul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
este neprevăzut, nici de arbitrar. Așa cum imaginile pe care le proiectează visele noastre se mișcă mereu într-un cerc strimt, fiind supuse unor legi destul de ușor de definit, de altfel ce țin de repetiții și asocieri, la fel și mecanismele combinatorii ale imaginației colective par a nu avea la dispoziție decît un număr relativ limitat de formule. Capacitatea de înnoire a creativității mitice este, de fapt, mult mai restrînsă decît ne fac să credem aparențele. Dacă mitul este polimorf, dacă el
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
cantitate relativ mică de informații care se poate asocia cu o capacitate crescută asociativ combinatorie. El poate efectua un număr foarte mare de asociații, combinații pe baza unui număr relativ mic de elemente. 5. Tipul combinativ-nevolitiv dispune de abilități asociativ combinatorii, dar nu de cele volitive, care i-ar putea permite obiectivarea, finalizarea proiectelor creative. 6. Tipul cumulativ-combinativ-volitiv este tipul geniului creativ, care are variate cunoștințe, abilități de combinare a acestora, și de asemenea, un fond energetic stimulatoriu ridicat. Persoanele din
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
controversatul fenomen al terorismului românesc din decembrie '89. Conform mecanismului de generare a fractalului "terorism", numărul dimensiunilor/regulilor existente încep să se combine între ele. Dimensiunea "Securitate" cu "Miliția" sau "K.G.B.-ul" cu "Securitatea" și "deținuții". Fiecare dintre aceste variante combinatorii poartă un nume de autor/autori care le-a dat naștere, creîndu-le astfel o evidentă realitate. Figura 1. Arborele terorismului românesc. Ramuri și combinații. Întrebarea esențială este următoarea: din acest joc al interpretărilor și combinațiilor, care este varianta adevărată? Ce
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
orală sau scrisă prin intermediul simbolurilor(ex.formule matematice) și se bazează pe experiența anterioară ori recentă redând realitatea Într-o formă abstractă, desprinsă de urmele materiale ale percepției. Caracterul optimal al prezentării materialului nou este dat de formele mixte și combinatorii cum ar fi cele explicativ-demonstrative, practic-demonstrative etc. 5. DIRIJAREA ÎNVĂȚĂRII O problemă principală a conducerii Învățării rămâne intervenția activă directă sau indirecta a Învățătorului. Scopul dirijării este acela de a obține rezultatele propuse printr-o organizare optimă a Învățării. Arta
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
a potențialului faptic, în aceat caz, vanitatea ca resursă exploatabilă în pamfletul polemic. După ce am identificat principalele mobiluri ale polemicii antiiorghiste, să adâncim cercetarea pe două coordonate esențiale: dialogismul și, implicit, polifonia discursului și ocurența strategiilor polemice: argumentative, figurativ-expresive sau combinatorii. Dialogismul discursului polemic pune în lumină dinamica și tensiunea creată la nivelul textului de interferența diverselor instanțe locutorii, tot atâtea "voci" pe care enunțiatorul le convoacă în discursul său. Dintre figurile dialogismului inventariate și descrise succint de Marc Angenot, câteva
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
a întregi, măcar ipotetic, tabloul de ansamblu al vieții reale din așezarea de la Hoisești. Remarcăm în mod deosebit faptul că analizele de materiale și prezentarea rezultatelor este realizată într-o manieră modernă, cu ajutorul unor grafice și tabele, inclusiv cu caracter combinatoriu, ceea ce contribuie la înțelegerea mai clară a etapelor excursului și a concluziilor. Locuirea de la Hoisești este prezentată în contextul celor câteva cazuri de așezări Cucuteni A, situate de asemenea pe forme joase de relief, punându-se astfel accentul pe adaptarea
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
larg, și în cazul simbolurilor, al imaginilor sau al metaforelor 223. Ceea ce este recunoscut ca o constantă a mitului e faptul că, indiferent de temele pe care le abordează, formulele de manifestare se epuizează, nefiind infinite. După cum arată Girardet, "(...) mecanismele combinatorii ale imaginației colective par a nu avea la dispoziție decât un număr relativ limitat de formule. Capacitatea de înnoire a creativității mitice este, de fapt, mult mai restrânsă decât ne fac să credem aparențele"224. Mecanismul de compensare a acestei
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
modernă azi, dacă Mallarmé publică deja În 1897, În revista Cosmopolis, poemul Un coup de dés jamais n’abolira le hasard? Rămân surprins de mișcarea simultană a tuturor elementelor textului În pagină, de actul de diseminare gândit matematic În inefabilul combinatoriu. Încerc să-l traduc În română. Nu-mi iese. Aceasta Înseamnă că limba poeziei la noi, cum zice Barbu, nu a atins Încă toate acele virtualități de suplețe și rafinare la care ajunsese limba lui Mallarmé. De altfel, faptul este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
și simplei probități. Nu e mai puțin impardonabilă ușurătatea cu care autorul tratează conceptul de breslism, studiind o bagatelă oarecare În șase copleșitoare tomuri izvorâte din năvalnica tastatură a doctorului Baralt. Întârzie, jucărie a sirenelor acestui avocat, În simple utopii combinatorii și neglijează autenticul breslism, pilon robust al ordinii prezente și al celui mai sigur viitor. În rezumat, o creație deloc nedemnă de aprobarea noastră cea mai indulgentă. GERVASIO MONTENEGRO Buenos Aires, 4 iulie 1966 Every absurdity has now a champion. OLIVER
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
vorbă cu doctorul În persoană, În clasicul său cabinet din strada Pasteur, și el a spulberat, nu fără cavalerism, populara afirmație nefondată, asigurându-ne că doctrina breslismului era rodul unei Îndelungate meditații asupra aparentelor hazarduri ale statisticii și ale Artei combinatorii a lui Ramón Lull și că el nu ieșea niciodată seara, pentru a evita cât mai bine bronșita. Acesta-i adevărul gol-goluț. Aloea e amară, dar nu poate fi negată. Cele șase volume pe care, sub titlul Doctrina breslismului (1947-1954
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
sunt etajate multiplicativ, juxtapuse melodic prin împletiri/interpolări de reprezentativitate acordică, a căror rezolvare (cadențială), „tonica” (T), este implicită sau punctată la următorul strat superior, la nivelul aceluiași segment temporal. Este un fel de muabilitate cadențială potențată de valențele funcționale combinatorii ale unui același clișeu melodic și timp de manifestare. Un debit melodic edificat armonic prin interferențe tonal-funcționale, care, prin similitudinea dintre relațiile combinatorii ale sunetelor formanților melodici, generează perechi cadențiale de tip SD-D, prezente oriunde pe scala piramidală (funcțională) și
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
strat superior, la nivelul aceluiași segment temporal. Este un fel de muabilitate cadențială potențată de valențele funcționale combinatorii ale unui același clișeu melodic și timp de manifestare. Un debit melodic edificat armonic prin interferențe tonal-funcționale, care, prin similitudinea dintre relațiile combinatorii ale sunetelor formanților melodici, generează perechi cadențiale de tip SD-D, prezente oriunde pe scala piramidală (funcțională) și delimitate temporal la nivelul unui eșantion determinat, poate fi cotat ca autosimilitate - un fel de expuneri incluse etajate, cadență în cadență. Domenii extra
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
Se conturează tot mai mult posibilitatea de înțelegere a determinismului, a relațiilor cauzale multiple ce determină anumite fenomene, orientări, acțiuni. Se constituie capacitatea de a raționa ipotetico- deductiv. Aceasta este etapa dezvoltării intelectului în care se relevă utilizarea unor operații combinatorii. Apare capacitatea de a opera cu reprezentări și cu forme ale gândirii din două sisteme de referință pe care școlarul le utilizează concomitent: cu simbolul, cu propoziția, cu clasa de obiecte și cu relațiile ce le leagă. Realul devine un
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
Într-o strânsă interdependență funcțională și formală, articulându-se pe o zonă de intersecție (Între arhitectură și urbanism) denumită „vecinătate imediată”. Aceasta se referă la modul În care, prin grupare, locuințele formează o primă verigă, poate veriga elementară, a rețelei combinatorii a orașului și, totodată, și cadrul În care se desfășoară practicile cotidiene de locuire Împreună cu ceilalți. Este locul În care „construitul” și „trăitul” se intersectează la un nivel urban elementar, domeniu direct legat de modul de conformare a locuinței, și
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
alți promotori ai avangardei, de vreme ce se arată preocupat de pericolele pe care le poate constitui „domnia și despotismul cuvântului”, - „vasalitate”, notează el, „inversă aceleia de care mă temeam la început, adică pornind de la gândire la cuvânt”. Altfel spus, fascinația „artei combinatorii” („să le alătur șeste vorba de elementele date de lumea din afară - n.n.ț, să le combin - matematicește? - între ele, izbutind uneori o asociere nouă”) îi apare nu mai puțin primejdioasă decât conceptualizarea limbajului, - însă tot în perspectiva convenționalizării inevitabile
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
orizonturile, își descoperă înrudiri insolite și ecouri în tot ce există: extremă a unei atitudini romantice, afirmare și - mai mult decât atât - provocare a universalei analogii, cu o fervoare ce nu mai e a retoricii exterioare, ci a însuși procesului combinatoriu, al genezei textului liric. Eliberarea de „formulă” e garantată aici tocmai de dezmărginirea spațiului asociativ: orice aspect al obiectului e considerat apt să dea naștere unui soi de câmp magnetic, în stare să atragă în jurul său nenumărate alte fragmente de
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
îngeri, calești pe drumurile cerului, un salon în fundul unui lac”; avem de-a face, de fapt, și la poetul nostru, cu o eliberare a imaginației, cu o „alchimie a cuvântului”, cu o translație fantezistă a obiectului dat, într-un registru combinatoriu „delirant” din punctul de vedere al realității constituite, acceptate în datele ei „prozaice”. Considerată atent, dincolo de spectacolul imagistic ce fură ochiul cu înscenările sale neobișnuite, proza lirică a lui Voronca se organizează, credem, în jurul a două teme fundamentale. Una acoperă
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Cocoșul sălbatec e doar o descriere a unei cosmice pregătiri pentru evenimentul festiv: „zăpezile dăruie brocarte / herghelia cuvintelor flutură coame / se aprind lămpile păsărilor în boschete / ferigile își pun colierele de miresme”... Practic, nimic din recuzita scenei nu scapă fervorii combinatorii, iar aceasta dezvoltă, pe o direcție neobarocă și manieristă, gustul pentru rapidele schimbări de decor, pentru artificiul rafinat și o anume „galanterie” care, - aceasta din urmă - „introduce în abundenta imagistică a poetului o nuanță de desuetudine: panglicile, fundele, beteala etc.
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
o jumătate și mai bine de secol. Elementele amendate privesc - dacă le recapitulăm sumar - cu precădere „barochismul” sui generis resuscitat, după necesități proprii, de scriitura avangardei, cu bună știință „expusă contradicției” și tensiunii, deplasând în mare măsură atenția pe jocul combinatoriu (recenzentul I.I. Cantacuzino remarca deja că, în Incantații, „imaginea, izolată, devine joc”) și pe ingeniozitatea descoperirii (creării) asemănării, întemeiate, cum s-a spus, pe date accidentale și de suprafață. Ne-am putut da seama însă că o atare practică corespundea
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
asemenea, pe baza materialului consultat, vom schița utilizările pragmasemantice pe care le au pronumele și adjectivele demonstrative în limba vorbită și vom identifica anumite tipare de construcție la care acestea participă. În a doua parte a studiului analizăm comparativ posibilitățile combinatorii ale fiecărei clase de demonstrative pentru a evidenția specificul sintactic al acestora. Folosind metoda statistică, vom înregistra ocurențele pronumelor și ale adjectivelor demonstrative în cinci volume de limbă vorbită actuală: Interacțiunea verbală în limba română actuală (IVLRA), Interacțiunea verbală (IV
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]