150,349 matches
-
mai mult decat firmele italiene, având în vedere că dintotdeauna antreprenorii străini au fost discriminați de către bănci, uneori chiar și de autorități, având șanse mai mici de a participa la licitațiile publice. „Prin acordul de colaborare semnat cu Camera de Comerț din Perugia, Camera de Comerț a României din Italia dorește eliminarea oricăror diferențe de tratament a întreprinzătorilor români, sprijinirea investițiilor în ambele sensuri pe axa Umbria - România, crearea unor premise de dezvoltare a schimburilor economice între România și Italia.”, a
Forumul Economic CCIRO.IT de la Perugia. Sprijinirea investiţiilor în ambele sensuri pe axa Umbria – România [Corola-blog/BlogPost/93904_a_95196]
-
având în vedere că dintotdeauna antreprenorii străini au fost discriminați de către bănci, uneori chiar și de autorități, având șanse mai mici de a participa la licitațiile publice. „Prin acordul de colaborare semnat cu Camera de Comerț din Perugia, Camera de Comerț a României din Italia dorește eliminarea oricăror diferențe de tratament a întreprinzătorilor români, sprijinirea investițiilor în ambele sensuri pe axa Umbria - România, crearea unor premise de dezvoltare a schimburilor economice între România și Italia.”, a afirmat Eugen Terteleac, presedintele CCIRO
Forumul Economic CCIRO.IT de la Perugia. Sprijinirea investiţiilor în ambele sensuri pe axa Umbria – România [Corola-blog/BlogPost/93904_a_95196]
-
mulți au fost interesați de investițiile în România și obținerea de fonduri europene. Un salut instituțional a fost exprimat de Aviano Rossi - vicepreședintele provinciei Umbria, Giuseppe Lomurno - asesor la Primăria din Perugia și Mario Peră - seceretarul general al Camerei de Comerț din Perugia. În introducerea forumului, moderatorul Jean Luc Umberto Bretoni, a explicat că economia românească seamănă mult cu cea din Umbria, pentru că ambele sunt constituite în general din întreprinderi mici. Marius-Cristian CRISTEA a prezentat în mod oficial situația economică a
Forumul Economic CCIRO.IT de la Perugia. Sprijinirea investiţiilor în ambele sensuri pe axa Umbria – România [Corola-blog/BlogPost/93904_a_95196]
-
format din 21 de membri, printre miniștrii propuși fiind Lazăr Comănescu - la Externe, Petre Tobă- Interne, Mihnea Motoc- Apărare, Anca Dragu Paliu- Finanțe, Cristina GusethJustiție și Vasile Dîncu - Dezvoltare Regională. LISTA NOILOR MINIȘTRI: Costin Grigore Borc - vicepremier și ministrul Economiei, Comerțului și Turismului Vasile Dîncu - vicepremier și ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Lazăr Comănescu - ministrul Afacerilor Externe Petre Tobă - ministrul Afacerilor Interne Mihnea Ioan Motoc - ministrul Apărării Naționale Anca Dana Dragu Paliu - ministrul Finanțelor Publice Achim Irimescu - ministrul Agriculturii și
Dacian Cioloş a anunţat LISTA NOILOR MINIŞTRI: „Am urmărit să fie oameni profesionişti, integri. O treime sunt femei”. [Corola-blog/BlogPost/93893_a_95185]
-
să lingi pe jos”, în timp ce în România mizeria stradală te lovește la tot pasul, alimentată zilnic de tot felul de nesimțiți. În raportul vizând anul 2013 au fost evaluate așa-numitele deșeuri municipale, care includ deșeuri menajere, deșeuri similare de la comerț și industrie, precum și deșeuri de ambalaje. Raportul poate fi accesat pe site-ul Destatis și completat cu informații din baza de date Eurostat. Astfel, în Germania au fost înregistrate, în medie, 617 kg de deșeuri anuale pe cap de locuitor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93902_a_95194]
-
de protest sunt realități cvasi-inexistente printre tineri. Vorbim aici și despre efectele unei educații civice aproape inexistente. La care se adaugă comportamentul partidelor politice care acționează ca o adevărată „clasă superpusă”, nedorind să creeze mecanisme prin care să practice un comerț eficient cu societatea, un dialog între politică și societatea civilă. Dovada unui astfel de comportament, în cazul fostului partid de guvernare (PD-L), o avem aici. Situația nu este diferită nici la actualii guvernanți. Cum arată deci societatea civilă românească
Despre rostul și rolul societății civile [Corola-blog/BlogPost/93910_a_95202]
-
și carnea sunt văzute tot ca produse care nu trebuie să lipsească dintr-un stil alimentar sănătos. Pentru carne, este preferată cea slabă albă sau roșie, fiind însă considerată a fi sănătoasă doar dacă este ”curată, de curte”. Carnea din comerț, în special cea de pui și pește, inspiră ideea de injectare cu hormoni, respectiv metale grele etc. Privind de această dată spre gustări, cerealele integrale sunt considerate a fi sănătoase și ideale pentru micul dejun, în combinație cu produsele lactate
Studiu: Românii – adepți ai mâncării gătite [Corola-blog/BlogPost/93926_a_95218]
-
De asemenea, am discutat despre raportul anticorupție al Comisie și propunerile care fac întărirea sistemului de justiție din România. Este o problematică care nu privește numai România, ci o problematică de importanță strategică pentru Europa. De asemenea, am discutat despre comerț. S-a semnat, de asemenea, Acordul de asociere cu Republica Moldova. Îmi exprim angajamentul ca Uniunea Europeană să semneze acest acord de asociere, pe care îl susținem și noi, Comisia Europeană și România, pentru că Moldova îndeplinește cerințele de integritate teritorială, cerințe economice
Barroso: România trebuie să adere la Schengen cât mai rapid [Corola-blog/BlogPost/94034_a_95326]
-
fel: la 15 Iulie, descrie străzi, un circ, o cafenea, un luptător etc. La 16 Iulie: "corrigé mes épreuves" etc. Apoi, vorbeste despre păsărici. La 17 Iulie, - se ocupă de carieră lui K. sfătuindu-l să nu facă școală de comerț. La 18 Iulie , - se ocupă de ce scrie. La Cardonnel despre Leș caves du Vatican, - și despre o păsărica pe care pisicile vor s-o mănînce. La 19 Iulie, e nenorocit: "ce matin, mon pauvre sansonnet s'est laissé déchirer par
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12009_a_13334]
-
păsărica pe care pisicile vor s-o mănînce. La 19 Iulie, e nenorocit: "ce matin, mon pauvre sansonnet s'est laissé déchirer par leș chats". îi descrie moartea, cu aplicație literară. La 20 Iulie, - iarăși despre K. și școala de comerț. Discuție lungă. Apoi, considerații triste despre păsărica. La 21 Iulie, devine cu totul surprinzător: "Aceasta ciudată apucătura, pe care totdeauna am avut-o, de a face să lucreze, de preferință, părțile cele mai leneșe din mine". De ce nu face să
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12009_a_13334]
-
voastre de mare oameni de mare, oameni ai locuințelor lacustre dintr-o mare poezie a românilor o mărgea mică în mozaicurile flori de mică. Și-acum eu trebuie să plec înapoi, acasă, în zmalțul unor alte Judecăți din urmă din comerțul războaielor pe apă, ci a te da dintr-odată de-a dura de pe toboganul podurilor de-a dreptul în dricurile gondolelor, iar iar în această migrare, în acest tangaj, ăst planetariu pentru toate rasele, unde prin seri, la lăsatul vârstei
Itinerar venețian by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/12325_a_13650]
-
iată cum aș trăi! M-aș scula de dimineață la cinci jumătate-șase, mi-aș face o cafea mirifică, aș scrie scrisoarea pentru dumneavoastră și m-aș culca dn nou! Adică vreo 23 de ore de somn și o oră de comerț afectuos între sufletul meu și sufletul dumneavoastră. Nu mint. Am atîta nevoie de liniște, de pierdere a conștiinței tristeții în somn. Dar un somn adînc, nestrivit de vise imposibile. Azi-noapte am visat sticle pline cu apă care, deși fără dop
Mi-e sufletul strivit. Să nu vă supărați pe mine by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13134_a_14459]
-
de damă, dintr-un orășel de provincie, poate Fălticeni, la care se ajunge printr-un gang subțire și umed, prăvălie vizitată de cele mai superbe personaje feminine, întru cumpărarea chiloților de-a pururi fascinanți, a sutienelor și-a portjartierelor mirobolante! Comerț prosper și pătimaș, dugheană a copilăriei și maturității mele, la care, c-un metru-albastru după gît, oficiez ca-ntr-un altar acoperit de furouri înspumate spasmodic. Să adăugăm și cofetăria eternă cu-acel motan distins, stilat, aplecat ușor, cu-n
Dea domnul să mă țină trupul și creionul pînă la scrisoarea o mie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13109_a_14434]
-
ceva ciudat. De cîte ori mă reîntorc de undeva în Iași, femeile de aici mi se par mai frumoase ca oriunde! Mă înșel? Au o senzualitate aparte, o complicitate-n toate ale lor văzute și nevăzute cu sufletul meu, un comerț clandestin de gesturi inconștiente, rotunde și galeșe, cu visurile suave și detracate ale adolescentului ce-am fost cîndva! Cu stimă și grație, Emil Brumaru 28.VII.1980
Cred că obiectele simt mai bine! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13340_a_14665]
-
pentru șters la cur Odette de Crécy, uitîndu-se pe furiș la Nastasia Filippovna ce-ar mirosi o spumă de dantele! Dar madame Bovary? Dar Eula lui Faulkner, proaspăt sosită de pe Moșia Franțuzului? Aș face saci de bani!!! Cu stimă și comerț, Emil Brumaru 29-VII-1980
Spumă de dantele by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13866_a_15191]
-
uită strepezit la peretele tapetat pînă la plafon cu jurnalele dementului: - Așa, carevrasăzică... }i-ai pus gloriile la murat... - Pe post de garnitură și entrée la ororile tale ! - Dă-mi cîteva mostre. Cucerește-mă. Cum altfel vreai să-ț fac comerțul... Moștenitorul rînji grațos și, punînd mîna pe unul dintre cotoare, trase volumul afară din raft. Cartea se desfăcu uimită, bălăngănindu-și paginile, sumeasă pînă la legătură, mărturisindu-și dedesubturile și scrisul ca o bijuterie nesfîrșită. Orlov o cuprinse; lansîndu-se dimpreună
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
Gazeta municipală al cărei director e Mihail Dragomirescu, titrează pe prima pagină: Conflictul dintre Primărie și oltenii ambulanți. Genericul paginii: Cuvîntul celor necăjiți. Primarul răspunde cu un interviu, în Dimineața, din care Gazeta municipală preia ideea de bază: "Vreau organizarea comerțului ambulant, iar nu desființarea lui". Dacă ziarele iau partea "necăjiților", la fel cu locuitorii capitalei, care sînt solidari cu pitorescul și s-au obișnuit să profite de magazinele în mișcare, muncipalitatea contraatacă arătînd dezavantajele: igiena precară, aspectul și viața zilnică
Fețe cunoscute ale necunoscuților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13934_a_15259]
-
obișnuit să profite de magazinele în mișcare, muncipalitatea contraatacă arătînd dezavantajele: igiena precară, aspectul și viața zilnică a străzii. Ideile lui Dobrescu sînt continuate, după 1934, de Alexandru G. Donescu. În 1936 gazetele publică lungi liste de străzi pe care comerțul ambulant este interzis și o ordonanță, din 27 aprilie, de "Reglementare a comerțului ambulant din Capitală". Între altele, negustorii cu marfa pe umeri sînt obligați "să fie curat îmbrăcați și să aibe atitudine cuviincioasă". Cu toate acestea fenomenul vînzării în
Fețe cunoscute ale necunoscuților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13934_a_15259]
-
aspectul și viața zilnică a străzii. Ideile lui Dobrescu sînt continuate, după 1934, de Alexandru G. Donescu. În 1936 gazetele publică lungi liste de străzi pe care comerțul ambulant este interzis și o ordonanță, din 27 aprilie, de "Reglementare a comerțului ambulant din Capitală". Între altele, negustorii cu marfa pe umeri sînt obligați "să fie curat îmbrăcați și să aibe atitudine cuviincioasă". Cu toate acestea fenomenul vînzării în semilegalitate continuă. Chiar dacă în centru strigătele se aud mai rar, sînt străzi ale
Fețe cunoscute ale necunoscuților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13934_a_15259]
-
pentru cei ce caută în literatură pervertirea simțurilor, umplînd cu pagini de asemenea senzualism respingător amîndouă operele sale. Dragostea în aspectele animalice, fără participare sufletească, simpla plăcere a cărnii, aceasta preocupă pe d-ra Sorana Gurian, care, de fapt, urmărește doar comerțul propriu-zis pe seama naivilor și a tinerilor curioși."37 Dacă această notă nu face nici o referire la articolul Soranei Gurian, în schimb, o alta, apărută în "România liberă"38, îi minimalizează importanța, întrucît "dezbate la obișnuitele sale șale autoareiț moduri de
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
cum a trebuit să renunțe la un Pallady din lipsă de bani și alte amănunte menite să facă credibilă inadmisibila mistificare. Lipsa de respect pentru valorile consacrate ale literaturii universale este limpede. Să mai adăugăm detaliul reprobabil că autorul face comerț cu titlurile, le împrumută prietenilor și apoi le ia înapoi (probabil cu dobîndă) căci nu degeaba compară Simion {tefan, ilustrul nostru înaintaș, cuvintele cu banii. De exemplu prozatorului Costache Olăreanu îi împrumută “Nesfîrșitele primejdii”, titlu de care acesta, pe bună
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14337_a_15662]
-
cărora Virgil Ierunca le acordă accente patetice, lipsite însă de orice urmă de iluzionare, sunt cuvinte care se armonizează, până la identificare, cu conștiința sa exigentă, ce îi dictează o conduită etică de o incontestabilă fermitate. Tocmai de aceea, frivolitatea, aservirea, comerțul cu conștiințele umane, "schimbările la față" - sunt doar unele dintre tarele morale pe care le denunță, cu luciditate deplină, Virgil Ierunca, scriitor ce nu s-a lepădat niciodată de sine, ce nu și-a prostituat conștiința în împrejurările pe care
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
o broască țestoasă cu un butoi apocrif în spate plin cu lucrări de student & am ajuns la Paris în noaptea cînd se mai ținea o mare petrecere la Picabia; am zburat ca o pasăre în noul secol al avioanelor și comerțului transatlantic; americanii voiau să înțeleagă zborul pentru care erau născuți, voiau să-i știe arta; dar dintre toate cel mai mult am iubit liniștea sonoră a trupurilor întunecate de femei din secolul nou cărora nu le era frică să înoate
Andrei Codrescu by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/14675_a_16000]
-
despre candidatul Barbu Florea, fost “mecanic auto la fosta autobaza 6 Filaret”, “promovat ulterior la locul de muncă de la mecanică generală la reparat pompe injecții“, actualmente absolvent ASE și “Administrator BARBU COMS-TRANS S.N.C. - Cu activitate de tximetrie în București și Comerț plus Investiții în Sat Vlasceni, Com. Potlogi Jud. Dîmbovita pentru care am incercat și nu am reușit să atrag fonduri europene“, însurat cu soția dumnealui, “Barbu Florica care mi-a dăruit doi copii, o fată și un băiat pe care
C-un Barbu Florea se poate face primavara si in sectorul 1 by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21176_a_22501]
-
Dragoș Bucurenci “Nu vă supărați, de unde sunteți dumneavoastră?” Portarul a apărut pe nesimțite, camuflat de corul de lătraturi al maidanezilor care-și fac veacul în curtea interioară a Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri. “De nicăieri. Sunt student.” “Păi n-aveți voie să faceți poze aici. Nu vedeți că e șantier?” “Văd. Tocmai asta fotografiez. Scriu un articol despre clădirea asta și am nevoie de toate aripile.” “Păi da, dar
Începutul și sfârșitul modernismului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82516_a_83841]