162 matches
-
La 1632, în cartea domnească a lui Alexandru Iliașu Voievod către sluga sa, dregătorul de Huși, și la șoltuzii și la pârgarii de acolo, li se punea în vedere că, la scoaterea târgului ca să secere pânea domniei sale, dar și a comișeilor, care vor face fânul domniei sale acolo, la târg, să aibă „a lăsa foarte în pace satele sfintei mănăstiri a Episcopiei. Întru nimica să nu le învăluiți satele Episcopiei la nevoile târgului... ca târgul să-și ridice nevoile cum vor putea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nevoile târgului... ca târgul să-și ridice nevoile cum vor putea"... La 21 iulie 1628 episcopul Mitrofan obține de la domnul Miron Barnovschi carte către diregătorul, șoltuzul și pârgarii de Huși, către aprozii care scoteau târgul la seceratul pânei domnești, către comișeii care „făceau fânul domnesc la Huși" ca să lase în pace satele Episcopiei. La 8 aprilie 1632 domnul Moisi Movilă recunoaște cărțile de scutire ale satelor Episcopiei de secerea și fânul domnesc, precum și a meseriașilor lăsați Episcopiei. Dejma era decima sau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de undă. Vă mulțumesc și vă doresc în primul rând să vă dea Dumnezeu sănătate și zile îndestulătoare, pentru a vă duce la capăt proiectele! Și eu îți mulțumesc, prietene, cu gândurile și urările cele mai de-aproape! 67 EMILIA COMIȘEL: Folclorul nu este o artă în sine, ci un fenomen absolut social Stimată Doamnă, ați dedicat aproape cinci decenii investigării, culegerii și interpretării științifice a cântecului nostru popular, colindând în această perioadă atât zonele etnofolclorice ale țării, cât și spațiile
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
ceea ce urmează să fac în viitor....................................37 Modest Cichirdan, dirijor: Enescu este muzicianul mileniului III............................................ ............................................... . ....47 George Chirilă, poet: Avem, toți, o mare datorie față de Eminescu....................................... ..............................................5 8 C.Th. Ciobanu, poet: Marii creatori ai culturii devin adevărate instituții..................................... ............................................... . ..61 Emilia Comișel, etnomuzicolog: Folclorul nu este o artă în sine, ci un fenomen absolut social......................................... ..............67 Marin Cosmescu-Delasabar, scriitor: Tot ce am scris, tradus și publicat a fost destinat copiilor și tineretului școlar...................73 Mirabela Dauer, solistă de muzică ușoară: Sunt supărată
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
Stimate Eugen Dimitriu, Mai curând de cât mă așteptam am luat contact cu D-na Millo și am putut chiar să pun problema unor documente de la Brăiloiu. Mi-a promis dar numai În luna septembrie, Întrucât depinde de D-na Comișel 284, care acum se află În Canada. De la familia Millo am pus ochii pe un sigiliu, care mi-a fost promis, dar tot În septembrie. și tot atunci ne vom Întâlni spre a vedea și alte lucruri care ar mai
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
avea loc vineri 28, ora 12. 283 După toate aparențele, Mircea Pienescu suferea de astm bronșic, care Îi producea fenomene de sufocare. De altfel, peste doi ani, avea să se stingă. 284 După informațiile pe care le dețineam, d-na Comișel se ocupa de arhiva C. Brăiloiu. Orice document trebuia să treacă mai Întâi prin mâna ei. 784 Cele cuvenite Doamnei și D-tale de la soția mea și de la M. V. Pienescu 15 C.P. Varatic, 3/VIII.1974 Dragă Tov. Dimitriu, Sunt
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de cotropitorii fasciști. Are și un portret al lui de pe care s-ar putea face o fotocopie și un articol scris atunci de un camarad. În ce privește material asupra lui Brăiloiu mi-a spus că În prezent este la D-na Comișel, elevă a defunctului, dar imediat ce revine În țară Îl va lua și vom vedea ce se poate alege de acolo. Eu voi face autobiografia 288 ce mi-ai cerut și ți-o trimit cât de 286 „Săptămâna”, care a apărut
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
alimentată. Cât despre unele citații, nu sunt fără folos. Mă gândesc tot la acea biografie. Scrisoarea lui Stino are un dublu folos, fiind interesantă și pentru unul și pentru altul. Cu D-na Millo merge greu. Cred că D-na Comișel le păstrează pentru ea tot ce are de la compozitor. Dar nici eu nu mă las. În ultimul timp nu mi-a fost bine. Primăvara de anul acesta a avut un climat f. dușmănos pentru noi astmaticii. Eu, cel puțin, i-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
În asemănare cu ale altor popoare vechi și nouă, Editura Socec, București, 1914. 167. Ovidiu Papadima, Literatură populară română, Editura pentru Lite ratură, București, 1968. 168. Paul Henri Stahl, Histoire de la Décapitation, Presses Universitaires de France, Paris, 1986. 169. Emilia Comișel, Folclorul copiilor, Editura Muzicală, București, 1982. 170. I.C. Chițimia, Folclorul românesc În perspectivă comparată, Editura Minerva, București, 1971. 171. Vasile Bogrea, Pagini istorico-filologice, Editura Dacia, Cluj, 1971. 172. Wilhelm Schwarzfeld, „Acte de netoleranță”, În Analele Societății istorice „Iuliu Barasch”, an
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Emilia Șt. Milicescu, București, 1969, 441-450, 465-497; G. Breazul, Patrium Carmen. Contribuții la studiul muzicii românești, Craiova, 1941, passim; D. Caracostea, Poezia tradițională română. Balada populară română și doina, îngr. D. Șandru, pref. Ovidiu Bârlea, II, București, 1969, 445-571; Emilia Comișel, Preliminarii la studiul științific al doinei, REF, 1959, 1-2; Mariana Kahane, De la cântecul de leagăn la doină, REF, 1965, 5; Ovidiu Papadima, Literatura populară română, București, 1968, 13-228; Gh. Ciobanu, Lăutarii din Clejani. Repertoriu și stil de interpretare, București, 1969
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
de undă. Vă mulțumesc și vă doresc în primul rând să vă dea Dumnezeu sănătate și zile îndestulătoare, pentru a vă duce la capăt proiectele! Și eu îți mulțumesc, prietene, cu gândurile și urările cele mai de-aproape! 67 EMILIA COMIȘEL: Folclorul nu este o artă în sine, ci un fenomen absolut social Stimată Doamnă, ați dedicat aproape cinci decenii investigării, culegerii și interpretării științifice a cântecului nostru popular, colindând în această perioadă atât zonele etnofolclorice ale țării, cât și spațiile
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
ceea ce urmează să fac în viitor....................................37 Modest Cichirdan, dirijor: Enescu este muzicianul mileniului III............................................ ............................................... . ....47 George Chirilă, poet: Avem, toți, o mare datorie față de Eminescu....................................... ..............................................5 8 C.Th. Ciobanu, poet: Marii creatori ai culturii devin adevărate instituții..................................... ............................................... . ..61 Emilia Comișel, etnomuzicolog: Folclorul nu este o artă în sine, ci un fenomen absolut social......................................... ..............67 Marin Cosmescu-Delasabar, scriitor: Tot ce am scris, tradus și publicat a fost destinat copiilor și tineretului școlar...................73 Mirabela Dauer, solistă de muzică ușoară: Sunt supărată
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
și Dirijat de cor, unde s-a bucurat de îndrumarea unor profesori de valoare, ca: Ioan D. Chirescu (teoria muzicii și solfegiu), Ion Dumitrescu (armonie), Marțian Negrea (contrapunct), Tudor Rogalski (orchestrație), Zeno Vancea, George Breazul (istoria muzicii), Tiberiu Alexandru, Emilia Comișel (folclor muzical), Dumitru D. Botez, Ioan D. Vicol (dirijat de cor și ansamblu coral). După absolvire, în anul 1952, a fost încadrat ca preparator principal, disciplina Istoria muzicii, la Conservatorul de Muzică „Ciprian Porumbescu” din București (1952-1955). A fost profesor-colaborator
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
de dragoste de Sabin Păutza, Povestea micului Pan de Laurențiu Profeta, Povestea nu-i poveste de Dumitru Capoianu, Toate pânzele sus de Ștefan Lory, Prețioasele ridicole de Vasile Spătărelu, Motanul încălțat de Cornel Trăilescu, Fata moșului cea harnică de Florin Comișel, Punguța cu doi bani de Theodor Bratu sau vodevilurile de succes Piatra din casă și Harță răzeșul de Victor Iusceanu, ori Pescărușul de Roman Vlad (compozitor italian de origine română), Examene, examene de Marius Țeicu, ori Tinerețea unui vis de
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
Stimate Eugen Dimitriu, Mai curând de cât mă așteptam am luat contact cu D-na Millo și am putut chiar să pun problema unor documente de la Brăiloiu. Mi a promis dar numai În luna septembrie, Întrucât depinde de D-na Comișel , care acum se află În Canada. De la familia Millo am pus ochii pe un sigiliu, care mi-a fost promis, dar tot În septembrie. Și tot atunci ne vom Întâlni spre a vedea și alte lucruri care ar mai fi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
de cotropitorii fasciști. Are și un portret al lui de pe care s-ar putea face o fotocopie și un articol scris atunci de un camarad. În ce privește material asupra lui Brăiloiu mi-a spus că În prezent este la D-na Comișel, elevă a defunctului, dar imediat ce revine În țară Îl va lua și vom vedea ce se poate alege de acolo. Eu voi face autobiografia ce mi-ai cerut și ți-o trimit cât de curând. Mereu Îmi aduc aminte de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Creatori populari sibieni”, „Materiale documentare”, „Din viața Asociației”, se publică numeroase studii, articole și recenzii privind aspecte ale folcloristicii și etnologiei românești: Gheorghe Șoima, Folclorul muzical în confruntarea cu definiția clasică a frumosului, Dumitru Pop, Plugușorul - sinteză folclorică românească, Emilia Comișel, Metode de cercetare a folclorului, Iordan Datcu, Reviste de folclor și etnografie, Ghizela Sulițeanu, O mărturie antică în folclorul săsesc. Bocetul în sistemul de proză melopeică, Nicolae Constantinescu, „Droaia de ciute” (Comentarii etnologice la un colind românesc), Al. Dobre, Folclorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289998_a_291327]
-
L, Ioniță F, Enea I, Mihai S{\cite 7}. Cele două lucrări omagiale, apărute în anul centenarului, ilustrează relațiile muzicianului cu viața muzicală a orașului lui I. L. Caragiale, Geo Bogza, Toma Caragiu, Nichita Stănescu, Ion Baciu, Ion Cristu Danielescu, Emilia Comișel, Gheorghe C. Ionescu, Gheorghe Comișel, și în apropierea căruia își doarme somnul de veci Marțian Negrea. La Ploiești, și-a desfășurat activitatea Ioniță Stoicescu - Logofețelul, de ale cărei „avantagii” se pare că a beneficiat însuși viitorul autor al operei comice
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
Mihai S{\cite 7}. Cele două lucrări omagiale, apărute în anul centenarului, ilustrează relațiile muzicianului cu viața muzicală a orașului lui I. L. Caragiale, Geo Bogza, Toma Caragiu, Nichita Stănescu, Ion Baciu, Ion Cristu Danielescu, Emilia Comișel, Gheorghe C. Ionescu, Gheorghe Comișel, și în apropierea căruia își doarme somnul de veci Marțian Negrea. La Ploiești, și-a desfășurat activitatea Ioniță Stoicescu - Logofețelul, de ale cărei „avantagii” se pare că a beneficiat însuși viitorul autor al operei comice O noapte furtunoasă și în
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
sufletului românesc. Vorbim despre un studiu muzicologic amplu bazat desigur pe consultarea bogatei bibliografii românești existente la ora actuală începând cu semnalarea acestui gen de către Dimitrie Cantemir trecând prin cercetătorii clasici Béla Bartòk, Constantin Brăiloiu, Gheorghe Ciobanu, Tiberiu Alexandru, Emilia Comișel, dar și cei consacrați actualmente, Mariana Kahane, Speranța Rădulescu, Corneliu Dan Georgescu și alții. Prefațat de Corneliu Dan Georgescu, compozitor de origine română, autor al unor pertinente cercetări de folclor comparat, studiul tânărului doctorand stabilește și circumscrie pentru început parametrii
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
despre muzicianul care era mai cunoscut în Franța, decât în Ungaria, propria sa patrie. Este/era mai cunoscut ca folclorist, una dintre științele muzicii foarte la moda odată, căreia i s-au dedicat Bartok Bela, Kodaly Zoltan, Constantin Brailoiu, Emilia Comișel... Foarte apropiat ca leat de Bartok și Kodaly, Lajta Laszlo s-a ocupat fără de odihnă de recuperarea patrimoniului muzical ce era încă viu în teritoriul transilvan și nu numai. Secuimea, zona Ciucului, cea de pe lângă Cluj, de la Sic au fost
Lajta Laszlo 1892-1963 by Ecaterina STAN () [Corola-journal/Journalistic/84263_a_85588]
-
CENTENAR EMILIA COMIȘEL (n. 28 februarie 1913, Ploiești - m. 18 aprilie 2010, București) Al. I. BĂDULESCU Personalitate emblematică a etnomuzicologiei românești, Emilia Comișel a văzut lumina zilei la 28 februarie 1913, în orașul Ploiești, în familia unor cunoscuți intelectuali. Tatăl a fost renumitul
CENTENAR EMILIA COMI?EL (n. 28 februarie 1913, Ploie?ti ? m. 18 aprilie 2010, Bucure?ti by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84262_a_85587]
-
CENTENAR EMILIA COMIȘEL (n. 28 februarie 1913, Ploiești - m. 18 aprilie 2010, București) Al. I. BĂDULESCU Personalitate emblematică a etnomuzicologiei românești, Emilia Comișel a văzut lumina zilei la 28 februarie 1913, în orașul Ploiești, în familia unor cunoscuți intelectuali. Tatăl a fost renumitul institutor, dirijor și profesor de muzică Gheorghe Comișel, absolvent al primei promoții din cadrul Academiei de Muzică Religioasă din București (1931
CENTENAR EMILIA COMI?EL (n. 28 februarie 1913, Ploie?ti ? m. 18 aprilie 2010, Bucure?ti by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84262_a_85587]
-
aprilie 2010, București) Al. I. BĂDULESCU Personalitate emblematică a etnomuzicologiei românești, Emilia Comișel a văzut lumina zilei la 28 februarie 1913, în orașul Ploiești, în familia unor cunoscuți intelectuali. Tatăl a fost renumitul institutor, dirijor și profesor de muzică Gheorghe Comișel, absolvent al primei promoții din cadrul Academiei de Muzică Religioasă din București (1931), iar mama - profesoară de activități practice. Viitorul etnomuzicolog a început studiile muzicale la vârsta de 7 ani (vioară), împreună cu tatăl său. După absolvirea școlii primare și a
CENTENAR EMILIA COMI?EL (n. 28 februarie 1913, Ploie?ti ? m. 18 aprilie 2010, Bucure?ti by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84262_a_85587]
-
profesoară de activități practice. Viitorul etnomuzicolog a început studiile muzicale la vârsta de 7 ani (vioară), împreună cu tatăl său. După absolvirea școlii primare și a celei secundare din orașul natal (Liceul de fete ,,Despina Doamna”), între anii 1933-1937, Emilia Comișel își continuă pregătirea de specialitate la Academia Regală de Muzică și Artă dramatică din București, beneficiind de îndrumarea marilor maeștri ai muzicii românești din acea vreme: Ioan D. Chirescu (teorie, solfegiu); Alfonso Castaldi (armonie); Alfred Alessandrescu (contrapunct); George Breazul (enciclopedia
CENTENAR EMILIA COMI?EL (n. 28 februarie 1913, Ploie?ti ? m. 18 aprilie 2010, Bucure?ti by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84262_a_85587]