504 matches
-
spătar (prima lui soție fusese Maria, fiica lui Vintilă Corbeanu, cea de-a doua - Despa)242, al marelui spătar Diicu Buicescu (însurat și el de două ori: cu Dumitra din Arcești și, poate, cu o anume Bălașa)243, al marelui comis Radu Mihalcea (căsătorit întâi cu Sofica, fata postelnicului Neagu din Popești și apoi cu Arghira)244 și al marelui stolnic Radu Fărcășanu, ginerele postelnicului Mihăilă și al Ancăi din Văleni 245. Despre victimele lui Șerban Cantacuzino a fost și va
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fiul său, al treilea purtător de neam al prenumelui Barbu, va ajunge mare ban; moldoveanul Dumbravă (omorât în 1575 din porunca lui Alexandru al II-lea Mircea) - a avut o fiică; portarul Mihu (omorât, în 1541, de Petru Rareș împreună cu comisul Pătrașco, ginerele său) - a fost și el tatăl unei fete; Andreica Șeptilici, pârcălab de Hotin (Petru Rareș a pus să i se taie capul în 1543, la Hârlău) - a avut trei fete; marele medelnicer Gavril Bucium - tatăl unei fete; grecul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
din porunca lui Gheorghe Ștefan) - fiul său a fost Iane Hadâmbul, postelnic al II-lea; vornicul Hrană, mort în bătăliile cu turcii - fiul lui s-a chemat tot Hrană etc. Alteori, numele soțiilor - absente - sunt suplinite de identificarea ascendenților. Marele comis Pârvu din Ruși (ucis de Mihnea Vodă cel Rău - care îi necinstise soția - în 1509) a fost însurat cu sora lui Dimitrie Iacșici 253. Nevasta clucerului Barbu Bălăceanu (omorât din porunca lui Nicolae Mavrocordat) era fiica marelui stolnic Iordache Pârșcoveanu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pe Axinia și apoi pe Anița, fiica marelui vornic Ionașco Balș. în țara Românească, marele sluger Tudor Rudeanu (călugărul Teofil de la Cozia) a avut și el două soții: Stanca, al cărei tată era Udriște din Bogdănești, și Despa. Pe soția marelui comis Radu Știrbei (cel care îl dușmănise pe Șerban Cantacuzino și nu se dădea în lături să conspire, din mănăstire - numele lui era Rafael - împotriva lui Constantin Brâncoveanu, ajutat de fiul său, clucerul Constantin) o chema Ilinca și era soră cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
chiar la două săptămâni după așezarea (încoronarea) în scaunul de la București, la 31 martie 1545, Mircea [Ciobanul] a executat șase din marii dregători ai predecesorului său, extrădați din Transilvania la cererea sultanului, în frunte cu frații Coadă vornicul și Radu comisul, «după ce i-a muncit multț ca să-și declare averile”. Cronicarii străini vorbesc - exagerând, desigur - despre 48 de victime ori chiar de peste 200 de boieri tăiați de „tiranul crud”. Generalul Castaldo îi scria regelui Ferdinand I, în 1552, că Mircea Ciobanul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
p. 341. 180. Ibidem, p. 29. 181. Ibidem, p. 40. 182. Ibidem, p. 42. 183. Ibidem, pp. 38-39. 184. Tatăl lui Iliaș „Mahmet”, Petru Rareș, a retezat și el câteva capete de „trădători”: portarul Mihu (ucigaș al lui Ștefan Lăcustă), comisul Pătrașcu, pârcălabul Andreica Șeptilici, logofătul Trotușan (conducător al boierilor care l-au omorât pe Ștefan Lăcustă). (Ibidem, pp. 316, 329, 332). 185. Ibidem, pp. 294, 296, 335. 186. Ibidem, p. 326. 187. Ibidem, pp. 322, 340-341. 188. Ibidem, p. 348
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
au prinsu moldovenii. Iară Costantin-vodă au cădzut pre mâna unui tătar, carele, înțelegându cine ieste, vrându să-și facă cinste la hanul, ferindu-se de Cantimir, depreună cu niște cetași ce avea tătarul, au fugitu cu Costantin-vodă și cu un comis al lui, anume Mihăilescul. Și cândŭ au sosit la Dașău, ferindu-se și acolo iarîși de turci să nu-l ia pre Costantin-vodă, au găsit o luntre mică, și s-au lăgatŭ să treacă singuri tătarâi. Trecândŭ apa Niprului, s-
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
soția lui Dabija Vodă, Ion Neculce spune că „Dabijoaie au mai avut și alți bărbați [informație cunoscută și muntenilor] mai înainte până a o lua Dabija”. într-adevăr, această femeie „isteață și energică” (nu a fost fiica lui Mihail Furtună comisul 241, ci a lui Ionașco Jora - era soră cu Gavril (sau Grigore) și cu Constantin Jora -, prin care cobora din familia Doamnei Maria Amirali din Rhodos, soția lui Petru Șchiopul; Paul de Alep, arhidiaconul patriarhului Macarie al Antiohiei, era convins
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
aflând sentință: „Și dacă l-am deșteptat, îndată au dzis: «Au perit-au cei boieri? Ț Și dacă i-au spus că au peritŭ, au suspinat greu, dzicândŭ: «Ah! Ce s-au făcut!Ț”). Boierii uneltitori, marele spătar Constantin Ciogolea, comisul Pătrașcu Ciogolea, fratele lui, și serdarul Ștefan au fost uciși în luna mai 1653. Miron Costin: „Vasile Lupu au dat pe amândoi Ciogoleștii și pre Ștefan Sărdariul pre mâna seiménilor de i-au omorât noaptea denaintea jitniței ce era înlountru
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Costin). Stingerea datoriilor și altor obligații i se pare condamnatului de neamânat: - „Pentru alte datorii, care vor fi datorii drepte, să aibă a se plăti, să nu fiu în blăstăm. - Luatu-s-au niște boi de la niște neguțători și de la comisul Fortună pe vremea ce plătiiam hoțiia și s-au dat acei boi giupânului Sirevsilie în prețul Ustiei. Și unora dintr-acei neguțători li s-au făcut plată, ear altora nu li s-au plătit. Și de alte datorii, de toate
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pentru sora sa Cristiana o jumătate de sat; un Radul al Colții achiziționase, în 1556, mai multe moșii, pe care le-a dat „jupânesii lui Dobromir, marele vistier” ca zestre; un act din iunie 1632 arată că i se întăreau comisului Corvin ocinele din Făureni și Ruseni, zestre dată de Dumitra Gheuca, socrul său, căruia proprietățile îi fuseseră „dreaptă cumpărătură” etc.) și pentru a nu împuțina patrimoniul familial (deși unele „cumpărături” mai vechi puteau fi integrate în acest patrimoniu), rezervat de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
trăit, participarea lui la vânzare (ocina intrând în patrimoniul comun) ar fi fost obligatorie. Sau atunci când banii pentru o achiziție sunt plătiți de persoane diferite. Pentru o cumpărătură - un sat care se „vecinea” -, întărită de Vodă Mariei, jupânița lui Chirica comisul, o parte din vânzători au luat banii de la Chirca comisul iar ceilalți i-au primit „de la jupânița lui Chirca comisul toți asprii, 25.000 aspri și să fie vecini”. înseamnă ori că au fost cheltuielile departajate, ori că Maria devenise
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ar fi fost obligatorie. Sau atunci când banii pentru o achiziție sunt plătiți de persoane diferite. Pentru o cumpărătură - un sat care se „vecinea” -, întărită de Vodă Mariei, jupânița lui Chirica comisul, o parte din vânzători au luat banii de la Chirca comisul iar ceilalți i-au primit „de la jupânița lui Chirca comisul toți asprii, 25.000 aspri și să fie vecini”. înseamnă ori că au fost cheltuielile departajate, ori că Maria devenise văduvă. Chirca comisul nu mai exista. Văduvele mai mult vând
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sunt plătiți de persoane diferite. Pentru o cumpărătură - un sat care se „vecinea” -, întărită de Vodă Mariei, jupânița lui Chirica comisul, o parte din vânzători au luat banii de la Chirca comisul iar ceilalți i-au primit „de la jupânița lui Chirca comisul toți asprii, 25.000 aspri și să fie vecini”. înseamnă ori că au fost cheltuielile departajate, ori că Maria devenise văduvă. Chirca comisul nu mai exista. Văduvele mai mult vând (din pricini asupra cărora m-am oprit, în fugă, mai
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
din vânzători au luat banii de la Chirca comisul iar ceilalți i-au primit „de la jupânița lui Chirca comisul toți asprii, 25.000 aspri și să fie vecini”. înseamnă ori că au fost cheltuielile departajate, ori că Maria devenise văduvă. Chirca comisul nu mai exista. Văduvele mai mult vând (din pricini asupra cărora m-am oprit, în fugă, mai sus) decât cumpără și înstrăinează mai cu seamă bunuri achiziționate, nu dintre cele moștenite (așa cum a făcut preoteasa Stanca a popii Neculaii, cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
este vorba despre Nicolae Mavrocordat], în țara Românească s-au purtat de tot rău și împotrivă. El mai întâi, după prăpădenia acelor mai sus arătați bătrâni Cantacuzini, au adus și capigi-bașa și a vândut la mezat toate acele mișcătoare averi ale comisului Mihai Cantacuzino, ale spătăresei Stanca, văduva spătarului Răducan Cantacuzino, ale celor doi frați Cantacuzini, Matei și Pârvu, ale fiilor Dudescului, mutându-i de la o închisoare la alta și pe femeile lor și pe văduvele lor și ținându-le sub strajă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pen garduri, și leșinați de foame, și bărbați și femei. Și muriè prin grosuri”. „Și giupâneasă sărace - continuă Neculce - încă le lega la pușci și le închidè la simeni pentru bani”. A închis-o Duca Vodă pe Ilinca, nevasta marelui comis Ștefan Brăescu (după ce acesta s-a prăpădit), fiindcă nu putea să-și plătească dările. La fel a procedat și cu soția (al cărei nume nu-l știm), rămasă văduvă, a marelui medelnicer Gavril Bucium (era o practică veche, căci și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
coboară dinspre bunici și unchi către nepoți - și acesta un „punct” al zisului proiect și al stăpânitorilor din Coiani, fără a uita linia imperială de sorgine bizantină) a fost dată (în prima ei căsătorie, căci apoi s-a măritat cu comisul Stoian [Florescu]) după un Ianachi Catargi, postelnic, fiul lui Apostol Catargi, mare postelnic în Moldova, persoană influentă și de încredere din moment ce Vasile Lupu l-a trimis tocmai în „țara cerchezească” să i-o aducă de acolo pe frumoasa Ecaterina, „fruntaș
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Și căsătoriile fetelor reprezentau „punți” către aristocrația valahă. „Nunțile” Ancuței le-am evocat. Măritându-se a doua oară (dacă întâi va fi fost căsătorită cu grecul Ianachi Catargi, cel ce va deveni socru al lui Alexandru Iliaș 307) cu marele comis Stoian, ea se va încadra în „proiectul” patern de împământenire. Ilinca (pe care Nicolae Stoicescu o identifică prin formularea „soră cu mama lui Constantin Brâncoveanu”308) a fost căsătorită cu marele comis Radu Știrbei, coborâtor din puternica familie a boierilor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
socru al lui Alexandru Iliaș 307) cu marele comis Stoian, ea se va încadra în „proiectul” patern de împământenire. Ilinca (pe care Nicolae Stoicescu o identifică prin formularea „soră cu mama lui Constantin Brâncoveanu”308) a fost căsătorită cu marele comis Radu Știrbei, coborâtor din puternica familie a boierilor din Izvor. Ostilitatea lui Șerban Cantacuzino (dușmănia era reciprocă) l-a făcut să fugă în Moldova, în 1687, împreună cu paharnicul Staicu Merișanu. N-a renunțat la uneltiri nici după ce a îmbrăcat rasa
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
un gest de mulțumire pentru reașezarea în scaunul țării Românești): „Ioan Mihnea, din familia regală a Corvinilor [...], voievod al Munteniei, țară de dincolo de Dunăre, în Dacia, colonie romană 346. Radu, fiul Vișei (istoricii sunt în dispută dacă această Vișa, sora comisului Bratu, care i-a făcut lui Mihnea mai mulți copii, a fost ori nu a doua soție a lui sau doar ibovnică), a scăpat de „turcirea” ce pare să fi fost molipsitoare în familia lui Mihnea (el moare în 1601
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mâini, pentru bani, pe Gavril Brăescu, mare stolnic (Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 354). 225. „Pseudo-N.Muste” le știa și pe nume: „Pe giupâneasa lui Ștefan Brăescu, și pre giupâneasa lui Bucium [era deja văduvă] și pre giupâneasa Sandului Stamati comisul [...] de stau ziua legate, iară noaptea stau închise la odăile seimenilor” (în Cronicele României..., ediție de Mihail Kogălniceanu, București 1872, p. 27). 226. Ibidem, p. 355. 227. în Arhivele Olteniei, 1938, p. 83; Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 48. 228. D.R.H.
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
din La Bruyère și M-me de Genlis) arată interesul pentru clasici și îi atestă cultura bogată. În 1810 se afla în țară, exilat la Buzău de generalul M.I. Kutuzov, „pentru oareșicare pricină a tinereților”. Iertat în 1812, este numit vel comis, apoi ispravnic în județul Dâmbovița, cu reședința la Văcărești și Târgoviște. Cum treburile isprăvniciei erau lăsate cam la voia întâmplării, amânându-se rezolvarea pricinilor și a jalbelor, era nevoie ca unchiul său, Nicolae Văcărescu, să îl mustre în scrisori, amintindu
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
, Vasile (20.VIII.1834, Iași - 20.III.1906, Iași), poet și traducător. Este fiul Zoei (n. Cerchez) și al comisului Vasile Pogor. Învață la pensionul Malgouverné din Iași, iar din 1849 face studii juridice la Paris, unde obține și doctoratul. Întors în țară, participă la conspirația îndreptată împotriva lui Al. I. Cuza, după detronarea acestuia fiind numit prefect al județului
POGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288873_a_290202]
-
POGOR, Vasile, comisul (1792, Pogorăști, j. Botoșani - 10.XII.1857, Iași), poet. Dintr-o modestă familie de răzeși, fiu al Mariei și al lui Alexandru Pogor, P. își făurește cu tenacitate o carieră administrativă. Grămătic la Episcopia Hușilor, prin 1811 ar fi fost
POGOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288872_a_290201]