829 matches
-
Ar face orice. În fiecare săptămână primesc zece, poate douăsprezece cereri; iar la sfârșitul anului școlar, chiar și mai multe. — Vremurile sunt neprielnice? Femeia oftă. — Da, cam așa e de ceva timp încoace. Sunt mulți oameni la ananghie. Înțeleg, o compătimi Mma Ramotswe. Noi avem noroc acolo, în Botswana. N-avem parte de necazuri de genul ăsta. Carla dădu din cap aprobator și spuse îngândurată. — Știu. Am locuit acolo câțiva ani. În urmă cu ceva ani, dar am auzit că lucrurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
iubită, caută motivele „gestului” tău, c-așa zic, „gestul”, de parcă ai fi făcut cu mâna la ia-mă nene s-ajungi la Ruginoasa sau i-ai arătat arbitrului la fotbal ce și cum, filozofia, impulsul... devii tragic, promisiune neîmplinită. Te compătimesc, se-apucă să-ți strângă articolașele în volum, mai dau numele tău și vreunui festival de nu știu ce sau vreunei tabere de creație. Dar dacă ai crăpat pentru c-ai fost sugativă, i-ai cam blocat. „Singur și-a făcut-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
de tine. Am întors problema pe toate părțile, eu m-am și îmbolnăvit din cauza asta dar nu mai contează, iar concluzia a fost că de când ai venit tu aici nimic nu mai merge cum trebuie. Suntem alături de tine și te compătimim pentru nefericirea ta dar nu putem accepta să faci în curtea noastră tot ce-ți trece prin cap. Nu știu ce hotărâre vom lua în ce te privește dar, până atunci, te rog să-ți vezi lungul nasului și să iei aminte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Werner, Dumnezeu să-l ierte, nici nu mai trebuie Întoarsă. Săltă pe umăr pendula și se așeză cuminte În urma cortegiului. Când cineva Își taie venele, nu poate fi acuzat de neglijență asemenea celor ce dorm cu gazul deschis. Toți o compătimeau pe tânăra văduvă și lăudau caracterul defunctului: un domn! Un dobitoc, zicea Alida Übelhart mângâindu-și nepoata. Iar fiica mea, o târfă! Nu știu cu cine seamănă. Să fie asta adaptarea? Se aplecă asupra ei și Îi sărută fruntea. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Nu mă simt prea grozav cînd îmi aranjează/ corijează din ochi maxilarul. Cînd brațul întins înainte încearcă să-mi șteargă o cută din colțul gurii. N-o poate șterge. Mai bine crăp decît să mă victimizez ori să mă las compătimită de Rusalin: Puțin îmi pasă de compasiunea față de ridurile mele. Și nu mă mai picta atîta. Asta am venit să-ți cer. Nu ți-a trecut prin cap că mă tratezi ca pe-o hartă de luptă? Pielea mea e-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
vigoare de invidiat? Toată viața Eugeniei se petrecea la școală, în mijlocul elevilor, unde își făcea temeinic de lucru, cu o conștiinciozitate mult mai mare decât era necesar. De aceea era apreciată și lăudată de unii colegi, care în fapt o compătimeau! Alții o invidiau, fiind complet opaci și insensibili la suferința și condiția ei. Până și părintele-confesional vădea prea puțină compasiune pentru Tanti Eugenia; mai degrabă o disprețuia pentru enormitatea sentimentelor și pentru naivitatea ei. În același timp, o pizmuia pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
pune pe ceilalți la curent cu problemele tale, vei avea parte de compasiunea lor. Dacă vrei să crești nivelul acesteia, va trebui să istorisești lucruri din ce în ce mai teribile. Prețul compasiunii anturajului este stagnarea în acea situație mizerabilă. Cu toții vrem să fim compătimiți, dar trebuie să ne impunem să evităm asumarea unei identități care să le permită celorlalți să te compătimească. Este necesar ca identitatea noastră să fie cea a unui învingător, pentru că numai aceștia sînt cei care atrag oportunitățile. Învingătorii nu au
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
nivelul acesteia, va trebui să istorisești lucruri din ce în ce mai teribile. Prețul compasiunii anturajului este stagnarea în acea situație mizerabilă. Cu toții vrem să fim compătimiți, dar trebuie să ne impunem să evităm asumarea unei identități care să le permită celorlalți să te compătimească. Este necesar ca identitatea noastră să fie cea a unui învingător, pentru că numai aceștia sînt cei care atrag oportunitățile. Învingătorii nu au îndoieli. Pune întotdeauna deoparte bani de care să nu știe nimeni David Datornicu are datorii de 180 000
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
mami! Va, mami! Fata, ridicându-l În brațe, Îi arătă printr-o răritură a mulțimii de oameni, sicriul Împodobit frumos, spunându-i: Mami doarmi! Da, mami doarmi! Femeile mai În vârstă, din familie ori dinafara acesteia, nu conteneau să-l compătimească, fiecare În felul ei, după diverse interese, legături de familie sau pentru că așa le dicta sufletul lor bun, iubitor și creștin În momentul acela, făcându-le să mediteze la copiii lor și la cât de aproape este viața aceasta de
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
se distanțează de inepția sa de atunci. Diferite episoade ale vieții sale amoroase le adnotează cu grijă, dar părerea sa din 1963 despre Nichita Stănescu o lasă necomentată, ceea ce înseamnă că și-o asumă. Nu ne rămâne decât să-l compătimim pe Leonard Gavriliu pentru opacitatea sa: a asistat la un moment frumos fără să-l înțeleagă. Este ca și cum, fiind de față la nașterea Afroditei din spuma mării, ar da telefon la Poliție și ar cere ca nudismul să fie practicat
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Depășit de exigențele creației literare, autorul exclamă la un moment dat: „Doamne, grea meserie e scrisul! / Cuvintele nu mă ascultă / se împrăștie ca iepurii prin desișuri / când mi e lumea mai dragă. / pana o ia de-amboulea pe arătură.“ (Golgota) Îl compătimim pe Vasile Ghica pentru ceea ce i se întâmplă când scrie. Dar și mai mult îi compătimim pe cititorii săi. O trista justete La vârsta de 33 de ani (pe care i-a împlinit în 2006), Daniela Gifu a scris o
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Cuvintele nu mă ascultă / se împrăștie ca iepurii prin desișuri / când mi e lumea mai dragă. / pana o ia de-amboulea pe arătură.“ (Golgota) Îl compătimim pe Vasile Ghica pentru ceea ce i se întâmplă când scrie. Dar și mai mult îi compătimim pe cititorii săi. O trista justete La vârsta de 33 de ani (pe care i-a împlinit în 2006), Daniela Gifu a scris o carte intitulată 33. Jurnal de inițiere spirituală, pe care a publicat-o în 2008, la Limes
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
primit partea; doar mie / nu mi s-a spus cine sunt.“ Dacă ar fi fost și un critic literar pe acolo, poate că i s-ar fi spus! Dumitru Ignat practică un cult al propriului său eu. Se admiră, se compătimește, își proclamă soarta de ales, făcând, totuși, paradă de modestie: „Din obișnuință proastă și veche, / fac lucrurile pe jumătate / ori le las nepereche. / .../ Și eu rămân în memoria lor / (de mă vor) / un pe-jumătate-nțeles. / Un eres.“ La un moment dat
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
astea pentru ce? // Pe unele le-am plătit, / altele și-au oferit bucuroase șaua dintre picioare, / în rest, femeia n-a avut loc în viața mea.“ (Un gol imens și surd ) Presupunând că monologul este atribuit unui personaj detestat sau compătimit de autor, sinceritatea aceasta ternă, inexpresivă, lipsită de o funcție artistică, tot nejustificată rămâne. Dar nu reiese de nicăieri că este vorba de un personaj privit cu dezaprobare. Dimpotrivă, totul te face să crezi că autorul însuși este cel care
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Pensez înțelepciuni.“ Suferint ´ a in stare bruta Romanul Drumul vulpii de Elena Radu (Alpha, Buzău, 2000) este scris la persoana întâi, din perspectiva unei fete de la țară, Silvana, care își povestește viața. Ea își deplânge soarta nefericită. Noi, cititorii, o compătimim sincer, dar nu înțelegem ce legătură are lamentația ei cu literatura. Istorisirea începe, bineînțeles, cu anii copilăriei. Ca într-un film indian melodramatic, Silvana, un copil fără tată, se cuibărește la pieptul mamei ei, o țărancă săracă și aspră, cerșindu
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
mea. Adică mai multe, că moș Leo bate mereu la poarta mea ca să-i dau un rachiu și nu de puține ori i-am dat, făcîndu-i cîte o bucurie. Pe unde am fost eu, grangurii zău că nu-s de compătimit. Poate pe unde sînt revoluții și îi mai împușcă, are loc cîte o rotație de granguri. Doar acolo îi mai spînzură puțin, dar grangurii nou veniți au același noroc, adică trăiesc bine. Hai să-i votăm Duminică! Chiar, să îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
mai puțin evoluate, tramvaie, autobuze și alte chestii care ne țin companie, dar și printre bădărani. În ce mă privește, tolerez stoic bădăranii cu o educație precară. Sînt capabil chiar să le scuz felul de a fi și să-i compătimesc. Totuși, nu pot să accept bădăranul cultivat (cum mai găsești chiar la această pagină!) și bădăranul bogat. La omul cultivat bădărănia este îmbrăcată (după mintea lor!) în cele mai parșive mitocănii care se vor "spirituale", pe un piedestal construit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
pentru cei care-l trăiesc, mai contrar umanității și mai fatal pentru liniștea lumii, decît o ambiție nemăsurată, ori o dorință excesivă de glorie (falsă). Un om care are neșansa de a se naște cu asemenea predispoziții este mai de compătimit decît dacă ar fi nebun. Pe el, prezentul îl lasă rece și nu trăiește decît în viitor; nimic pe lume nu-l poate satisface, iar otrava ambițiilor se amestecă mereu în dulceața plăcerilor. Un principe ambițios este mai nefericit decît
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Norica la rost, așezând pe masă, pentru musafiri, o prăjitură preparată după rețetă bulgărească, numită "chihălă", pe care învățase s-o facă de la mama ei, răposata Elvira. Ce măgari, Severe!... Să te dea afară din serviciul tău de la radio! îl compătimi Ticu, scuturându-i scurt mâna. Am spus eu bine ce i-am spus lui nenea Stelică acum patru ani, când l-au lăsat fără pensie tot așa, niște măgari ca ăștia: Ialta ne mănâncă!... Nu știu ce mai așteaptă americanii ăștia, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
hohote de râs, care răzbăteau de undeva, de jos, de pe malul lacului. Apoi Felicia își reluă spovedania. Norocul venise în cele din urmă din partea unor rude îndepărtate, acești Măgureni, care, aflând de nefericirea abătută asupra lor, nu doar că îi compătimiseră, dar se oferiseră să le întindă și o mână de ajutor. Ei o adoptaseră și o luaseră să locuiască în casa lor, la București. În felul acesta reușise, atunci când era pe punctul de a-și pierde și ultima speranță, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
fără echivoc : Extrem de interesantă ideea unui Centru care să se ocupe de copiii cu probleme psihomotorii, se pare că spitalul de aici poate face prea puține pentru tineri ca cei pe care îi văd adeseori scoși la plimbare și îi compătimesc. Nu știu dacă am competențele necesare, dar dacă dumneavoastră o credeți, sunt de acord să fac o încercare. Îmi voi putea relua programul normal de muncă așa cum îmi doresc. Aș lucra aici, aproape de casă, Dora s-ar simți mai în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
fată, discutau între ei părinții tinerei femei. Iepuroaica asta a umplut casa cu plozii ei, care-i rod urechile bietului Romică, nu-și mai vede capul de atâtea griji și miroase a urină de la o poștă! Anul și cârlanul! îl compătimeau mama și tata pe acesta. Rozalia noastră chiar și-a pus în gând să ajungă Mamă Eroină, o ironizau colegii de birou, nemulțumiți că, după fiecare naștere, erau nevoiți să-i preia obligațiile de serviciu, prin extindere de sarcini, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
viață. Păcat! Mare păcat ca așa o mândrețe de băietan să ajungă pradă gândurilor celor triste tocmai când i-a venit și lui vremea și-l așteaptă seară de seară fetele de măritat la fântână sau în gura portiței, îl compătimeau suratele din vecini, chipurile, întâmplător. Să știi, vecină, că la mijloc îi altceva! Taină mare, vecină Tincuță! Vasile al Ilariei tânjește după Ioana lui Dorin de la Humărie. Cică l-a așteptat cât l-a așteptat și până la urmă s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Tatiana. Du-te și tu prin Copou, plimbă-te, mergi la o cofetărie ca să-ți treacă timpul și nu fi trist, Gelule! Te pupă mama! —Săru’ mâna. Nu i-a fost totuna Tatianei, gândindu-se la singurătatea fiului ei și compătimindu-l oarecum, ca după câteva ore, mergând după cumpărături, o vecină s-o întâlnească și să-i spună: — Doamnă Busuioc, Gelu nu este la facultate? Este. De ce mă întrebați? I-am văzut azi prin oraș cu o fată. —Azi? — Da
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
ca să n-o jignească pe Ilinca, a strecurat sub fața de masă o hârtie de cinci sute de mii de lei. S-a ridicat de pe scaun și-a luat la revedere, Ilinca însoțind-o până la ieșire. Simona a îmbrățișat-o, compătimind-o în gândul ei, stare ce i a adus lacrimi în ochi, dar stăpânindu-se ca să nu observe Ilinca, i-a adresat cuvinte vesele de îmbărbătare, sporindu-i iubirea față de această fată. —Azi, bine la ei, rău la noi; mâine
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]