112,180 matches
-
de atat?Ce mă fac??? De cele mai multe ori credem că literatura e unul dintre tărâmurile culturale, una dintre artele “înregistrate”, un lucru definibil și drept urmare, “predabil” prin manuale școlare. Sau o distracție de timp liber pe care il petrecem în compania unui român bun. Oare? Efectul “literatura” (precum în fizica doppler-fizeau, responsabil pentru defazare/deplasare) îmi era însă cunoscut încă din copilărie. Dacă e vorba de un hâr nu știu, dar ce știu e ca având un frate cam “jaded”, care
Bisex cu ochii deschişi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82858_a_84183]
-
Bucurenci Ieri mi-am văzut foștii colegi de școală generală. Au trecut 10 ani. Aș fi mincinos să spun că muream de nerăbdare să-i văd: eram mai degrabă temător gândindu-mă la perspectiva de a petrece câteva ore în compania unor virtuali aproape 30 de necunoscuți. După primul minut de autism complet, am inceput sa leg numele cu figurile și cu amintirile și m-am scufundat într-o anamneza veselă și suculenta. Mi-era teamă, din cauza că rețin foarte greu
Hier encore by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83033_a_84358]
-
am stat prima dată în Vama, locul părea un teritoriu al toleranței. Textiliștii împărțeau scandic-ul sau whisky-ul cu nudiștii, genurile muzicale se completau armonic, iar cortul și gazdă erau tot atâtea opțiuni de a-ți petrece o noapte în compania altei hippioate ingenue. Invazia manelelor și a merturilor a declanșat o reacție hiper-alergica cunoscută sub numele de Mișcarea “Salvați Vama Veche”. Brusc, n-a mai fost în ordine dacă te bronzezi în slip sau în pula goală, daca bei rom
Lehamite litorala by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83079_a_84404]
-
TV. [youtube=http://youtube.com/watch?v=vPdg1rOfIlo] Pe site-ul campaniei, găsești mai multe detalii și sfaturi despre cum poti contribui la conservarea resurselor pentru viitorul copiiilor tăi. Cum ți se pare? În România e prima dată când o companie care face profit de pe urma unei industrii considerată dintre cele mai poluante se asociază direct și explicit cu un mesaj despre responsabilitatea pe care fiecare trebuie s-o avem față de mediu. În țările civilizate, lucrul nu e o noutate. Dacă deschizi
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
responsabilitatea pe care fiecare trebuie s-o avem față de mediu. În țările civilizate, lucrul nu e o noutate. Dacă deschizi la întâmplare un număr din Time, e imposibil să nu găsești două sau trei mesaje de acest fel ale unor companii din industria petrolieră. O fi rău, o fi bine? Pe de altă parte, interesul românilor pentru conservarea resurselor pare minim. Nu le pasă sau nu sunt informați? Tu ce crezi? Poate ambele... Nu suntem recunoscuți ca fiind foarte preocupați de
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
eram mici mata, sau tupu Are el interese meschine în spatele acestei manevre. @ andressu & ihtys Cred că faceți o confuzie, Patriciu deține Rompetrol, principalul competitor al Petrom. Sau, mai precis, deținea - acum are doar pachetul minoritar de acțiuni, după vânzarea către compania petrolieră de stat din Kazahstan, KazMunaiGaz. Acționarul majoritar la Petrom este grupul austriac OMV. Diferența între Petrom și Rompetrol e cam cât distanță dintre Viena și Astana... mesajul mi se pare destul de profund și ar trebui să transmită destul de multe
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
copiilor noștri - de fapt nu știm)... doamnelor și domnilor, poate e o chestie nouă în RO, dar în restul lumii nu. e un “simplu” exercițiu de PR, ascuns sub denumirea pompoasa de “corporate responsability”, procedeu utilizat de imensă majoritate a companiilor care trebuie să facă față unor campanii civice, fie că e vorba de ecologie sau sănătate (fumat, alcool, chiar și arme). recomand cu căldură “Thank you for smoking!” pentru iluminare. și restul companiilor petroliere din lume fac astfel de spoturi
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
responsability”, procedeu utilizat de imensă majoritate a companiilor care trebuie să facă față unor campanii civice, fie că e vorba de ecologie sau sănătate (fumat, alcool, chiar și arme). recomand cu căldură “Thank you for smoking!” pentru iluminare. și restul companiilor petroliere din lume fac astfel de spoturi. în RO încă nu e cazul, dar în UȘ marea bătălie mediatică se duce pe 2 fronturi: produsele pentru mașinile hibrid și respectiv surse regenerabile de energie (hidro, helio, hidrogen, termal etc). e
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
fals. Celălalt personaj e resemnat, dar mult mai bun ca interpretare. Per ansamblu ideea spotului nu-i rea. Dar ce ne facem cu energia consumată de calculatoare? Nespălat pot sta, dar fără net... “În România e prima dată când o companie care face profit de pe urma unei industrii considerată dintre cele mai poluante se asociază direct și explicit cu un mesaj despre responsabilitatea pe care fiecare trebuie s-o avem față de mediu. În țările civilizate, lucrul nu e o noutate.” Spotul e
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
economice; dar a caror valoare economică nu este stabilită de piață economică, spre deosebire de ceea ce se întâmplă cu « internalitățile » acestei piețe. Apoi, celălalt concept neoclasic, « economia de scală » poate fi exemplificat actualmente prin succesul economic al comasării fermelor agricole, de succesul companiei europene Airbus, precum și de simbolul celor patru cercuri înlănțuite ale firmei de automobile Audi. Taxonomia ‘parcurilor industriale’ poate fi înțeleasă prin prisma celor două principii fondatoare ale economiei politice neoclasice astfel : 1.) Un joc teritorial internalități - externalități făcut, prin mijlocirea
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
ministru al prințului Karl-August) ori Beethoven (cel cu cvartetele Razumowsky) și terminînd cu Richard Strauss (compozitor preferat al lui Hitler) ori Sartre (apologet al lui Stalin) - toată lumea bună defilează. Colaboraționiștii români s-ar găsi, prin urmare, în cea mai selectă companie; în același infern ar urma să supraviețuiască Ovidiu, Shakespeare, Racine, Goethe împreună cu Eugen Barbu ori Adrian Păunescu. "Colaboraționiști din toate țările (și din toate timpurile), uniți-vă!" - aceasta ar fi esența apelului lansat prin Televiziune de o persoană direct interesată
Un spirit liber (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14676_a_16001]
-
care le-am dori prezente cu sporită frecvență pe afișele noastre de concert... soprana Simona Neagu, mezzo-soprana Sidonia Nica, tenorul Marius Vlad Budoiu, basul Marius Manyov. Nu poți să nu apreciezi șansa oferită unor tineri muzicieni de a evolua în compania muzicienilor orchestrei filarmonice bucureșten. În această companie am audiat-o, spre exemplu, pe pianista Raluca Știrbăț în realizarea primului Concert de Ceaikovski; ieșeancă de origină, tânăra artistă își continuă studiile profesionale superioare la Viena; este o prezență muzicală comunicativă, consistentă
Debut de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14659_a_15984]
-
frecvență pe afișele noastre de concert... soprana Simona Neagu, mezzo-soprana Sidonia Nica, tenorul Marius Vlad Budoiu, basul Marius Manyov. Nu poți să nu apreciezi șansa oferită unor tineri muzicieni de a evolua în compania muzicienilor orchestrei filarmonice bucureșten. În această companie am audiat-o, spre exemplu, pe pianista Raluca Știrbăț în realizarea primului Concert de Ceaikovski; ieșeancă de origină, tânăra artistă își continuă studiile profesionale superioare la Viena; este o prezență muzicală comunicativă, consistentă ...în primul rând în ceea ce privește dinamica sonoră mare
Debut de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14659_a_15984]
-
Ceaikovski; ieșeancă de origină, tânăra artistă își continuă studiile profesionale superioare la Viena; este o prezență muzicală comunicativă, consistentă ...în primul rând în ceea ce privește dinamica sonoră mare, aflată la limitele existenței mai mult fizice și mai puțin artistice a sunetului. În compania aceluiași colectiv orchestral pianistul Horia Mihail demonstrează că se situează la nivelul artistic al unui tânăr maestru; a revenit definitiv din Statele Unite ale Americii și desfășoară o susținută activitate concertistică; a prezentat la Ateneul Român Concertul în la major K.
Debut de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14659_a_15984]
-
date, în ideea că "generațiile de astăzi trebuie să cunoască acest fapt". În realitate, multe fapte prin care Pamfil Șeicaru se înfățișează posterității interesate de adevăr, în complexitatea personalității sale. A ținut piept trupelor germane, ca sublocotenent comandant al unei companii de mitraliori, în primul război mondial, când armata noastră era în retragere, într-o bătălie decisivă pentru despresurarea unui munte din apropierea râului Cerna, vitejie răsplătită de regele Ferdinand cu Ordinul "Mihai Viteazul", în grad de cavaler. A mai fost decorat
Fără eufemisme by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14678_a_16003]
-
siluirea României de către ideologii divergente, dar cu scopuri comune, e o temă destul de veche. Teatru și dans Gigi Căciuleanu e unul dintre cei mai apreciați dansatori și coregrafi contemporani, Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor în Franța, fondator al unei companii care-i poartă numele, director al Baletului Național din Chile și încă multe altele, iar în 2001 a montat, la Teatrul Ariel din Tîrgu Mureș, la invitația regizorului Gavril Cadariu, spectacolul de teatru coregrafic Jungla X. Textul, "substanța literară" a
Clasicii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14672_a_15997]
-
personaj la care mersesem în audiență. Și care s-a grăbit să-mi satisfacă solicitarea. Domnul Stancu m-a condus apoi cu mașina pînă acasă. Și, la despărțire, mi-a spus, în felul lui ceremonios, că i-a făcut plăcere compania și speră să ne revedem.
Domnul Zaharia Stancu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14708_a_16033]
-
Portugaliei, doamna Maria José Ritta de Sampaio. - Ce ți s-a mai întîmplat anul acesta, Gelu Barbu, lucruri care te-au marcat? - În luna iulie s-a petrecut reîntâlnirea mea miraculoasă cu zeul dansului Misa Barâsnikov, care a venit împreună cu compania să în Las Pălmaș pentru a da câteva reprezentații. Repetițiile s-au făcut în localul școlii mele. Amindoi am avut la Petersburg același profesor la scoala Vaganova, pe Alexander Puskin. Misa avea pe atunci paisprezece ani, iar eu eram cu
Interviu cu Gelu Barbu by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/14778_a_16103]
-
frumoase ale copilăriei și adolescenței noastre de la Petersburg. Recunosc că Misa e fantastic, are o tehnică colosală și este de un temperament artistic cu totul special, și astăzi, în dans modern și neoclasic, în ceea ce face împreună cu colegii săi din compania pe care o conduce. - Cum îți petreci tu concediul acasă, în România? - Când vin la București, în primul rând, simt nevoia să fac un pelerinaj de suflet la Cimitirul Bellu, la cele două bune prietene ale mele, Andriana Fianu și
Interviu cu Gelu Barbu by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/14778_a_16103]
-
viață. - Mi-este imposibil, draga Gelu, să cred că tu ai această vârstă. Vitalitatea și tinerețea ta sufletească sînt incredibile. Ce te menține pe tine în această formă excepțională? - Contactul meu permanent cu elevii, atât de la scoala, cât și de la companie, legătura sufletească cu balerinii Wendi Artiles și Miguel Montanez, care sunt ca și copiii mei spirituali, prezența mea pe scenă în scurte apariții și continuă preocupare coregrafica mă întrețin și-mi redau tonusul și optimismul. Îmi place să trăiesc... - Ce
Interviu cu Gelu Barbu by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/14778_a_16103]
-
la Sinaia, la Vila Luminiș, memoriei celui mai mare muzician român, George Enescu, de la a cărui naștere s-au împlinit, în a doua parte a lunii august, 121 de ani. Numai în ultimele luni a prezentat Concertul de Dvorak în compania a aproape zece colective simfonice din țară; a prezentat de asemenea un program special de recital, dedicat lui Niccolo Paganini, atât la București cât și, de asemenea, la Reims; în fine, va susține recitaluri camerale, în săptămânile următoare, la Bruxelles
Interviu cu Alexandru Tomescu - tînără vedetă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14804_a_16129]
-
Concursului "George Enescu" de la București; a fost distins cu Premiul "Yehudi Menuhin" în cadrul marelui Concurs Internațional "Jacques Thibaud" de la Paris. În toamna anului precedent i-a revenit cinstea de a fi cântat în concertul de deschidere a Festivalului enescian, în compania cunoscutului colectiv simfonic francez Orchestre de Paris aflată sub conducerea dirijorului Christoph Eschembach. Alexandru Tomescu a avut amabilitatea să ne acorde un scurt interviu pentru România literară. Dumitru Avakian: Care pot fi astăzi condițiile afirmării unui muzician performer, acum în
Interviu cu Alexandru Tomescu - tînără vedetă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14804_a_16129]
-
această situație, mă văd în fața unui spațiu infinit. Pentru mine este un subiect inepuizabil. Se schimbă odată cu mine. Într-un fel cântam Ciaccona la 19 ani și cu totul altfel o cânt acuma. Cine știe unde voi ajunge... D.Av. Așa este, în compania lui Bach - dacă știi cum! - poți ajunge departe.
Interviu cu Alexandru Tomescu - tînără vedetă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14804_a_16129]
-
în această afacere. Dar iată că la un caz, ministrul Pașcu și-a călcat pe inimă. * Din Adevărul mai aflăm un lucru și mai grav, cităm titlul: Un fenomen care vizează strategiile economice ale ministerelor: Funcționari de stat - "cîrtițe" ale companiilor private. Printre cîrtițele citate de Adevărul se numără și actualul președinte al Senatului Nicolae Văcăroiu. Pe vremea cînd era și președinte al unei bănci particulare și președinte al Senatului, dl Văcăroiu își justifica această licență afirmînd că d-sa e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14810_a_16135]
-
de viruși, respectiv de antiviruși. Competiția lor turbată este menită să ne mențină în legătură permanentă cu producătorii de soft și să introducă fiorul rezonanțelor exotice, numele virușilor fiind întotdeauna șocant. Există presupunerea că născătorii de viruși sunt plătiți de companiile de soft ajutându-se astfel reciproc "să câștige un ban cinstit". Avem apoi secta hacker-ilor. Ăștia sunt băieți deștepți dar frustrați. Într-o lume lipsită în mare parte de criterii de valoare, ei dovedesc că inteligența nu poate fi
Dubla pledoarie by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/14813_a_16138]