12,749 matches
-
la expresul de noapte - mi se făcuse dor de București - am colindat prin Cluj. M-am oprit înaintea grupului statuar al lui Matias, cu mustăcioșii lui. I-am salutat. M-am înclinat și în fața măreței catedrale. După mine, nu se compara cu cea din Brașov... în gând, îmi venise Biserica neagră, incendiată de tătari. M-am gândit și la Honterus, la bustul lui de la intrare, în stânga lăcașului. La liceul săsesc, de alături, ce poartă numele cărturarului. La meciurile de handbal. O dată
Păcatul unui "om al muncii" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10433_a_11758]
-
era atât de frumos, avea un corp atât de perfect, de armonios, că n-aveam cum să nu-i admir trapezul impecabil al spatelui, proporția picioarelor în același timp puternice și zvelte, brațele delicate și expresive. De când îl cunoscusem, îl comparam în secret cu toate modelele masculine care îmi pozaseră la facultate, iar concluzia era că mi-ar fi plăcut să-l desenez, să-l pictez cu două aripi mari și albe, un scut și o spadă strălucitoare, ca pe un
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
la piept, atât mai am/ Din de-altădata-i fălnicie" (Mama); Când pleci, întunecat, de bun rămas,/ Pe tâmplă îmi expiri și mă inspiri/ Ca pe un rug aprins de trandafiri/ Din care furi miresmele pe nas." (Când pleci). Aceasta e poeta comparată de prefațator cu Eminescu (,Se știe că, în genere, un poet e stăpânit, în imaginarul său, de un singur element, cel mult două. Carolina Ilica se pare că face excepție și din acest punct de vedere, atestându-și complexitatea eului
Degradarea poeziei by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10431_a_11756]
-
spectaculos de desfășurarea reală a faptelor. Cu un an în urmă, discutam în această rubrică despre denominarea monedei naționale și despre desemnările oficiale și populare pe care le primea noua unitate monetară ("Leu greu", în România literară nr. 13, 2005). Comparam atunci sintagmele leu nou și leu greu și mă întrebam care din ele va reuși să domine uzul curent, atîta vreme cît va mai fi nevoie să se diferențieze două sisteme diferite de plată. Datele statistice ale momentului păreau să
Roni by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10496_a_11821]
-
Indirect, se poate deduce de aici dublul scop al lucrării lui Cornel Ungureanu: să repună în corelație istoriografia românească despre Banat cu cele germane, maghiare, sârbe și să scoată în evidență elementele care individualizează acest spațiu cultural în raport cu cel ardelean. Comparând topografia literară a Munteniei cu cea a Banatului, se observă, din capul locului, notorietatea mult mai mică de care se bucură scriitorii bănățeni la scara literaturii române. Dacă aproape toate numele citate în primul volum al Geografiei literaturii române reprezintă
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]
-
este deja în eternitate. Ciudat, pentru un artist cu asemenea putere de introspecție, autoportretele lui Munch alunecă destul de repede în banal și exhibiționism. În majoritatea cazurilor, ele nu sunt un mijloc de explorare a propriului caracter ci "poze", justificări superficiale. Comparând Autoportret în Bergen (1916) sau Autoportret la fereastră (1940) cu autoportrete contemporane semnate de Bonnard sau Beckmann, descoperi evidenta lipsă de emoție a "confesiunilor" târzii ale lui Edvard Munch. La sfârșitul secolului al XIX-lea, în perioada în care Munch
La muzeul de artă din New York - Retrospectivă Munch by Mărghit Dascălu-Sava () [Corola-journal/Journalistic/10502_a_11827]
-
în istoria românească. E ceea ce a afirmat Hasdeu, într-un studiu din 1874 - Originile viniculturei la români. Explicând etimologia termenilor viticoli, filologul constata că "porțiunea cea mai esențială a terminologiei noastre vinicole este tot ce poate fi mai latin". Hasdeu compara terminologia viticolă cu cea agrară, și, considerând că traiul la munte era perfect compatibil cu cultivarea viei, trăgea concluzii de tip istoric: "Cultura viței la români e fără asemănare mai veche decît plugăria"; în final, ajungea chiar la o formulare
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
100 de grame. La realizarea studiului s-au avut în vedere prevederile legale în vigoare referitoare la etichetarea alimentelor și în mod special: a) Scopul etichetării - care e acela de a oferi consumatorilor informațiile necesare, suficiente, verificabile și ușor de comparat, astfel încât să permită acestora să aleagă acel produs care corespunde exigentelor lor din punctul de vedere al nevoilor și posibilităților lor financiare, precum și de a cunoaște eventualele riscuri la care ar putea fi supuși. b) Informațiile înscrise pe etichetă - care
96% din pâinea feliată nu respectă rețeta tradițională! [Corola-blog/BlogPost/94235_a_95527]
-
Am descoperit un lucru care ne-a surprins: o cauză semnificativă a timpului pierdut era faptul că șoferii virau la stânga, mergând împotriva fluxului traficului. Pornind de la această descoperire, am explorat rute în care eliminam complet virajele la stânga, iar apoi am comparat datele”, explică Elizabeth Rasberry, PR manager la UPS. Chiar dacă mașinile parcurgeau o distanță mai mare, rezultatele au arătat că șoferii puteau livra mai multe pachete în mai puțin timp, producând mai puține emisii poluante, dacă efectuau o serie de viraje
Cum să economiseşti mulţi bani cheltuiţi pe benzină [Corola-blog/BlogPost/94296_a_95588]
-
a sa, l-a aranjat pentru orgă, folosind unele părți în două cantate ulterioare. Partitura originală, aflată la Biblioteca de Stat din Berlin, ne dezvăluie un concert din creația timpurie a lui Bach, care datorită efectelor de virtuozitate, poate fi comparat cu maniera concertelor lui Antonio Vivaldi. Pentru a-i demonstra notorietatea avută și în secolul XIX, să amintim că Felix Medelssohn Bartholdy l-a interpretat cu mare plăcere și Johannes Brams i-a compus o cadență. Azi, în secolul XXI
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94292_a_95584]
-
astfel, în cursa pentru premiile internaționale al categoriilor Best Cookbook TV-Europe (Lăură Cosoi) și Best Vegan Cookbook (Ligia Pop), ce vor fi decernate în luna iunie în Chină. Premiile Gourmand sunt cele mai prestigioase distincții din domeniul culinar, putând fi comparate ca importanță cu Premiile Oscar din cinematografie. Înființate în anul 1995, premiile Gourmand sunt practic cele care au creat industria cărților de bucate, iar evenimentul organizat anual este cel mai mare eveniment pentru cărțile de gastronomie din lume. Fondatorul Premiilor
Laura Cosoi si Ligia Pop, in finala Gourmand World Cookbook Awards [Corola-blog/BlogPost/94322_a_95614]
-
esenței sale. Ele sunt poate o necesitate, dar o necesitate provizorie.” ( Rigoulot 2008: 578). Acesta va fi și argumentul pe care-l vor îmbrățișa comuniștii francezi chiar și peste zece ani când apărea O zi din viața lui Ivan Denisovici. Comparând lagărele sovietice cu cele naziste, Soljenițîn era cât se poate de explicit: „Asta era mașina de ucis. Ca să facem camere de gazare, nu aveam gaz”. Ideea că lagărele sovietice nu se deosebesc cu nimic de cele naziste (și că ele
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
sale tematice și apreciat pentru stilul avangardist de comunicare, amplasarea nonconformista și creativitatea fiecărui eveniment. Un spațiu dotat cu sistem de sonorizare profesional pe care cei ce vin să susina concerte live îl găsesc demn de capitală și chiar străinătate, comparat cu localurile nonconfromiste din Amsterdam și Londra. Este singurul club cu pereții îmbrăcați în muzică.
The MOOoD @ Club Zona, 14 mai [Corola-blog/BlogPost/94718_a_96010]
-
pic ciudat, mi-a propus să-mi public noile versuri la Editura Pământ. „- Sunt patronul ei” - a adăugat-, „poți avea deplină încredere, e o casă foarte exigentă și selectivă, nu riști să nimerești printre idioți”. Flatat și mândru, mă și comparam cu Whitman, auzeam deja iarba crescând printre litere și țârâit de greieri sub stele mari. Apoi vocea tunătoare a Omului, mușchii lui vânjoși, sângele lui aprins, vuind peste continentele supuse. Numai că astăzi, despăturind contractul, Mi s-a părut că
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/4188_a_5513]
-
în manuscris a poeziilor sale. Știind de existența unui caiet cu manuscrisele poeziilor În oglindăa celor doi mari prieteni, Șerban Cioculescu și Vladimir Streinu, l-am rugat pe Șerban Cioculescu să mă ajute la „citirea" exactă a unora dintre poezii, comparându-le pe cele din caietul său cu cele găsite în dosarul părintelui meu. Comparându-le, am văzut că de-a lungul anilor Vladimir Streinu a intervenit, concetrând sau chiar eliminând, cuvinte, versuri, strofe, cum ar fi de pildă O, de-
Poezii by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Imaginative/6354_a_7679]
-
oglindăa celor doi mari prieteni, Șerban Cioculescu și Vladimir Streinu, l-am rugat pe Șerban Cioculescu să mă ajute la „citirea" exactă a unora dintre poezii, comparându-le pe cele din caietul său cu cele găsite în dosarul părintelui meu. Comparându-le, am văzut că de-a lungul anilor Vladimir Streinu a intervenit, concetrând sau chiar eliminând, cuvinte, versuri, strofe, cum ar fi de pildă O, de-am putea, căreia i-au fost eliminate primele trei strofe și, de asemenea, varianta
Poezii by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Imaginative/6354_a_7679]
-
pildă O, de-am putea, căreia i-au fost eliminate primele trei strofe și, de asemenea, varianta Texte... Editorul unei importante părți din scrierile lui Vladimir Streinu George Muntean, a publicat în 1982 toate poeziile, în toate variantele lor, toate comparate cu cele din caietul lui Șerban Cioculescu. După citirea lor, laboratorul de creație al Poetului poate fi urmărit și înțeles în permanenta lui căutare și cercetare a Poeziei, cea pe care Vladimir Streinu o considera a fi „Știința Științelor". În
Poezii by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Imaginative/6354_a_7679]
-
ca și al domniei tale, rădăcini mai cu seamă livrești. Intervin însă și rațiuni de altă natură. Dacă lumea în care trăim a fost, încă din vechime, asemuită cu teatrul, o inițiativă la fel de legitimă ar fi, zic eu, s-o comparăm cu vînătoarea. Căci puține sînt relațiile între oameni care să nu poată fi exprimate, reflectate, reduse la esență prin relația dintre vînat și vînător. Cu atît mai mult cu cît aceasta din urmă ni se relevă, în majoritatea cazurilor, ca
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8123_a_9448]
-
să devină un mare român. Ceea ce nu împiedică întreaga generație să se exprime mai bine în franceză decît în română (adică să poată exprima lucruri pe care româna nu le permitea), să scrie literatură în franceză (ca Russo care-și compara ludic numele cu al omonimului Rousseau) să-și țină aproape întreaga corespondență în franceză. Statistic vorbind, generația pașoptistă trăiește în limba franceză, studiază la Paris, se exilează acolo, face extrem de frecvent călătorii în Franța. Junimiștii, deși istoria literară îi consacră
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
pe preferințele lui și privilegiază frapant prima etapă de creație, cea din anii 1968-1972. Întâmplarea face ca tocmai din 1973 Matei Călinescu să fi plecat în SUA ca lector, iar din 1975 să se fi stabilit ca profesor de literatură comparată la Indiana University, Bloomington, deci până în 1973 a cunoscut îndeaproape poezia lui Mircea Ivănescu. E implicată, în această alegere, și o componentă sentimentală, dar mai ales o formă de onestitate a cunoașterii prompte. Matei Călinescu respectă în mare măsură părerile
Un maestru al prozaicului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13164_a_14489]
-
pledoaria pentru “genul proteic”, patetică și inspirată cum este, în Memorii, aceea a lui Nicolae Breban, de pildă atunci când face o comparație din perspectivă “urbanistică” între nuvelă și roman, acesta din urmă impunându-se prin complexitate și amploare. „Dacă putem compara nuvela cu o casă, cu o vilă, cu un manoar sau un palat, romanul, în ordine urbanistică, trebuie comparat cu diversitatea, funcționalitatea și armonia unui întreg oraș, cu case sau palate, străzi largi, dar și străduțe surprinzătoare, întortocheate, fabrici, școli
Credința în literatură by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13189_a_14514]
-
face o comparație din perspectivă “urbanistică” între nuvelă și roman, acesta din urmă impunându-se prin complexitate și amploare. „Dacă putem compara nuvela cu o casă, cu o vilă, cu un manoar sau un palat, romanul, în ordine urbanistică, trebuie comparat cu diversitatea, funcționalitatea și armonia unui întreg oraș, cu case sau palate, străzi largi, dar și străduțe surprinzătoare, întortocheate, fabrici, școli, cazărmi, parcuri, subterane și turnuri! Un univers de obiecte, personaje și fapte...” Aceste Memorii, pe marginea căror ar fi
Credința în literatură by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13189_a_14514]
-
de masivă influență străină și de modificare profundă a limbii, și în acest caz tendințele mai vechi rămîn puternice și victorioase: locuțiunile sînt preferate verbului simplu, iar baza lor predilectă este a da (urmat, la mică distanță, de a face). Comparînd construcții similare, se observă că ponderea exemplelor este clar în favoarea lui a da: căutarea pe Internet oferă 4.160 de atestări pentru dați click și doar 2.610 pentru faceți click. De altfel, în toate registrele limbii există numeroase construcții
„A da click” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13218_a_14543]
-
regimul de detenție și despre regimul de libertate, pe scurt, despre tot ceea ce poate da o imagine cât mai completă a deceniului patru. Este o carte-frescă, ce atestă o putere de cuprindere și un talent pe care unii l-au comparat cu Soljenițîn (chiar în defavoarea acestuia). Fidelitatea cu care scriitoarea redă fiecare episod (ele nu au o succesiune cronologică strictă), trădează frica de a falsifica cel mai simplu gest, dragostea cu care evocă imaginea soțului ucis și oamenii excepționali care l-
Memoria obligatorie by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13338_a_14663]
-
același număr, reținem un plin de haz interviu acordat dnei Gabriela Gavril de către poetul Emil Brumaru (merită să afli, între altele, citindu-l, la ce sînt buni criticii: de exemplu, pe Cocteau, Brumaru l-a descoperit după ce Negoițescu i-a comparat poezia cu a lui!). În fine, dl Liviu Antonesei începe, se pare, un serial despre cărți: cum apar sau dispar și în ce constă eternitatea lor. Abia așteptăm urmarea. În Ardealul literar (nr. 2-3) de la Deva, dl Valeriu Bârgău, directorul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13355_a_14680]