288 matches
-
Da¸browska, Czeslaw Milosz, A. Kușniewicz, Stanislaw Lem, A. Szczypiorski și O. Tokarczuk, el încearcă să desprindă câteva trăsături identitare poloneze, pe care apoi le proiectează prin sugestii comparatiste pe fundal european. În partea a doua, așezată integral sub semnul comparatismului, după ce conturează un portret al lui homo polonicus, comentatorul stăruie asupra dificultăților de traducere a prozei și poeziei polone în românește, demers pe care îl încheie cu un tablou al transpunerilor din ultimul deceniu. De altfel, în activitatea lui G.
GEAMBASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287208_a_288537]
-
că ar trebui să se diversifice puțin categoriile rezistenței În literatură. Pentru mine, existența lui Adrian Marino e un exemplu. Scriitorul a rezistat publicând - și el o și spune cu mândrie justificată - despre Étiemble În străinătate, când a scrie despre comparatismul militant și a fi publicat În Occident devine În sine o formă de rezistență. Este o formă de rezistență fără a face din aceasta o funcție politică explicită, dar proiectând funcția politică din limbajele alternative. Și atunci, specificând mai bine
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fost cu totul Întrerupt. Societatea civilă nu este Încă cea care să angajeze dialogul cu autoritatea politică ori administrativă. În acest mod, chiar modernizarea este așteptată să vină de „sus” ori „din afară”. Nu e greu ca pe baza unui comparatism cultural să faci observații despre alte modele culturale, mă refer la cele euroatlantice, să observi că a existat și acolo o tranziție spre situația prezentă. Din această perspectivă am fost interesat să remarc legătura dintre credința religioasă și proprietate, mă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
RL, 1969, 15; Mihai Ungheanu, Peregrinarea cărților, RL, 1969, 25; Mircea Anghelescu, Al. Duțu, „Cărțile de înțelepciune în cultura română”, RL, 1972, 21; Ioana Em. Petrescu, Umanismul românesc în contextul cultural european, TR, 1975, 8; Rodica Florea, Deschideri noi în comparatism, VR, 1979, 12; Adrian Marino, „Literatura comparată și istoria mentalităților”, CNT, 1982, 44; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, „Literatura comparată și istoria mentalităților”, RL, 1982, 48; Al. Zub, Istorie și comparatism, CRC, 1983, 10; Al. Zub, Orizont mental și comparatism, VR, 1984, 12
DUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286924_a_288253]
-
în contextul cultural european, TR, 1975, 8; Rodica Florea, Deschideri noi în comparatism, VR, 1979, 12; Adrian Marino, „Literatura comparată și istoria mentalităților”, CNT, 1982, 44; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, „Literatura comparată și istoria mentalităților”, RL, 1982, 48; Al. Zub, Istorie și comparatism, CRC, 1983, 10; Al. Zub, Orizont mental și comparatism, VR, 1984, 12; Mircea Anghelescu, Scris și imagine în vechea „Alexandrie”, RL, 1984, 50; Sorin Antohi, Pentru o geografie a mentalităților, CRC, 1985, 46; Artur Silvestri, Al. Duțu, „Dimensiunea umană a
DUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286924_a_288253]
-
Deschideri noi în comparatism, VR, 1979, 12; Adrian Marino, „Literatura comparată și istoria mentalităților”, CNT, 1982, 44; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, „Literatura comparată și istoria mentalităților”, RL, 1982, 48; Al. Zub, Istorie și comparatism, CRC, 1983, 10; Al. Zub, Orizont mental și comparatism, VR, 1984, 12; Mircea Anghelescu, Scris și imagine în vechea „Alexandrie”, RL, 1984, 50; Sorin Antohi, Pentru o geografie a mentalităților, CRC, 1985, 46; Artur Silvestri, Al. Duțu, „Dimensiunea umană a istoriei”, LCF, 1987, 30; Cornelia Ștefănescu, Seninătatea rațiunii, RL
DUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286924_a_288253]
-
În spațiul internațional al literaturii naționale este În mod obișnuit reprezentată În termeni temporali și istorici, de «ântârziere» sau de «decalaj», sau chiar În termeni de «influență», adică drept proces de difuzare a modelelor literare reinventate În cadre culturale diferite. Comparatismul literar plasează astfel istoria acestor literaturi dominate În continuarea marilor curente estetice, a romantismului și a realismului În special. Privită dintr-un cu totul alt unghi, ea apare mai degrabă Într-o conjunctură favorabilă constituirii unui «contra-câmp» regionalist (În Franța
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
categoriile conexe (absurdul, grotescul, sublimul ș.a.). Cel mai reușit text rămâne însă Despre calitatea umană (2000): având în centru figura lui Ulise, împletește analiza textelor homerice cu „filarea” posterității personajului (la James Joyce, Jean Giraudoux sau Eyvind Johnson, de pildă), comparatismul cu problematizarea etică și erudiția cu decolările ficționale (capitolul final imaginează chiar un ipotetic solilocviu al lui Odiseu). Fascinația homerică se observă și în Orbul și dintele de aur (2002; Premiul Asociației Scriitorilor din Arad), un „roman” compus din douăsprezece
STEF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289897_a_291226]
-
datorăm, se pare, ipoteza inițială a indo-europenei, pentru că el vorbește despre o origine comună, plasabilă într-un spațiu scitic, a tuturor limbilor europene. Leibniz era influnețat de un anume Jans Van Gorp, medic din Anvers dar și mare amator de comparatisme lingivistice, prin care se înțelege la momentul respectiv jocuri cu cuvintele și etimologii inventive. De altfel, secolul al XVII-lea este martorul a două fenomene interesante, dintre care Olender zăbovește numai asupra unuia: apariția vernacularelor și problema deșteptării unor instincte
Ce limbă vorbeau Adam și Eva? (I) by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17166_a_18491]
-
cu Irina Pâslaru-Lukacsik). Repere bibliografice: [Eugen Schileru], „Fapta”, 1946, 570; Virgil Mocanu, „Scrisoarea de dragoste”, RL, 1971, 50; Andrei Savu, „Scrisoarea de dragoste”, VR, 1972, 1; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, „Scrisoarea de dragoste”, „Viitorul social”, 1972, 2; Marin Bucur, Dezvoltarea contemporană a comparatismului românesc, în Ist. comp. Rom., 233-275; Silvestru, Jurnal, I, 37, 110; Mariana Șora, O viață-n bucăți, București, 1992, 28, 260; Buculei, Prezențe, 212; Valerian Sava, Istoria critică a filmului românesc contemporan, București, 1999, 156-160, passim; Popa, Ist. lit., II
SCHILERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289554_a_290883]
-
Jules Michelet” și revista de studii franceze „Gallia” (printre colaboratori: Al. Dimitriu-Păușești, Octav Botez, Dan Bădărău, I. M. Rașcu ș.a.), care, în scurta sa existență (încetează să apară în 1930), marchează, prin calitatea contribuțiilor publicate, un moment important în evoluția comparatismului românesc. Tot din 1929 Ș. organizează cursuri de vară de limba și literatura franceză la Piatra Neamț, apoi la Brașov, unde se vor reorganiza sub forma Universității Libere în 1936, adăugându-li-se secțiile de italiană, spaniolă, română și latină, frecventată
SERBAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289632_a_290961]
-
de Ion Pillat, a cărui artă poetică o va analiza într-un studiu din volumul Poemul într-un vers (2001, în colaborare cu Vasile Moldovan). În acest text de mici dimensiuni, dar bine documentat bibliografic și interesant prin schița de comparatism nuanțat argumentată, va încerca explicarea manierei în care Pillat a reușit să concentreze ideea până la desenul unei singure imagini vizuale. Să muți pe cer o stea (2000) este una dintre cele mai rafinate cărți ale lui V., împărțirea în cicluri
VASILIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290458_a_291787]
-
o reconstituire biografică mai bogată și prin aprofundarea demersului interpretativ. Meritul esențial este de a-l situa pe poetul național al Poloniei în contextul romantismului european și de a-l racorda la valorile acestui curent literar. Între istorie literară și comparatism se plasează monografia Sienkiewicz (1998), și ea dezvoltată din capitolul existent în Istoria literaturii polone. Prezentarea aportului la dezvoltarea romanului istoric universal este completată de studiul răspândirii prozei lui Sienkiewicz și de rolul ei în spațiul literaturii române. Se lămuresc
VELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290479_a_291808]
-
sunt configurate „profiluri” reprezentative: G. Călinescu, Tudor Vianu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Dan Grigorescu, Alexandru Balaci, Romul Munteanu, Edgar Papu, Al. Dima, I.C. Chițimia, G. Mihăilă ș.a. Plămada cărților (1997), volum alcătuit din articole și studii de teorie, critică, istorie literară și comparatism, își propune să sugereze câmpul din care se adună informațiile „plămădite” în infrastructura unor opusuri. În perimetrul acelorași discipline interferente care au dominat activitatea lui V. intră lucrarea Literatura polonă în România. Receptarea unei mari literaturi (2001), care înregistrează cronologic
VELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290479_a_291808]
-
Lucrare vastă dusă la bun sfârșit, RL, 1995, 35; Teodor Vârgolici, Avem o istorie a literaturii polone, ALA, 1995, 279; Mihai Mitu, Finis coronat opus?, JL, 1995, 37-40; Cornelia Ștefănescu, Cartea unei vieți, JL, 1995, 37-40; Teodor Vârgolici, Universalism și comparatism literar, ALA, 1996, 307; Teodor Vârgolici, Retrospective literare, ALA, 1997, 379; Constantin Cubleșan, „Universaliști și comparatiști români contemporani”, ST, 1997, 2-3; Marian Vasile, „Adam Mickiewicz. Vârstele romanticului patriot”, RITL, 1997, 3-4; Constantin Cubleșan, „Plămada cărților”, ST, 1998, 6; Teodor Vârgolici
VELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290479_a_291808]
-
lor istorice (elaborată în 1956 ca teză de licență, dar publicată în volum abia în 1992), se arată preocupat „de a pătrunde esența istoriei și a destinului spiritual românesc”. Medievist, bizantinolog și slavist, Z. asociază informația și sugestiile oferite de comparatism pentru a proiecta originalitatea, puterea de iradiere și supremația culturii române în diverse epoci istorice, mergând până la susținerea ferventă, în anii ’80 ai secolului trecut, a protocronismului, a unor idei excesive, puternic marcate conjunctural, servind ideologia naționalist-comunistă. Convingerea că manifestările
ZAMFIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290695_a_292024]
-
om al „sintezei”, „care împacă erudiția cu nevoia de orizont”), „nostalgia totalității” și „tradiția enciclopedică” la Mircea Eliade. De câte ori i se ivește prilejul glosează asupra unor „conexiuni” și „interferențe” ale istoriei cu limba, literatura, lingvistica, creația populară, melosul folcloric, iconografia, comparatismul, memorialistica, economia, publicistica, asociază arheologia cu arta. Îi va plasa, de exemplu, adunând tot felul de mărturii, pe Kogălniceanu, Xenopol, Pârvan sau Iorga „în universul muzicii”. Z. desăvârșește o scriitură elevată, care se supune deopotrivă rigorilor stilului științific și plasticității
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
modului în care sunt utilizate. Criticile vizează trei puncte esențiale: decontextualizarea: s-a argumentat că, atunci când H. Breuil (1952) a comparat unele elemente ale societăților din Noua Guinee cu cele paleolitice, a neglijat total contextul descoperirilor. prezentismul: teoriile fondate pe comparatism implică o anumită contracție a timpului, o perspectivă anistorică, deoarece comparațiile apropie o societate paleolitică și una actuală; omogenizarea: aceste teorii au elaborat o vedere omogenă și utopică a vânătorilor-culegători din Paleoliticului superior, considerându-le o simplă extensie a „prezentului
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
universală. De-a lungul anilor sunt ilustrate diverse metode comparatiste, trasându-se astfel o veritabilă evoluție: de la încadrarea unor autori în episteme cărora le sunt tributari prin influență, difuzare de traduceri, călătorii și întâlniri sau confluente ale unor culturi antagonice - comparatismul școlilor franceze ale anilor ’50 din secolul trecut sau comparatism de gradul 1 și 2 - până la accepția teoretică modernă a interpretării tipologice și a diferențelor și asemănărilor în ilustrarea unor teme și motive, a unor idei și concepte, ori prin
STUDII DE LITERATURA UNIVERSALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289996_a_291325]
-
trasându-se astfel o veritabilă evoluție: de la încadrarea unor autori în episteme cărora le sunt tributari prin influență, difuzare de traduceri, călătorii și întâlniri sau confluente ale unor culturi antagonice - comparatismul școlilor franceze ale anilor ’50 din secolul trecut sau comparatism de gradul 1 și 2 - până la accepția teoretică modernă a interpretării tipologice și a diferențelor și asemănărilor în ilustrarea unor teme și motive, a unor idei și concepte, ori prin supunerea textelor ce prezintă un denominator comun unei hermeneutici instaurative
STUDII DE LITERATURA UNIVERSALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289996_a_291325]
-
Marino) și un colegiu de redacție format din Sorin Alexandrescu, Mircea Anghelescu, Cătălina Velculescu (membri), Manuela Anton, Alexandra Ciocârlie, Cristina Balinte (secretari). Cu un caracter pronunțat academic, destinată în primul rând specialiștilor în domeniu, S. reușește să reflecte contribuțiile din comparatismul literar românesc, dar și din cel străin. Cu toate că nu este exprimată programatic, dorința publicației de a păstra o deschidere internațională și interculturală este evidentă și s-a manifestat chiar și în perioada de severe constrângeri ideologice impuse de regimul comunist
SYNTHESIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290028_a_291357]
-
rubrică „Chronique”), recenzii și prezentări de carte („Notes de lecture”, „Comptes-rendus”), pagini documentare și revista revistelor („Notices bibliographiques”, „À travers leș périodiques roumains”). Din toate acestea transpare limpede încercarea revistei de a fi competitivă, de a ține pasul cu evoluția comparatismului, de a se sincroniză cu problematică și cu noile metode din această sfera de cercetare. M. S.
SYNTHESIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290028_a_291357]
-
1931, 133; Metzulescu, Literile, I, 193-195; Ț. Păunescu-Ulmu, Al. Popescu-Telega, hispanista, Craiova, 1943; Traian Blajovici, „Pe urmele lui Don Quijote”, LU, 1943, 5; Ion Biberi, „Cervantes”, „Democrația”, 1944, 7; M. Lörinczi, Grigore Dima, Retrospectivă Alexandru Popescu-Telega, VR, 1970, 1; Emil Manu, Comparatismul de catedră, în Istoria și teoria comparatismului în România, I, București, 1972, 173-174; Al. Dima, Principii de literatură comparată, București, 1972, 63-64; Cioculescu, Aspecte, 448-450; Stelian Cincă, Preocupări hispanice la Craiova, AUC, științe filologice, ț. ÎI, 1973; Domnită Dumitrescu, Ecos
POPESCU-TELEGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288954_a_290283]
-
Păunescu-Ulmu, Al. Popescu-Telega, hispanista, Craiova, 1943; Traian Blajovici, „Pe urmele lui Don Quijote”, LU, 1943, 5; Ion Biberi, „Cervantes”, „Democrația”, 1944, 7; M. Lörinczi, Grigore Dima, Retrospectivă Alexandru Popescu-Telega, VR, 1970, 1; Emil Manu, Comparatismul de catedră, în Istoria și teoria comparatismului în România, I, București, 1972, 173-174; Al. Dima, Principii de literatură comparată, București, 1972, 63-64; Cioculescu, Aspecte, 448-450; Stelian Cincă, Preocupări hispanice la Craiova, AUC, științe filologice, ț. ÎI, 1973; Domnită Dumitrescu, Ecos catalanes en la cultura rumâna, CREL, 1977
POPESCU-TELEGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288954_a_290283]
-
Rădulescu, editată în același an. Din 1936 până la moarte este profesor la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cluj, urmându-i la catedră lui G. Bogdan-Duică, dar venind cu o viziune total diferită, formată la școala franceză a comparatismului modern. În 1928 publică articole de istorie literară în revista „Oltul” din Slatina, însă adevăratul său început ca specialist trebuie considerat studiul Poezia lui Cezar Bolliac, apărut în 1929 în „Viața românească”. În 1935 contribuie la întemeierea revistei „de ideologie
POPOVICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]