494 matches
-
încetat din viață profesorul Romul Munteanu. Ar fi împlinit, doar o zi mai târziu, 85 de ani. Asistent al lui D. Popovici la Cluj, a început, după modelul acestuia, cu lucrări consacrate Școlii Ardelene și Epocii Luminilor, într-un spirit comparatist care va rămâne caracteristica operei sale critice până la sfârșit. Două lucruri sunt de observat în legătură cu această operă, întinderea și varietatea cunoștințelor, pe de o parte, aspectul cultural al criticii, pe de alta, interesată mai puțin de originalitatea ideilor decât de
Profesorul Romul Munteanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5675_a_7000]
-
și închisoarea, Editura Cartea Românească, București, 2013, 256 pag. Dincolo de vechile preocupări privind romantismul și preromantismul românesc, există, în cărțile publicate de Mircea Anghelescu, o deschidere către formele alterității insuficient cunoscute sau acceptate. Stimulată de formația inițială de arabist a comparatistului ori ținînd, pur și simplu, de apetitul explorator al istoricului literar, ea se manifestă, tot mai vizibil, în studiile post-decembriste despre exil, despre literatură și paraliteratura biografică, despre narațiunile mistificatoare ale identității („mistificțiuni” e un concept care-i aparține sută
Literatura română și închisoarea by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3445_a_4770]
-
Nicolae Scurtu Unul dintre cei mai inteligenți, mai învățați și mai fideli discipoli ai profesorului Nicolae Iorga este, fără nici o ezitare, istoricul, literatul, comparatistul și cărturarul Alexandru Ciorănescu (1911-1999), de la a cărui naștere se vor împlini, în curând, o sută de ani. Biografia acestui spirit enciclopedic rămâne pentru mulți dintre noi o mare, foarte mare necunoscută, deoarece mai bine de șase decenii a trăit
Noi contribuții la bibliografia lui Alexandru Ciorănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5149_a_6474]
-
plus față de umplerea acestor goluri știute, Mușina introducea trei grupaje: Breviarul anestezic al maestrului Fornicatus (compus din optsprezece „ode”), Alexia și faimosul Hebdomadar al profesorului A.M. (căruia, în Direcția optzeci în poezia română, Andrei Bodiu îi consacră un excelent studiu comparatist). Scrise și ele înainte de 1989 (de fapt, înainte de 1986), poemele de aici n-ar fi avut nici o șansă să apară în volum. Deja Mușina era considerat un autor „cu probleme”, ceea ce-i zădărnicea eventualele planuri de publicare. Fusese în mai
Debutul și urmarea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3482_a_4807]
-
CRITIC (Umorul în teatrul lui Blaga, Guica sau imanența exasperată, Fantasticul lui Mircea Eliade etc.) ESEUL SUBVERSIV (Secretul „Scrisorii pierdute”, Suflet de rob (sau taina libertăț ii), Geo Bogza...) ESEUL POLEMIC (Catharii de la Păltiniș, Asta să fie oare tot?) ESEUL COMPARATIST ȘI INTERCULTURAL (Rilke și Cezanne, Platon pe ecran, Dan Pița și filmul „Concursul” etc.) ESEUL LINGVISTIC (Nu serviți o prăjitură? etc.) Sigur că în privința semnalmentelor eseului postbelic steinhardtian mai trebuie precizate o multitudine de aspecte de care trebuie să se
N. Steinhardt și genul eseistic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3787_a_5112]
-
propuse de Marin Bucur 1, Florin Manolescu 2 și Cristian Florin Popescu 3 sunt clare, convingător conturate și au capacitatea de a ne invita la o lectură profundă și integrală a operei unuia dintre cei mai însemnați istorici literari și comparatiști pe care România i-a trimis într-un lung, dureros și parcă nesfârșit exil, de unde trebuie să-l recuperăm și să-l restituim. Un instrument excepțional, care ne facilitează cunoașterea biografiei, bibliografiei și a lumii universitare și culturale în care
Note despre cărturarul Basil Munteanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5331_a_6656]
-
Nicolae Scurtu Biografia și bibliografia istoricului literar, comparatistului și jurnalistului Ion Breazu (1901-1958), descoperit de Gh. Bogdan-Duică și impus, grație meritelor sale, de Sextil Pușcariu, au fost cercetate cu minuție și pasiune de Mircea Curticeanu, care, în anii grei ai comunismului, a restituit, în două tomuri 1, o
Începuturile literare ale lui Ion Breazu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5078_a_6403]
-
Nicolae Scurtu Recent a apărut o carte 1 privitoare la biobibliografia istoricului literar, comparatistului, teoreticianului literar și eseistului Adrian Marino (1921-2005), care însumează 3070 de poziții bibliografice și care deschide noi căi de cercetare a operei și biografiei acestui însemnat cărturar. Elaborată de un colectiv de cercetători și bibliotecari, temeinic pregătiți și cunoscători ai
Noi completări la bibliografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4012_a_5337]
-
adnoteze imensa literatură epistolară pe care a scris-o și trimis-o Adrian Marino în țară, în Europa și dincolo de fruntariile acestui topos. Epistolele acestea ar elucida anumite enigme și aspecte ale biografiei și operei unuia dintre cei mai însemnați comparatiști ai literaturilor romanice. Extrem de prețioase sunt și epistolele pe care le-a elaborat pe când era director și coordonator al revistei plurilingve Cahiers roumains d’études littéraires (1973-1980), unde s-au publicat contribuții fundamentale privind fenomenul literar românesc și conexiunile lui
Noi completări la bibliografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4012_a_5337]
-
un popor prost ajutat, din rațiuni financiare, din unghiul sănătății fizice și cerebrale. Dar poate că e simplă impresie de-a noastră, câtă vreme ea nu trezește conștiințele decidenților unui neam. Oricum, Adrian Sângeorzan, ardelean cumpănit (o tautologie?) și bun comparatist de continente, constată diferențele între cutume și practici, observă eficiența americană, ca și micile bizarerii de acolo, fără să idealizeze ceva, și, mai ales, fără să demonizeze vreun tronson al țării natale. „Metoda“ lui favorită, în calitate de prozator, este exemplificarea, care
Eternul feminin - o ipoteză „tehnică“ by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/2897_a_4222]
-
tânărul Faulkner, a apărut aproape simultan cu cea consacrată jurnalelor. Poate ar mai fi trebuit să apară și alte cărți „intermediare” ca să înțelegem că titlul cărții despre Faulkner (Ce rămâne) nu e o întrebare de critic, de istoric literar, de comparatist. E a unui cărturar care trăiește prin literatură. Prin scris.
Mircea Mihăieș și devenirea optzecistă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2903_a_4228]
-
Nicolae Scurtu Biografia profesorului, istoricului literar, esteticianului, comparatistului și traducătorului Liviu Rusu (1901-1985) este impresionantă și, totodată, tulburătoare, dacă conștientizăm faptul că acest erudit cărturar, posesor a două doctorate, a fost îndepărtat, în fatidicul an 1948, din Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cluj. Opera sa
Liviu Rusu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4750_a_6075]
-
fie spus, un studiu doct de frontierologie, prin prisma geocriticii lui Bertrand Westphal, a publicat Romanița Constantinescu, în 2009: Pași pe graniță. Studii despre imaginarul românesc al frontierei). Un țărm prea îndepărtat. Seducția frontierelor, frontierele seducției este un eseu literar comparatist, construit muzical, trecând, grație libertății speculative a spiritului analitic, de la simpla temă cu variațiuni la o fermecătoare artă a fugii. Într-un du-te-vino sprințar, autoarea sare de la potențialul fantasmatic al graniței concrete la acela al frontierelor simbolice, de la geopolitică la
Fascinația (absenței) frontierelor by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/3369_a_4694]
-
Nicolae Scurtu Istoric, teoretician și critic literar, comparatist, memorialist și epistolograf, Adrian Marino (1921-2005) reprezintă un caz special în literatura română. Instruit și format la școala de critică și estetică literară a revistei „Jurnalul literar” (1939), inițiat în arta lecturii, relecturii și a analizei literare de către G. Călinescu
Noi contribuții la biografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5039_a_6364]
-
Nicolae Scurtu Bibliografia esteticianului, istoricului literar și comparatistului Liviu Rusu (1901-1985) continuă să se întregească prin descoperirea și publicarea literaturii sale epistolare, atât de prețioasă prin informațiile și precizările de ordin biografic, cât și prin cele de natură politică, filosofică și jurnalistică. Liviu Rusu era, așa cum rezultă din
Noi completări la biografia lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4191_a_5516]
-
Nicolae Scurtu Istoric literar, comparatist și estetician, Liviu Rusu (1901-1985) a fost și un pasionat epistolograf. A scris un impresionant număr de epistole confraților și prietenilor din țară și, desigur, din străinătate, unde și-a desăvârșit studiile și unde a obținut un doctorat în estetică
O epistolă necunoscută a lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4436_a_5761]
-
Nicolae Scurtu Biografia istoricului literar, comparatistului, epistolografului și cărturarului Liviu Rusu (1901-1985) este extrem de interesantă, atât din perspectiva contemporanilor, cât, mai ales, din cea a unei lecturi integrale a epistolelor sale. Se știe cu exactitate că Liviu Rusu a stabilit temeinice relații epistolare cu un impresionant
Întregiri la biografia lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4547_a_5872]
-
384 pag. 15. Dumitru Micu (1928), istoric și critic literar. Lector de limba română la Lyon (1970-1971). 16. George Munteanu (1924-2001), istoric și critic literar. Lector de limba română la Montpellier (1969-1971). 17. Romul Munteanu (1926-2011), istoric și critic literar, comparatist. Director al prestigioasei Edituri Univers. 18. Cicerone Poghirc (1928-2009), lingvist și filolog. Profesor universitar în România și Franța. 19. Miron Radu Paraschivescu (1911-1971), poet, jurnalist și memorialist. 20. Ion Rotaru (1924-2007), istoric literar și critic literar. 21. Eugen Simion, E.
Un istoric literar – Ion Stăvăruș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4405_a_5730]
-
Nicolae Scurtu Bibliografia istoricului, comparatistului, istoricului literar, prozatorului, traducătorului și memorialistului Alexandru Ciorănescu (1911-1999), elaborată de doamna Lilica Voicu- Brey1, este lacunară, imprecisă în unele descrieri analitice și, adesea, derutantă chiar și pentru specialiști. O cercetare atentă a unei astfel de lucrări, care ar fi
Din corespondența lui Alexandru Ciorănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4783_a_6108]
-
asupra discursului antitotalitar al textului scris în 1948, când la noi începuse implantarea societății comunitare, este risipită în bună parte de studiul La pragul minunii..., publicat de Nicolae Florescu în 1991 (în volumul Itinerarii mirabile). Sporul adus este de ordin comparatist, întrucât sunt invocate, parțial adecvat, numai antiutopiile lui Huxley, nu și cărțile lui Zamiatin sau Orwell, care au circulat la noi în traduceri franceze. Bibliotecile mari nu le trecuseră la "fond secret", cum era Spovedania unui învins, a lui Panait
Vasile Voiculescu, subversiv by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/14901_a_16226]
-
instituirii sensului prin mijloace abia bănuite. Criticul e cu adevărat un profesor care explică cu răbdare și cu bucurie. În plus, mai mult decît în Viață și texte, e aici, oferit cu discreție și doar în limitele necesarului, spectacolul unui comparatist, care-i invocă în cunoștință de cauză pe Rimbaud, Lautréamont, Novalis sau Nerval, pe Dali, Giorgio de Chirico, Mozart sau Huysmans. Oricum, cunoscut drept cea mai autorizată voce (alături de aceea a lui Marin Mincu) în cunoașterea avangardei românești, Ion Pop
Ion Pop și spiritul Școlii ardelene by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/15373_a_16698]
-
constat în curând ce vă să zică „efectul de galben”. (Deh! - Efectul Coandă, Efectul Sorescu, între altele !). Aceeași sursă americană, citată mai înainte, a atras atenția ca pictorul „nu a fost nebun, nici alcoolic, cum s-a presupus până acum”. Comparatistul Virgil Dumitrescu stăruie, în timp și în spațiu, asupra diferitelor maladii pe care le-au încorporat doar... geniile. Documentarea făcută de poet este de tot respectul, mai cu seamă că se încorporează printr-un limbaj distributiv vizând poeți, pictori, muzicieni
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
al ,României literare", Irina-Ecaterina Petrescu, conferențiar universitar la Politehnică, Ion Besoiu, actor, Radu Filipescu, inginer, Gelu Ionescu, critic și istoric literar, Pavel Câmpeanu, sociolog, Lucia Teodorescu, restauratoare de bibelouri, Andrei Pleșu, critic de artă și filozof, Alexandru Duțu, istoric și comparatist, Florin Iaru, poet, Vladimir Tismăneanu, politolog, Ion Iliescu, politician, Corneliu Coposu, politician, Gheorghe Paște, șofer, Pompilia Goicea, pensionară, Justin Marchiș, preot paroh, Cătălina Ignat, studentă la Psihologie, Alexandru Beldiman, arhitect, Horia Bernea, pictor, Mirjam Korber-Bercovici, pediatru-oncolog, Gabriela Maci-Huzuneanu, fostă handbalistă
Felii de viață by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10944_a_12269]
-
cerc de forme prin care materia trece ca prin puncte de transițiune”. înlăturând unele formulări impuse în literatura de specialitate (pesimism de inspirație schopenhau riană, optimist, romantism thanatologic și elegiac, tradiționalist etc.), Mihai Cimpoi abordează universul eminescian printr-un studiu comparatist și interdisciplinar, în care interpretările sunt pe deplin justificate. „Am căutat totuși să demonstrăm prioritar unitatea ei [lumii eminesciene] și să aplicăm o grilă ontologică”, căci el este poetul „la care identificăm o rostire esențială a ființei”. Dicționarul enciclopedic este
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
tot în același mod. Eu am încercat să schimb modul de a citi" - spunea cîndva scriitorul sîrb Milorad Pavić (n. 1929). Coborîtor din neamul Pavicilor care de șase generații a dat scriitori notorii, încă din secolul al XVIII-lea, reputatul comparatist și medievist și-a propus ca, odată trecut cu arme și bagaje în casta romancierilor, să-i confere cititorului, iar nu autorului, locul central al cărților sale. , Pentru că întotdeauna s-a vorbit doar despre scriitori talentați sau dăruiți, se cuvine
Milorad Pavic - Ultima iubire la Țarigrad by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11058_a_12383]