270 matches
-
nostru apar câteva cupluri inseparabile precum Pietro Gralla-Nicola, Ștefan Gheorghidiu-Orișan și Fred Vasilescu-Ladima. Psihanalitic, fenomenul se explică prin copilăria de orfan nefericit a lui Camil Petrescu, în care singurul sfetnic și protector a fost prietenul său mai mare, Tutulă. Această complinire a personajelor se reflectă metonimic în secvența "Altoi de suferință". Într-o asemenea abordare, nu puteam omite onirismul. Visul, acest "cifru al existenței umane", joacă un rol deopotrivă semnificativ și insolit. Insolit, dacă ținem cont că analizăm opera unui scriitor
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Blandiana: o etapă a metaforizării sau volumele deconstrucției și o etapă a demetaforizării sau volumele reconstrucției. Trebuie să precizăm, însă, faptul că a doua etapă suplinește metafora (care nu dispare) cu alte figuri compensatorii. Aici autoarea urmează să aducă viitoare compliniri, arta poetică blandiană cunoscând permanent schimbări importante. Ana Blandiana este și o prezență impresionantă la nivelul a ceea ce înseamnă om al cetății. Ea s-a implicat, ca puțini alții, într-un lung și periculos efort de a trece dincolo de barierele
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
negruparea directă cu substantivul în calitate de atribut. În cazul când verbul primește un complement direct, numele predicativ circumstanțial apare după acest complement: Dinu ascultase cartea de amenințare cu sprânceana încă mânioasă. Urcară scările mai ușori ca niciodată. Când verbul are o complinire indirectă, numele predicativ circumstanțial poate precede acestei compliniri: Apoi s-a uitat cu ochii holbați la brașoveancă. Dacă verbul are diferite compliniri circumstanțiale, numele predicativ poate sta: imediat după verb, înaintea complinirilor circumstanțiale: Se sculă încet și porni gârbov spre
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
când verbul primește un complement direct, numele predicativ circumstanțial apare după acest complement: Dinu ascultase cartea de amenințare cu sprânceana încă mânioasă. Urcară scările mai ușori ca niciodată. Când verbul are o complinire indirectă, numele predicativ circumstanțial poate precede acestei compliniri: Apoi s-a uitat cu ochii holbați la brașoveancă. Dacă verbul are diferite compliniri circumstanțiale, numele predicativ poate sta: imediat după verb, înaintea complinirilor circumstanțiale: Se sculă încet și porni gârbov spre casa pustie. sau după una din complinirile circumstațiale
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
ascultase cartea de amenințare cu sprânceana încă mânioasă. Urcară scările mai ușori ca niciodată. Când verbul are o complinire indirectă, numele predicativ circumstanțial poate precede acestei compliniri: Apoi s-a uitat cu ochii holbați la brașoveancă. Dacă verbul are diferite compliniri circumstanțiale, numele predicativ poate sta: imediat după verb, înaintea complinirilor circumstanțiale: Se sculă încet și porni gârbov spre casa pustie. sau după una din complinirile circumstațiale: Am umblat astfel veseli toată ziua. III.3 Predicatul circumstanțial Referindu-se la aceeași
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
mai ușori ca niciodată. Când verbul are o complinire indirectă, numele predicativ circumstanțial poate precede acestei compliniri: Apoi s-a uitat cu ochii holbați la brașoveancă. Dacă verbul are diferite compliniri circumstanțiale, numele predicativ poate sta: imediat după verb, înaintea complinirilor circumstanțiale: Se sculă încet și porni gârbov spre casa pustie. sau după una din complinirile circumstațiale: Am umblat astfel veseli toată ziua. III.3 Predicatul circumstanțial Referindu-se la aceeași propoziție fetița aleargă voioasă Silvia Niță consideră că sensul acestei
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
acestei compliniri: Apoi s-a uitat cu ochii holbați la brașoveancă. Dacă verbul are diferite compliniri circumstanțiale, numele predicativ poate sta: imediat după verb, înaintea complinirilor circumstanțiale: Se sculă încet și porni gârbov spre casa pustie. sau după una din complinirile circumstațiale: Am umblat astfel veseli toată ziua. III.3 Predicatul circumstanțial Referindu-se la aceeași propoziție fetița aleargă voioasă Silvia Niță consideră că sensul acestei propoziții poate fi redat nu numai prin fetița aleargă și este voioasă, ci și prin
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
obiectului direct al acțiunii predicative ,,relevată” de aceasta. De aceea este un gerunziu atributiv cu un accent predicativ. b) Adjectivul, mai ales cel participial, participiul cu valoare verbală, și gerunziul atributiv - când au funcție de atribut predicativ - pot fi urmate de compliniri; substantivul de determinare atributivă: Dar într-însul cine-mi șade, când pe-o rână, când pe coate, pe covoare verzi culcați și de arme încărcați? Au intrat turcii veseli de izbândă că au luat Cornița. Aici umbre de noroade le
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
umbre de noroade le vezi ocârmuite de umbra unor pravile călcate, siluite. Toți ciulinii pe cărare fug, cuprinși de panică. A venit ca responsabil de secție. Când gerunziul atributiv care determină un regent în acuzativ obiect direct este urmat de compliniri, el își pierde accentul predicativ, deoarece complinirile îi atenuează valoarea adverbial și-i accentuează pe cea atributivă: Venea din ochi lăcrimând pe câmpi alergând. În analiza școlară, gerunziul nu trebuie analizat decât sau ca circumstanțial, când are topică adverbială, sau
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
umbra unor pravile călcate, siluite. Toți ciulinii pe cărare fug, cuprinși de panică. A venit ca responsabil de secție. Când gerunziul atributiv care determină un regent în acuzativ obiect direct este urmat de compliniri, el își pierde accentul predicativ, deoarece complinirile îi atenuează valoarea adverbial și-i accentuează pe cea atributivă: Venea din ochi lăcrimând pe câmpi alergând. În analiza școlară, gerunziul nu trebuie analizat decât sau ca circumstanțial, când are topică adverbială, sau ca atribut simplu (fie că determină imediat
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
se vede așa cum n-a mai fost; sau: Patria se arată așa cum n-a mai fost niciodată (predicative). Patria noastră este iubită astăzi de popor așa cum n-a mai fost niciodată (circumstanțială). c) În sfârșit, atributul predicativ poate avea drept complinire o întreagă propoziție - de regulă comparativă sau indirect: Și se îndură împăratul șerpilor și l lăpădă pe copil și mai frumos (de cum fusese...) (G. Catană, Povești populare din Banat, p. 69) În exemplul de mai sus, propoziția de cum fusese este
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
discuție este aceea de funcție sintactică cu dublă subordonare simultană la nivelul propoziției și propoziție dublu subordonată simultan la nivelul frazei. III.11 Complementul predicativ al obiectului Complementul predicativ al obiectului și predicativul suplimentar au numeroase trăsături în comun fiind compliniri de tip predicativ. Se deosebesc însă, prin tipul matricial / nematricial al complinirii: complementul predicativ al obiectului este o complinire matricială a verbului, cerută de semantica și sintaxa lui internă, în timp ce predicativul suplimentar este una nematricială, dobândită contextual. Complementul predicativ al
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
propoziției și propoziție dublu subordonată simultan la nivelul frazei. III.11 Complementul predicativ al obiectului Complementul predicativ al obiectului și predicativul suplimentar au numeroase trăsături în comun fiind compliniri de tip predicativ. Se deosebesc însă, prin tipul matricial / nematricial al complinirii: complementul predicativ al obiectului este o complinire matricială a verbului, cerută de semantica și sintaxa lui internă, în timp ce predicativul suplimentar este una nematricială, dobândită contextual. Complementul predicativ al obiectului apare obligatoriu în vecinătatea verbelor atributive, în timp ce predicativul suplimentar, nefiind implicat
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
nivelul frazei. III.11 Complementul predicativ al obiectului Complementul predicativ al obiectului și predicativul suplimentar au numeroase trăsături în comun fiind compliniri de tip predicativ. Se deosebesc însă, prin tipul matricial / nematricial al complinirii: complementul predicativ al obiectului este o complinire matricială a verbului, cerută de semantica și sintaxa lui internă, în timp ce predicativul suplimentar este una nematricială, dobândită contextual. Complementul predicativ al obiectului apare obligatoriu în vecinătatea verbelor atributive, în timp ce predicativul suplimentar, nefiind implicat obligatoriu în semantica și sintaxa verbului - centru
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
contextual. Complementul predicativ al obiectului apare obligatoriu în vecinătatea verbelor atributive, în timp ce predicativul suplimentar, nefiind implicat obligatoriu în semantica și sintaxa verbului - centru, ajunge, accidental, prin reorganizări sintactice, în vecinătatea acestuia. Astfel, a denumi și a desemna cer obligatoriu o complinire predicativă; a lua de / drept, pentru a actualiza sensul „a atribui o identitate falsă”, are nevoie în mod necesar de vecinătatea unui complement predicativ al obiectului, devenit un context obligatoriu și dezambiguizator. Spre deosebire de acestea, verbe de opinie ca: a considera
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
specială are verbul contrafactiv a lua de / drept, care, în afara predicației categorizante (M -au luat drept profesor.), admite și o predicație de identificare (M - au luat drept Doru.). Alături de numele predicativ, complementul predicativ al obiectului face parte din grupul de compliniri ale verbului de tip special, natura lor specială constând în calitatea semantic - predicativă”. Deoarece predicația privește obiectul, a fost numit complement predicativ al obiectului. CAP. IV DUBLUL SUBORDONAT SIMULTAN ȘI VERBELE IMPERSONALE Subordonatul cu dublu regent simultan este o parte
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
a doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea) conține date suplimentare referitoare la acest aspect administrativ deloc de neglijat: Codul civil general austriac, introdus prin patentă imperială din 29 mai 1853 și Legea despre complinirea armatei în Imperiul Austriac din 29 sempembrie 1858 interziceau categoric tinerilor sub 22 de ani să se căsătorească. Datoria de a efectua serviciul militar era generală și intra în vigoare în anul împlinirii vârstei de 20 de ani. Erau scutiți
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
a fi, În majoritate, dependenți. Știința bizantină merită să fie corect evaluată, tot așa cum se cuvine să fie prețuite efectele adnotărilor medievale sau măiestria emendărilor Renașterii. Biblio grafia recentă și recurgerea la mijloacele moderne de cercetare reprezintă pentru editor o complinire a stu dierii cîmpului general al tradiției manuscriselor de care dispune. Șapte manuscrise din Eschil pot sugera un stemma, alte șaptesprezece Îl pot distruge, la acestea urmînd să se adauge și alte manuscrise eschiliene. Con cluziile se formulează doar după ce
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
sintagmă care de obicei notează o modalitate, tinde să se preschimbe Într-o stare. Fragmentarea poemului Îi promulgă autonomia, dar, nefiind un simplu nume (un substantiv) cu ambiții de Închidere conceptuală, sintagma Își păstrează incompletitudinea, deschiderea, tremurul, aspirația către posibile compliniri. Așa cum este, este plină de așteptări imprecise care-i creează un halou emoțional, un caier amorf din care nu se pot toarce nicicum notele limpezi ale unei noțiuni. Cheia poemului rămîne relația, e adevărat, puțin confuză, dintre așteptare și așezare
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
și a scriitorilor care i-au urmat, s-a putut constata că direcția prioritară în literatura noastră de factură comică este marcată de semnul Caragiale și că în foarte puține cazuri există derapaje de la aceasta. Însă printr-o astfel de complinire analitică, de împletire a firului Ariadnei din țesătura comicului și a caragialismului, va rezulta mai vizibil instaurarea unei tradiții deloc de neglijat în literatura română. Mai concret, dacă în privința satirei, a parodiei, a grotescului și a umorului, nu se poate
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
sursei exemplelor furnizate de elevi în chestionarul propus, va fi utilizată din acest moment notația AD. 4 Totuși, există situații în care un adjectiv categorial nu se poate asocia, în aceeași măsură, fie cu N1, fie cu N2. În general, complinirile care vizează restrângerea clasei de referenți la un anumit subtip trebuie să însoțească în mod necesar termenul care desemnează clasa de referenți. Adjectivele calificative și, mai rar, cele categoriale pot însoți ambii constituenți: namila aia idioată de angajat vs namila
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
denotă o proprietate/o senzație fizică]. De asemenea, sunt verbe care, printr-o recategorizare semantică pot exprima simultan două tipuri de percepție. Funcționează astfel verbul a vedea, care poate reda atât percepția nointențională, cât și percepția intențională, prin selecția unor compliniri nominale cu proprietăți semantice interne diferite. Trei tipuri distincte de percepție nonintențională - tactilă, olfactivă și gustativă - pot fi exprimate prin structuri care conțin verbul neutru senzorial a simți, urmat de un substantiv abstract care codifică o proprietate fizică 26. Această
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
contextelor de utilizare se observă că valorile lor sunt explicitate în mai multe moduri: perifrastric, prin enumerarea de sinonime contextuale, comparativ cu alte verbe din aceeași sferă semantică etc.; doar în cazul unor sensuri se specifică tipul de determinări, de compliniri, prepozițiile impuse de verb, variația tranzitiv - reflexiv etc. Prima separare a sensurilor distinge, în sens larg, între domeniile semantice la care se raportează sensurile verbelor de percepție; astfel, sensurile verbului a vedea sunt clasificate în funcție de trei domenii semantice cărora li
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
exprimate mai sus pot fi redate în termeni de trăsături semantice astfel: * a vedea "a percepe" [+Vizual], [+Concret]; * a vedea "a-și imagina; a-și închipui" [+Vizual], [- Concret]; * a vedea "a înțelege" [-Vizual], [- Concret]. Verbul a vedea poate primi, deci, compliniri nominale care, din punct de vedere semantico-referențial, se pot realiza prin nominale concrete sau abstracte, care fie la nivel perceptual fizic, fie la nivel mental, au o reprezentare vizuală. Gradual, verbul a vedea înregistrează trecerea dinspre domeniul semantic vizual spre
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
53) poate fi reformulat ca mai jos: (53') Părinții cred că nu există nicio legătură între cele două evenimente, dar nu sunt convinși de acest lucru. 4.2.2.3. Tiparul [a vedea +Gcompldacă]99 A vedea poate primi drept complinire o subordonată interogativă indirectă introdusă prin complementizatorul dacă. A vedea la conjunctiv sau la indicativ prezent/viitor exprimă o percepție indirectă cognitivă (a vedea "a afla; a se gândi"), ca în (55)-(56), sau o percepție directă fizică (a vedea
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]