450 matches
-
de tulburări care privesc trebuințele alimentare sunt incluse anorexia mintală și bulimia nervoasă. Prima se caracterizează prin refuzul de a avea o greutate corporală minimă necesară acceptată în limitele normalului; cea de-a doua constă în episoade de ingestie alimentară compulsivă urmată de o creștere ponderală rapidă și anormală. 1) Anorexia mintală Este o tulburare gravă caracterizată din punct de vedere psihopatologic prin anorexie, scădecre ponderală, amenoree și o structură mintală specifică. Tulburarea apare de regulă la pubertate și este predominantă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sindromul obsesiv, și anume: a) reacția fobică, înțeleasă ca o formă de apărare a bolnavului împotriva anxietății, ieșită dintr-o sursă inconștientă prin deplasarea acestei anxietăți asupra unui obiect care-i simulează cauza; b) reacția obsesivă, conform căreia în actele compulsive există de asemenea o deplasare a anxietății spre acte asimbolice, care, întocmai unui ritual, anulează instinctele neacceptate de sfera Eului conștient. O categorie importantă de tulburări psihopatologice legată, în mod direct, de tulburările obsesive, o reprezintă fobiile. Se consideră că
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tablouri psihopatologice. Ele reprezintă un domeniu al patologiei psihiatrice extrem de complex și polimorf, fapt care a dat naștere la numeroase controverse între specialiști. Etichetarea diagnostică de personalitate psihopatică include o gamă largă de aspecte psihopatologice, cum ar fi: personalitatea histrionică, compulsivă, stările borderline, personalitatea paranoică, antisocială, dependentă, schizotipală, narcisică, schizoidă, pasiv-agresivă, ezitantă etc. Pentru înțelegerea, acestei categorii de fenomene psihice morbide, o incursiune istorică a evoluției ideilor despre personalitățile psihopatice se impune de la început. La originea lor, comportamentul și felul de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
accentul pe tulburările modelului de personalitate și, în special, pe trăsăturile acestuia. În acest cadru ei includ personalitățile inadecvate și tipurile de personalitate apropiate psihozelor: personalitățile schizoide, ciclotime și paranoide. În ceea ce privesc tulburările trăsăturilor de personalitate sunt menționate personalitățile compulsive, care predispun la o decompensare psihonevrotică, personalitățile emoționale instabile și personalitățile pasiv-agresive. E. Dupré și A. Dumas descriu câteva tipuri, particulare de personalitate de tip „psihopatic”: ciclotimii, hiperemotivii, paranoicii, perverșii, mitomanii. E. Kretschmer distinge, în cadrul tipurilor constituționale, ciclotimii, schizoizii și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
perceput de ceilalți ca superficial și lipsit de autenticitate, dependență, nevoia imperioasă de activitate și de senzații tari. b) Personalitatea dependentă se caracterizează printr-o stare de dependență, nevoia de a fi sprijinit și securizat, condus de alții. F. Personalitatea compulsivă Opinia referitoare la acest tip de personalitate oscilează în două direcții: - a fi considerată ca o personalitate cu trăsături psihastenice, - a fi considerată ca o personalitate cu trăsături de caracter anal și comportamente tiranice exercitate de individ asupra lui însuși
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în două direcții: - a fi considerată ca o personalitate cu trăsături psihastenice, - a fi considerată ca o personalitate cu trăsături de caracter anal și comportamente tiranice exercitate de individ asupra lui însuși și asupra anturajului acestuia. Caracteristicile personalității de tip compulsiv sunt următoarele: indecizia și perfecționismul, atașamentul excesiv de muncă, aptitudinea limitată de a exprima emoțiile tandre și călduroase, exigență față de ceilalți pe care-i obligă să se supună la propria lor manieră de a gândi și de a acționa. G. Personalitatea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
permită să se asigure în cazul unei situații fobogene. c) Conduitele de fugă, cu hiperactivitate, ca adoptare a unei atitudini de bravură sau de sfidare a situației traumatizante. 5) Nevroza obsesivă Nevroza obsesivă se definește prin prezența simptomelor obsesionale sau compulsive adesea multiple și cu tendință extensivă, constituind o piedică în viața relațională și adaptarea socio-profesională a bolnavului, survenind de regulă la o personalitate patologică de tip psihastenic sau obsesiv. Boala a fost descrisă de J.P. Falret (1866), care a denumit
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
să le calmeze sau să le suprime printr-o mișcare continuă. Acatisia este definită și ca o incapacitate de a rămâne liniștit, în poziția de repaos din clinostatism. O variantă clinică a acesteia este tahichinezia care se manifestă prin nevoia compulsivă pe care o are bolnavul de a se mișca sau de a merge. b) Sindromul picioarelor neliniștite sau boala lui Wittmaack-Ekbon constă într-o senzație penibilă de disestezie a gambelor care apare la începutul somnului și din acest motiv determină
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Personalitățile senzitive sau sensibile, sunt „acele naturi care nu numai că sunt profund impresionabile de experiențele trăite, ci care le elaborează îndelung și în profunzime, fără a lăsa să se întrevadă ceva în afara lor” (E. Kretschmer). 4) Personalitățile psihastenic-obsesionale sau compulsive În această categorie de personalități anormale sunt incluse următoarele aspecte psihopatologice: personalitatea psihastenică (P. Janet), personalitatea obsesională sau compulsivă, personalitatea anancastă (K. Schneider), caracterul anal (S. Freud). Vom prezenta în continuare aspectele caracteristice ale fiecărei forme de mai sus. Personalitatea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
le elaborează îndelung și în profunzime, fără a lăsa să se întrevadă ceva în afara lor” (E. Kretschmer). 4) Personalitățile psihastenic-obsesionale sau compulsive În această categorie de personalități anormale sunt incluse următoarele aspecte psihopatologice: personalitatea psihastenică (P. Janet), personalitatea obsesională sau compulsivă, personalitatea anancastă (K. Schneider), caracterul anal (S. Freud). Vom prezenta în continuare aspectele caracteristice ale fiecărei forme de mai sus. Personalitatea psihastenică se caracterizează prin tendința la scrupule și inhibiție afectivă. Orice fel de decizie legată de realitate sau de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mod penibil de către subiect. Aceștia sunt persoane scrupuloase și permanent înclinate către introspecție. Orice acțiune din partea lor cere un efort penibil. Sunt persoane meticuloase, lente, serioase care se complac într-un moralism rigid și o abstractizare riguroasă. Personalitatea obsesională sau compulsivă. Acești indivizi au tendința de a verifica orice lucru, de a-și ritualiza activitățile, se îndoiesc permanent și își frământă mintea și ideile într-o manieră obsesivă. Sunt persoane dominate de contrarietăți în conduite și acțiuni. Modul lor de gândire
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sistemică și migală pasională de scriitorul român, îl vizează pe Marcel Proust. Adept declarat al „metodei proustiene” în literatură, P. își construiește expunerea teoretică asupra romanului prin opoziție tranșantă față de „convenționalismul realist-naturalist” al secolului al XIX-lea, a cărui preferință compulsivă pentru „tipuri”, reflectată în orizontul de așteptare didacticist al cititorului comun, dar și al criticii de întâmpinare („Această pretenție de a «contura» un personaj [...] apare de altfel în cele mai multe cronici literare de azi, fără să mai vorbim de naivele manuale
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
și failibilității propriei sale persoane -, Ruscanu nu se mai poate întoarce dincoace de bariera care desparte perfecțiunea transcendenței de dimensiunea întunecată și coruptă a imanenței: sinuciderea nu este, în cazul său, o simplă alternativă - o probabilitate opțională -, ci o necesitate compulsivă. Andrei Pietraru (Suflete tari), tânărul cu perspective strălucite, venit în capitală pentru a-și continua studiile, renunță la cultivarea potențialităților sale intelectuale („omenești”) din pricina fixației fascinatorii asupra Ioanei Boiu, trufașa și glaciala aristocrată în casa căreia lucrează ca bibliotecar, reducându
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
domeniul competențelor relaționale, a competențelor tehnice pentru a aplica metodele și pentru a evalua impactul acestora. 4. Farmacologie și terapie cognitiv-comportamentală Charles Pull∗ Introducere 1. Tulburările anxioase Tulburare de panică și agorafobie Anxietate generalizată Stare de stres post-traumatic Tulburare obsesională compulsivă Fobie socială Fobii specifice 2. Tulburările de dispoziție Tratamentul episoadelor depresive majore de intensitate mică și medie Prevenirea recăderilor și recidivelor Stabilizarea tulburărilor bipolare 3. Tulburările de personalitate Personalitatea bordeline 4. Dependența de alcool 5. Schizofrenia 6. Tulburările de conduită
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sau a mai multor meta-analize sau/și cu ajutorul unor experimente clinice controlate aleatoare cu o puternică forță statistică și convergente pentru următoarele tulburări: - tulburarea de panică cu sau fără agorafobie, - fobia socială, - anxietatea generalizată, - starea de stres post-traumatic, - tulburarea obsesională compulsivă, - depresiile de intensitate mică sau medie, - schizofrenia (pentru problemele care se referă la reabilitarea psihosocială), - personalitatea bordeline, - dependența de alcool, - bulimia. Există, pe de altă parte, părerea că terapia cognitivă și comportamentală este eficientă în numeroase alte tulburări, în special
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a unuia dintre aceste tratamente în comparație cu celelalte. Nu există argumente concludente în privința unei eficiențe superioare a tratamentelor combinate în comparație cu monoterapiile. In alegerea tratamentului inițial trebuie să se țină cont de: preferința și motivația pacientului, efectele secundare, costul relativ. Tulburare obsesională compulsivă Eficiență pe termen scurt Eficiența tratamentului prin TCC în tratarea tulburării obsesionale compulsive a fost demonstrată de numeroase studii controlate și aleatoare. Numeroase studii controlate și aleatoare demonstrează eficiența farmacoterapiei (mai ales administrarea de clomipramine și IRS) în tratamentul tulburării
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
eficiențe superioare a tratamentelor combinate în comparație cu monoterapiile. In alegerea tratamentului inițial trebuie să se țină cont de: preferința și motivația pacientului, efectele secundare, costul relativ. Tulburare obsesională compulsivă Eficiență pe termen scurt Eficiența tratamentului prin TCC în tratarea tulburării obsesionale compulsive a fost demonstrată de numeroase studii controlate și aleatoare. Numeroase studii controlate și aleatoare demonstrează eficiența farmacoterapiei (mai ales administrarea de clomipramine și IRS) în tratamentul tulburării obsesionale compulsive. Totuși, persistă încă numeroase întrebări în ceea ce privește eficiența relativă a farmacoterapiei și
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pe termen scurt Eficiența tratamentului prin TCC în tratarea tulburării obsesionale compulsive a fost demonstrată de numeroase studii controlate și aleatoare. Numeroase studii controlate și aleatoare demonstrează eficiența farmacoterapiei (mai ales administrarea de clomipramine și IRS) în tratamentul tulburării obsesionale compulsive. Totuși, persistă încă numeroase întrebări în ceea ce privește eficiența relativă a farmacoterapiei și a TCC, utilizate în monoterapii, în legătură cu eficiența relativă a tratamentelor combinate în comparație cu cea a monoterapiilor și privitor la rezultatul pe termen lung al tratamentelor combinate și al uneia sau
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
fost urmată de o recrudescență a simptomelor obsesionale. Conform unui studiu al lui Maina și al., stoparea farmacoterapiei ar fi asociată unei rezistențe sporite la tratament. Pe ansamblu, studiile actuale disponibile sugerează faptul că eficiența TCC în cazul tulburării obsesionale compulsive n-a fost diminuată de farmacoterapie, dar nici n-a fost întărită de către aceasta. Numeroși experți recomandă, în prezent, ca tratamentul să înceapă fie cu farmacoterapie, fie cu TCC. In caz de eșec, sau de răspuns insuficient, este recomandat să
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
In alegerea tratamentului inițial trebuie să se țină cont de: preferința și motivația pacientului, efectele secundare, costul relativ, disponibilitatea unui specialist în TCC, acceptul pacientului de a urma o psihoterapie. Tratamentele combinate sunt recomandate în cazurile grave de tulburare obsesională compulsivă și în cazurile în care tratametul prin monoterapie se dovedește ineficient sau insuficient. Fobie socială Eficiență pe termen scurt Eficiența pe termen scurt a TCC în tratamentul acut al fobiei sociale a fost demonstrat în mai multe studii controlate și
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
săi. Puține studii se referă la comorbiditate în cazul tulburării de anxietate generalizată Unii pacienți care au un diagnostic concomitent prezintă caracteristici cognitive particulare. Rezultatele lui Holaway, Heimberg și Coles sugerează faptul că pacienții care suferă de o tulburare obsesională compulsivă și de o tulburare de anxietate generalizată au un nivel de intoleranță la incertitudine mai ridicat: pe lângă faptul că produce neliniști excesive, intoleranța la incertitudine ar provoca îndoieli care explică apariția compulsiunilor de verificare. Unele cercetări ar permite verificarea ipotezei
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
diferă în funcție de sex și de temele neliniștilor, dar sunt necesare studii care să aducă în continuare precizări în legătură cu aceste rezultate. Toate aceste studii viitoare ar permite eleborarea unor programe de prevenire a tulburării de anxietate generalizată. 10 Tulburările obsesionale și compulsive Martine Bouvard∗ 1. Contribuții teoretice Definiție Model comportamental și model cognitiv Compulsii externe și compulsii interne 2. Tehnica comportamentală Expunerea însoțită de prevenția răspunsului Expunerea în imaginație Cazul doamnei X 3. Tehnica cognitivă Derularea terapiei cognitive Avantajele terapiei cognitive Cazul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
externe și compulsii interne 2. Tehnica comportamentală Expunerea însoțită de prevenția răspunsului Expunerea în imaginație Cazul doamnei X 3. Tehnica cognitivă Derularea terapiei cognitive Avantajele terapiei cognitive Cazul doamnei Y 4. Discuții Bibliografie 1. Contribuții teoretice Definiție Tulburarea obsesională și compulsivă se definește prin prezența obsesiilor și a compulsiilor: - obsesiile sau gândurile intrusive sau gândurile obsedante sunt gânduri, imagini sau impulsiuni persistente care pătrund în conștiința subiectului. Ele sunt, în general, surse de angoasă; - compulsiile sau ritualurile sunt comportamente repetitive sau
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de disperare, provoacă o pierdere de timp considerabilă (mai mult de o oră pe zi) sau interferează într-un mod semnificativ cu activitățile cotidiene ale subiectului. Au fost reținute două tipuri de subiecți care pot suferi de tulburare obsesională și compulsivă: - subiectul cu o conștientizare redusă (individul nu recunoaște faptul că obsesiile și compulsiile sunt excesive sau iraționale); - subiectul care conștientizează bine faptul că are tulburări. Terapia subiecților care prezintă o conștientizare redusă începe printr-un travaliu cognitiv al credințelor supraevaluate
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
începe printr-un travaliu cognitiv al credințelor supraevaluate, sau, în unele cazuri, prin tehnica convorbirilor motivaționale. Model comportamental și model cognitiv In terapia comportamentală și cognitivă sunt reținute două ipoteze pentru a explica pacientului apariția și menținerea tulburării obsesionale și compulsive. Ipoteza extrasă din modelul comportamental Conform acestei ipoteze, gândul obsedant patologic este un stimul condiționat care n-a reușit să antreneze un răspuns de desensibilizare și care declanșează ritualuri interne sau externe destinate să neutralizeze impactul său emoțional. Subiecții obsesivi
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]