181,593 matches
-
patra personală dacă e să o luăm în calcul și pe aceea cuprinsă în expoziția Master 2000, deschisă la galeria Orizont, confirmă fără dubii capacitatea pictorului de a-și sistematiza gîndirea, de a-și identifica formele și de a-și comunica mesajele. Unul dintre puținii artiști români, și raportarea nu trebuie făcută doar la generația tînără, în măsură să gîndească în perspectivă amplă și să lucreze în spațiul unor proiecte mari, Ciprian Paleologu se înscrie în acel segment al neoantropocentrismului care
Artistul de mîine și lumea de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15201_a_16526]
-
de semnificație, pentru ca astfel ambele să fie recunoscute ca fragmente ale unei limbi mai mari, așa cum cioburile sunt recunoscute ca fragmente ale unei amfore. Tocmai din această cauză, traducerea trebuie să se abțină în mare măsură de la intenția de a comunica ceva, de a reda sensul, iar originalul este esențial pentru ea în această privință numai în măsura în care a scutit deja traducătorul și opera lui de efortul și de ordinea a ceea ce trebuie comunicat. (...) Pe de altă parte, față de sens, limba traducerii
A citi, în ciuda ... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15204_a_16529]
-
ideile fundamentale ale gândirii muzicale a lui Ștefan Niculescu: 1) raportul dintre unu și multiplu, 2) teoria sintaxei muzicale (din care se profilează cercetarea și aplicarea aprofundată a eterofoniei), 3) principiul "coincidentia oppositorum". Toate celelalte idei derivă din acestea. Ele comunică permanent una cu alta și se altoiesc reciproc, astfel încât apar mereu în forme combinate. Heraclit, Nicolaus Cusanus, isihasmul, René Thom, Ludwig von Bertalanffy, Constantin Noica sunt repere și leit-motive ale discursului său teoretic. Raportul heraclitean dintre Unu și Multiplu se
Ștefan Niculescu sau unisonul ca soteriologie by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15228_a_16553]
-
-se prin colecțiile legate ale unor ziare: a dat șí dânsul (ori au dat alți ziariști) această alarmă - care se vrea, în textul de față, adresată mai ales scriitorilor? Veștile dramatice mi s-au întregit când conducerea BN mi-a comunicat că nu ne putem aștepta la o remediere, pierzându-se speranțele că vor reveni "vracurile" în locul care le-a fost destinat chiar în "Epoca-de-Aur", prin construirea clădirii noi a "Bibliotecii Naționale": fie șí existând toate fondurile necesare terminării construcției menite
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
regăsesc propriu-mi gust desuet pentru scrisori, apeluri care se formulează și cer un timp pentru a-și atinge destinația. Scrisoarea e lentă, uneori ajungerea la țintă improbabilă, dar ea poartă însemnul unei prezențe fizice, a unei dorințe de a comunica. Unitatea expoziției provine și din faptul că ea se rezumă la o epocă a picturii, că urmărim practica scrisului în interioruri care se aseamănă pe pînze pictate într-un stil comun. Nu scrisoarea de-a lungul vremii și a lumii
O zi la Dublin by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13403_a_14728]
-
a montat Faust a reunit pe scenă bătrînul savant jucat de octogenarul Minetti și angelica Margareta interpretată de o actriță de 18 ani, două vîrste opuse care se reunesc ca și cum sfîrșitul și începutul au nevoie, la un moment dat, să comunice. Ele își sunt în mod reciproc necesare. Cortina se ridică, Ion Caramitru, cărunt, în costum din anii ’30, de nerecunoscut, intră pe scenă. Relația spectatorului ce sunt cu actorul de pe platou mă izolează de sală (aflu după aceea că Andrei
O zi la Dublin by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13403_a_14728]
-
una în 1939, împreună cu Streinu (de fapt, mai probabil în 1941, după înscăunarea lui Caracostea, cînd au dispărut dintre colaboratori și Cioculescu și alții), a doua, în 1947, „în urma unui denunț al lui G. Călinescu.” Dl Pintea ar trebui să comunice textul incriminator. Îl publicăm oricînd în România literară. Astfel de informații trebuie făcute publice. l Tot din revista bistrițeană aflăm (de nicăieri din altă parte nu ne-a venit știrea) că se face aproape anul de cînd, la finele lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13447_a_14772]
-
posturi de televiziune, ori imaginile nu au fost suficient de clare, ori au fost bruiate de mai greu adaptabilul creier al subiecților. Cercetările continuă, cu speranțe... În orice caz, un colectiv de specialiști studiază fiecare caz în parte, rezultatele fiind comunicate apoi la CNA, PSD și Doamnei H. Puwak, considerându-se că ele își vor aduce aportul (pleonasm care dă greutate ideii) la integrare. Metoda a fost preluată apoi de un colectiv de psihosociologi care, aplicând-o concret în cazul unor
TRIMINEAȚA! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13427_a_14752]
-
în orașul Craiova pe unde s-ar preumbla/ și îngerii gardieni,// dacă le-ar ști. Văduva le descoperă/ din greșeală. Dumnezeu milostivul,/ în grija lui pentru fiecare gîză,/ o ocrotește și pe ea”. (Bucuriile Văduvei). Antidotul ucigătorului plictis provincial, ne comunică Ioana Dinulescu, îl constituie regenerarea feminității. Suculenta reprezentație a inadaptării sfîrșește, așadar, printr-un soi de happy-end. Un happy-end melancolic...
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]
-
Toată această lume pestriță e amenințată să-și piardă simțul lucrului sfînt (prin asta înțelegîndu-se și, pur si simplu, contactul imediat cu cel de lîngă tine); în cel mai bun caz, e o lume de urși panda, refuzînd să mai comunice, să se mai înmulțească, fie pentru c-au pierdut sensul existenței, fie fiindcă, dimpotrivă, i-au aflat secretul și-i trăiesc preaplinul. Toată această lume e, ca, probabil, întotdeauna în proza lui Lăzărescu, bîntuită de literatură - căci reproduce, inconștient, gesturi
80 de ani, 14 mărturii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13523_a_14848]
-
despre cum lucrați și despre „celelalte canoane puse în slujba artei” pe care o simțiți „pulsând” cu intensitate maximă. Opriți-vă numai la o selecție din „poeziile mici”. Nici cele de-acum nu sunt cine știe ce „mari”. Permiteți-mi să vă comunic părerea mea despre valoarea lor abia după ce le voi avea la îndemână pe toate, deci și pe cele „mici”, într-un post-restant rezervat dvs. în întregime. Sper să nu vă deranjeze amânarea. Și mai sper să nu vă deranjeze ca
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13580_a_14905]
-
amintit. Îi amintim așadar criticului că suntem încă în așteptarea promisei monografii Leonid Dimov de o mie de pagini, pe care mărturisea că visează să o scrie. Nu mică va fi mirarea cititorilor când vor constata că cele două cărți comunică nu doar prin adunarea unor foști scriitori excentrici readuși în discuție după 1989, ci și prin structura lor. Înainte de a prezenta articolele strict la temă, autorul simte nevoia didactică de a recapitula contextul literaturii române postbelice în capitole simetrice intitulate
Din reviste adunate și din nou la lume date by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13565_a_14890]
-
va fi noul Brucan al lui Lucian Mîndruță la Antenă și cine va fi noul Mîndruță la PROTV al profetului din Dămăroaia. Din NAȚIONAL: și Ruxandra Săraru părăsește televiziunea de pe Bulevardul Pache Protopopescu. De ce? Fiindcă n-ar fi reușit să comunice direct cu Adrian Sîrbu. Cronicarul nu e un suporter al lui Adrian Sîrbu, dar bănuiește că dacă între cei doi ar fi existat comunicarea după care tînjea Ruxandra Săraru, aceasta ar fi părăsit mai demult PROTV JURNALUL NAȚIONAL, probabil în
Revista Revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13560_a_14885]
-
redacție”, spune I.B. (nu e rău...), și astfel șase pagini ale revistei Cuvântul au adus liniștea în sufletul tuturor românilor în privința schimbării la față a romanului românesc. „Editura EST, care va publica în toamnă acest roman de debut, ne-a comunicat, scrie dl I.B., că în varianta editorială a textului nu va opera nici un fel de cosmetizare a cuvintelor ce ar putea revolta multă lume puritană.” Uf! puritanii ăștia... Dar, concluzie-citat din romanul Ioanei Bradea, în curs de apariție: ... ai o
Un debut... fulminant? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13599_a_14924]
-
de traducător/ translator: în aceste clipe revăd în imaginație și retrăiesc emoționat momentele întâlnirii de la Stânca* dintre Președintele României, Ion Iliescu și Președintele Moldovei, Vladimir Voronin. Și mă revolt: adică (,) cum? N-au găsit ei un translator pentru a-și comunica adevăratele (?) gânduri? Să fi fost stârpiți toți racheții și nu s-a observat? Sau, în ultimă instanță, și mai liric gândind, nu s-a putut încerca translatarea pe filiera barzilor Grigore Vieru - Adrian Păunescu în cadrul emisiunii „Bătălia pentru România” de la
Sunt un sentimental! by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13604_a_14929]
-
care se spun la șezători și clăci nici pe departe n-aduc cu cele scrise prin cărți”. După părerea observatorului, culegerile conțin cam un sfert din ghicitorile care se pot auzi la fața locului; pentru că informatorul tinde să nu le comunice unor străini, dar și pentru că culegătorul însuși nu îndrăznește să le publice (“nu-ți dă mîna să ieși în lume cu astfel de strînsură”). Oricum, “mai toate cimiliturile care-s cam trecute cu dedeochiul la spus, au drept deslegare ceva
Ghicitori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13598_a_14923]
-
și sumară, a comportamentului creator este absolut obligatorie. Iar acest comportament trebuie privit din două direcții: mai întîi, din perspectiva lucrării finalizate, a consistenței și a valorii ei artistice și, în al doilea rînd, din aceea a capacității de a comunica liber, fără inhibiții și fără crispări, cu datele mai mult sau mai puțin vizibile pe care spațiul ți le pune la îndemînă. Iar spațiul Deltei nu este unul obișnuit și el seamănă suspect de puțin și cu atelierele din Budișteanu
Simpozionul de la Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13627_a_14952]
-
presiunile sale specifice, el devine un spațiu pasiv, o simplă anvelopă pentru un demers artistic dinainte verificat și pentru un program deja stabilit. Cea de-a doua categorie de artiști acoperă perfect imaginea cameleonului, a realității care se adaptează și comunică formal fără a-și schimba, însă, natura ei profundă. Deși evident receptivi la mediul în care lucrează temporar, ei selectează doar acele macro- sau microelemente care pot fi ușor absorbite în programul propriu și care conferă imaginii un caracter de
Simpozionul de la Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13627_a_14952]
-
și imagine, literatură și pictură. Studiul e serios, documentat, reușind să sistematizeze cu eleganță teorii diverse și complexe, organizîndu-le în jurul ideii de manifestare a narativului în imaginea fixă. E o performanță mai ales reunirea unor direcții de abordare diferite, care comunică de obicei prea puțin între ele: estetica și istoria artei, psihologia formei, iconografia (Panofsky, Gombrich, Arnheim, Pierre Francastel, Louis Marin, V.I. Stoichiță), semiotica vizuală (Eco), retorica (Grupul m), teoria literaturii (Chatman, Kibedy Varga) etc. Un loc special îl ocupă modelul
Limbajul imaginilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13641_a_14966]
-
Domnule Manolescu, Dau curs invitației dv. și vă comunic un scurt text. Vă rog să-l citiți cu atenție și să-mi spuneți dacă știți cine l-a scris, cînd și unde l-a publicat și la cine se referă. Nu e o șaradă. Dacă pare un joc, trebuie
SCRISORI CĂTRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13760_a_15085]
-
acel "a combătut la un parlamentar care, ani de zile și în dulcea companie a lui Alexandru Piru, nu și-a făcut auzită o dată măcar, vocea? Ironie? Despre Incognito ( titlu împrumutat de la Petru Dumitriu, text de mai mulți), ni se comunică acestea: "este o carte de acțiune dinamică, în vervă, în care trăiesc câteva personaje reale sau fictive a treia categorie nu s-a născocit încă. Romanul este modern prin structura lui de colaj, prin aspectul documentaristic și prin ficțiune controlată
O sută de magnifici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13740_a_15065]
-
numai eu nu, m-a apucat jalea și dorul de a preda. Atunci am descoperit că îmi place să fiu profesor, că îmi place să predau, că am nevoie de copii sau de studenți în fața mea. Eu am nevoie să comunic. Să comunic, să explic. Mă pregătesc pentru toate cursurile, chiar dacă e același curs pe care îl reiau a doua și a treia oară, aduc materiale în plus, cultura română este foarte bogată și este marea noastră necunoscută. Filosofia românească este
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
nu, m-a apucat jalea și dorul de a preda. Atunci am descoperit că îmi place să fiu profesor, că îmi place să predau, că am nevoie de copii sau de studenți în fața mea. Eu am nevoie să comunic. Să comunic, să explic. Mă pregătesc pentru toate cursurile, chiar dacă e același curs pe care îl reiau a doua și a treia oară, aduc materiale în plus, cultura română este foarte bogată și este marea noastră necunoscută. Filosofia românească este marea necunoscută
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
a uitat atent la mine și a spus, în franceză: Tu seras un écrivain!. Pe urmă s-a dus jos, la Cancelarie și le-a spus celorlalți profesori că are impresia că Țoiu va deveni scriitor. Același pedagog care îmi comunicase ce spusese Bălăceanu, mi-a spus și de Landry: Măi, și ăsta a zis că o să ajungi scriitor! Ce-i cu tine?. Cred că-ți dai seama că, din acel moment, mi s-a urcat la cap. Am și scris
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
a lucra la Istoria critică a literaturii române. Mă voi ocupa în continuare de revistă, fără a mai scrie o vreme editoriale. Ne vom revedea la toamnă. Pînă atunci, pun la dispoziția cititorilor acest colț de pagină pentru a-mi comunica opiniile și impresiile lor.
Editorial by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13786_a_15111]