13,536 matches
-
reformelor poloneze. Însă atît refuzul cît și solicitarea erau prezentate în aceiași termeni patriotici. Comuniștii români din deceniile ultime au fost mereu mai buni comuniști decît români: dar au știut să cultive impresia contrară că sînt mai buni români decît comuniști. Asta chiar în situații critice precum cele de mai sus, cînd au contat pe incapacitatea celor mai mulți de a discrimina între atitudinile și acțiunile lor.
Comunism și naționalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14481_a_15806]
-
evreu-francez Alain Finkielkraut și la care a căutat să răspundă în cartea sa Umanitatea pierdută - eseu asupra secolului XX. Toate marile sisteme totalitare, arată Finkielkraut, și-au afirmat voința de a schimba omul (crearea "omului nou"), de a purifica umanitatea: comuniștii, pe calea luptei de clasă, a desființării proprietății individuale și exploatării omului de către om; naziștii, pe baza ideii rasei superioare, adăugată la teoria lui Darwin despre evoluție, ceea ce implica pentru ei, atît în teorie cît și în practica de zi
Umanitatea pierdută a secolului XX by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/14483_a_15808]
-
să salveze ce se mai poate salva din imperiul pe care-l construise. Cartea este fascinantă și instructivă în cel mai înalt grad. Pe lângă amănuntele autobiografice privind acțiunile anticomuniste ale autorului, expedierea lui în Occident în urma schimbării lui cu șeful comuniștilor chilieni, Corvalan, prezența lui la Moscova în 1992 la procesul pe care comuniștii i l-au intentat lui Boris Elțîn la Curtea Constituțională, modul în care a reușit să copieze documentele aduse la proces, cititorii vor putea afla detalii documentare
Vladimir Bukovski în România by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14455_a_15780]
-
Cartea este fascinantă și instructivă în cel mai înalt grad. Pe lângă amănuntele autobiografice privind acțiunile anticomuniste ale autorului, expedierea lui în Occident în urma schimbării lui cu șeful comuniștilor chilieni, Corvalan, prezența lui la Moscova în 1992 la procesul pe care comuniștii i l-au intentat lui Boris Elțîn la Curtea Constituțională, modul în care a reușit să copieze documentele aduse la proces, cititorii vor putea afla detalii documentare care demonstrează peremptoriu monstruozitatea și ridicolul unui sistem care s-a născut în
Vladimir Bukovski în România by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14455_a_15780]
-
baza unui plan întocmit pentru fiecare district? Astfel au fost lichidați în Ucraina 300.000, în Armenia 30.000, în Belarus, 20.000 de oameni etc. Iar responsabilii de partid locali îi raportau lui Stalin "îndeplinirea planului" și "ca buni comuniști ce erau, cereau suplimentarea numărului de "dușmani ai poporului", întocmind liste adiționale". Bukovski a adus în România un document semnat de Brejnev când a devenit prim-secretar al Partidului Comunist din Moldova; Imediat după ce a devenit secretar, a scris la
Vladimir Bukovski în România by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14455_a_15780]
-
numeroase alte exemple ori analogii - precum cea a studenților est-europeni trimiși la studii leningrădene și moscovite la scurtă vreme după încheierea războiului, ori cea a combatanților din războiul algerian ori ai celui din Vietnam, cea a deținuților politici legionari și comuniști de sub diferitele dictaturi etc. Demersul se soldează cu voalarea unor clișee care trec în mod curent drept adevăruri indubitabile: "...memoriei individuale îi atribuim însemne colective. Ne implicăm mental în cercuri concentrice lărgite tot mai mult și lor anume le transferăm
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
al doilea eseu are, de altfel, autentice virtuți literare. Ulterior, tonul autorului va deveni preponderent teoretic - precum în eseul Nietzsche și Marx, în finalul căruia își motivează interesul pentru cei doi autori �recuperați" și maltratați ideologic de către național-socialiști, respectiv de către comuniști - precum și resorturile personale ale demersului său: "în ceea ce mă privește, m-am ocupat și de Marx, și de Nietzsche, pe măsura puterilor mele, înainte ca și după decembrie 1989. Conjunctura anterioară nu m-a constrâns să-l nesocotesc pe Nietzsche
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
care, avînd ceva de ascuns, de la cazier la partizanate politice, ajung să slujească la fel de entuziast orice regim promite să nu-i compromită. Ei sînt cei care, la Nucșoara, i-au dus pe securiști la ascunzătorile partizanilor, au devenit apoi primari comuniști și-au sfîrșit prin a conduce întreaga comunitate după 1989, și la fel s-a întîmplat la Scornicești, deși aici n-au existat partizani. Cele două comune, de la experiența cărora pornește analiza Alinei Mungiu-Pippidi și a lui Gérard Althabe asupra
Antisemitism și inginerie socială by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14456_a_15781]
-
primari, funcționari bancari). Problema pămîntului, și mai ales retrocedările de după 1989 cu aberațiile lor legislative, e una centrală în Secera și buldozerul (e deosebit de interesant cazul Nucșoarei, unde, la fel cum asasinii evreilor din Jedwabne au căpătat proprietățile acestora, apropiații comuniștilor s-au ales cu averile partizanilor uciși sau închiși, și 200 de familii din comună au ajuns să dețină terenuri ale deținuților politici, ceea ce, după restituirea pămîntului către foștii proprietari, în 1990, a declanșat un conflict între săteni), dar la fel de
Antisemitism și inginerie socială by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14456_a_15781]
-
nici în anii șaptezeci. N-am avut nici un intelectual important care între compromis și onoare să fi ales onoarea. Emigrarea (soluție, recunosc, tragică ea însăși) a fost văzută cel mai adesea ca forma supremă de opoziție la regimul scelerat al comuniștilor. Nu mai vorbesc de cei care să fi preferat închisoarea unei libertăți cu călușul în gură. N-am văzut nici o fotografie în care o "conștiință" românească să fi lucrat ani de zile ca hamal într-o brutărie, așa cum a făcut
Omagiu lui Václav H. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14482_a_15807]
-
ajungă a semnifica perfecta aliniere pe modelul însuși pe care-l constituie strivitorul edificiu al alienării)". Concluzia firească nu poate fi decît următoarea: "la adevărata libertate nu se poate ajunge decît printr-o libertate adevărată". Dar cum putem caracteriza libertatea? Comuniștilor de rînd li s-a inoculat ideea că libertatea n-ar fi decît (e un decalc după Spinoza) "necesitate înțeleasă". Nu avem a face decît cu o falsă necesitate, cu un trucaj, demonstrează Mihai Șora, cu o operație care purcede
La antipod, Mihai Șora (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14491_a_15816]
-
Chelariu aflăm că autorul lui Mitrea Cocor ar fi intrat în francmasonerie, instituție aptă a deschide multe uși, "din interes material, căci la momentul oportun a trădat-o, fiind, in effigie nomineque, ars între coloane după ce s-a dat cu comuniștii". Așijderea demne de toată atenția ni se înfățișează liniile destul de numeroase consacrate lui Arghezi, cu care diaristul întreținea relații personale și care a încercat.
Mărturii nemijlocite (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14544_a_15869]
-
Patria Cât soarele ceresc, Raiu dulce, românesc, Ce poart' un mare nume! Fie'n veci el ferit De nevoi! Fie'n veci locuit De eroi! O! Doamne sfinte Ceresc părinte! Întinde-a ta mână Pe țeara română!" Cu toate acestea comuniștii, care în materie de propagandă și intoxicare erau ași, au procedat la înlocuire, inițial cu un surogat proletcultist ("Zdrobite cătușe"). La numai cinci ani după acest "erzaț" hibrid și-au dat seama că "imnul" lor nu impune solemnitatea cuvenită și
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]
-
în sensul bun, e drept). Dar eu nu cred că toată literatura poate fi accesibilă. Există și opere dificile, mai ales pentru contemporani, care cad tîrziu în domeniul comun. Fără ele însă, literatura s-ar îneca în rutină. Cu excepția propagandiștilor comuniști, nici cel mai radical teoretician al caracterului popular al artei n-a respins, cu totul ideea că arta implică și o doză însemnată de impopularitate. În fine, romanele, poeziile sau eseurile ar trebui să renunțe la ideile abstracte, la "filosofia
Ce și cum citim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14561_a_15886]
-
bretonian al suprarealismului: încheiere și început al unei epoci foarte semnificative, fiindcă permite individualizarea pregnantă a personalității sale. Poetul de origine română știe să păstreze în continuare distanțele, se arată rezervat față de adeziunile politice (temporare) ale suprarealiștilor cu marxismul și comuniștii; printre altele, trimiterea la un interviu acordat lui Ilarie Voronca în revista bucureșteană "Integral" în 1927, înregistrează opiniile unui om conștient de imensa farsă ideologică ce se joacă în URSS. Comunismul nu era atunci pentru el decât o nouă "burghezie
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
ruptură cu suprarealiștii, care luaseră partea lui Troțki în conflictul cu Stalin, susținerea, iarăși, a "lărgirii frontului intelectualilor cu scopul de a sprijini necondiționat afirmativ și fără discuții partidul comunist" (cum sună o notă a lui Tzara din 1934), întrucât "comuniștii germani au nevoie de noi". Paralel, însă, și Tzara și foarte apropiatul său prieten René Crevel emit grave dubii privind formula moscovită a "realismului socialist", iar Congresul scriitorilor pentru apărarea culturii, organizat sub oblăduirea sovietică la Paris în 1935, face
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
Congresul scriitorilor pentru apărarea culturii, organizat sub oblăduirea sovietică la Paris în 1935, face să transpară noi tensiuni, în ciuda aprobării formale de către Tzara a liniei partidului comunist: sinuciderea, puțin înainte de Congres, a lui Crevel (al cărui discurs, falsificat de ideologii comuniști, fusese citit în plen), îl obligă oarecum la solidarizare cu angajamentele revoluționare ale acestuia. Războiul din Spania nu va face decât să întărească convingerile de luptător pentru libertate ale poetului, iar versurile sale pentru Spania le atestă. "Fără să cadă
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
e urmărită atent și pentru perioada rezistenței antifasciste din anii celui de al doilea război mondial, când Tzara e mereu prezent, apoi în anii postbelici imediați (relațiile complexe cu grupul din jurul revistei "Les Lettres françaises" controlat de Aragon și de comuniști; când înfruntările cu André Breton reînvie, cu o răbufnire agresivă în 1947, tot pe teme politice; ori când se comentează turneul de conferințe în Europa Centrală și în România, moment în care "Tzara se lasă cîștigat de euforia oficială" a
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
revine, așadar, mereu caracterizarea biografului - care vorbește despre "militantismul discret" și meținerea sa "oarecum în retragere". Un prieten, Raymond Aghion, antistalinist prin anii '30, dar "aliniat" mai apoi, spune în anul 2001 că: "în ce-l privește, Tzara era un comunist fără pasiune. Se distanța rămânând în același timp pe linie.... Nu-și făcea nici o iluzie despre sistemul sovietic. Le era doar recunoscător comuniștilor pentru că au riscat în timpul Rezistenței. Pentru el, URSS era o țară care se sacrificase pentru a o
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
30, dar "aliniat" mai apoi, spune în anul 2001 că: "în ce-l privește, Tzara era un comunist fără pasiune. Se distanța rămânând în același timp pe linie.... Nu-și făcea nici o iluzie despre sistemul sovietic. Le era doar recunoscător comuniștilor pentru că au riscat în timpul Rezistenței. Pentru el, URSS era o țară care se sacrificase pentru a o sfârși cu nazismul. De altfel, nu făcea mare lucru în Partid"... Un interviu acordat de Tzara lui G. Ribemont-Dessaignes înregistrează, între altele, și
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
o bielă manivelă infernală, ceea ce scapă partidului e sancționat de guvern, ce nu poate rade guvernul lichidează parlamentul. Răsfoiți "Monitorul Oficial" din ultimii doi ani și veți fi șocați de nebunia de legi și hotărâri ieșite din mințile unor revenanți comuniști ce toacă fără nici o remușcare milioane și miliarde din bugetul cetățeanului (și nu ai statului, ficțiunea represivă îndărătul căreia se ascund profitorii dintotdeauna; nu de alta, dar nu statul transpiră să facă bani, statul doar stă și taie hălci din
Infernul ca parc de distracții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14562_a_15887]
-
lor. Revăzând o nouă antologie de poezie maghiară pentru Hungarian Quarterly, am ajuns la concluzia că tradiția uimitor de rodnică a Ungariei, înflorind fără întrerupere începând cu secolul al XVI-lea, a început să se usuce odată cu preluarea puterii de către comuniști după al doilea Război Mondial. Nu și-a mai revenit de atunci - cu excepția câtorva scriitori maghiari emigrați în Marea Britanie și aiurea și a câtorva poeți demodați ca Varady. Oare poezia a fost omorâtă de mâna brutală a lui Stalin? Poate
Frederick Turner - Tragica eliberare by Anca Giurescu () [Corola-journal/Journalistic/14557_a_15882]
-
spațiul autohton. Destule elemente caracteristice scrisului lui Mircea Cărtărescu se găsesc aici: lexicul bogat, atent solicitat, eclectismul instrumentarului mistico-religios sau escatologia sexuală. Silviu Lupașcu însă nu e un povestitor, romanul lui nu e captivant (deși întâlnim tot felul de personaje: comuniști, mafioți, vânători de lei, yoghini, jurnaliști, tot felul de învățători orientali ș.a.) Stârnește interesul, dar nu-l menține. Povestea diluată monocord, uneori de un lirism îndoielnic, se pierde în pânza unor parabole și metafore obscure preluate din tradiția arabă. încercarea
Colocvii despre roman by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14592_a_15917]
-
multe țări europene din perioada interbelică și în toate țările americane din perioada postbelică o reacție la socialism și la comunism; cazul invers nu e cunoscut. Socialist în junețe, Mussolini s-a convertit la fascism. Generalii latino-americani i-au ripostat comunistului Castro (care l-a înlăturat pe Battista nu pentru că ura extremismul de dreapta, ci fiindcă pariase pe cel de stînga). Lenin, fondatorul comunismului mondial, s-a revoltat contra social-democratului Kerenski și contra reformelor pe care Stolîpin le propusese ultimului țar
Între extreme by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14614_a_15939]
-
avut altă concepție decît anticomunismul. Dominicanul Trujillo din Sărbătoarea Țapului este cel mai bun exemplu. Sigur că în numele anticomunismului, dictatorul dominican contemporan cu Franco și-a slujit cu inumană cruzime interesele proprii, ale lui și ale familiei sale. Ca și comuniștii Kim Ir Sen în Coreea sau Mao în China. Dar aceștia din urmă erau anticapitaliști, nu adversari ai extremei drepte ca atare. Și, în orice caz, concepția lor politică era cu mult mai complexă și mai articulată, în pofida faptului că
Între extreme by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14614_a_15939]