228 matches
-
fi pragmatismul, și să sprijine indivizii să fie autonomi în timp ce participă la comunități. "Astfel, arată Triandis, dezbaterea comunitaristă este în primul rând una filosofică și încearcă să definească o ordine socială dezirabilă" (1995: 40) axată pe valorile de bază ale comunitarismului și anume autonomia, corectitudinea, raționalitatea, legea și dragostea. 1.2. Comunitarism vernacular, comunitarism filosofic și comunitarism politic (n anii '70, în cadrul democrațiilor occidentale s-au rulat dezbateri cu o deosebită relevanță politică având ca element central probleme care marchează societățile
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
la comunități. "Astfel, arată Triandis, dezbaterea comunitaristă este în primul rând una filosofică și încearcă să definească o ordine socială dezirabilă" (1995: 40) axată pe valorile de bază ale comunitarismului și anume autonomia, corectitudinea, raționalitatea, legea și dragostea. 1.2. Comunitarism vernacular, comunitarism filosofic și comunitarism politic (n anii '70, în cadrul democrațiilor occidentale s-au rulat dezbateri cu o deosebită relevanță politică având ca element central probleme care marchează societățile respective fără a li se fi găsit soluții până atunci. În
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Astfel, arată Triandis, dezbaterea comunitaristă este în primul rând una filosofică și încearcă să definească o ordine socială dezirabilă" (1995: 40) axată pe valorile de bază ale comunitarismului și anume autonomia, corectitudinea, raționalitatea, legea și dragostea. 1.2. Comunitarism vernacular, comunitarism filosofic și comunitarism politic (n anii '70, în cadrul democrațiilor occidentale s-au rulat dezbateri cu o deosebită relevanță politică având ca element central probleme care marchează societățile respective fără a li se fi găsit soluții până atunci. În acest context
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
dezbaterea comunitaristă este în primul rând una filosofică și încearcă să definească o ordine socială dezirabilă" (1995: 40) axată pe valorile de bază ale comunitarismului și anume autonomia, corectitudinea, raționalitatea, legea și dragostea. 1.2. Comunitarism vernacular, comunitarism filosofic și comunitarism politic (n anii '70, în cadrul democrațiilor occidentale s-au rulat dezbateri cu o deosebită relevanță politică având ca element central probleme care marchează societățile respective fără a li se fi găsit soluții până atunci. În acest context, unii au subliniat
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
a li se fi găsit soluții până atunci. În acest context, unii au subliniat importan(a comunit((ii mai presus de orice. Rezolvarea oric(rei probleme s-ar afla (n construcția comunită(ilor. Frazer nume(te acest tip de discurs "comunitarism vernacular". (n filosofia politic( (( (n teoria politică exist( o formă elaborată a acestuia, apărută (n principal ca o critică a individualismului liberal, desemnat drept "comunitarism filosofic". Originile comunitarismului filosofic sunt legate de un melanj de mai multe orient(ri filosofice
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
probleme s-ar afla (n construcția comunită(ilor. Frazer nume(te acest tip de discurs "comunitarism vernacular". (n filosofia politic( (( (n teoria politică exist( o formă elaborată a acestuia, apărută (n principal ca o critică a individualismului liberal, desemnat drept "comunitarism filosofic". Originile comunitarismului filosofic sunt legate de un melanj de mai multe orient(ri filosofice incluzând hermeneutica, fenomenologia (( pragmatismul. Acestea contrasteaz( at(t cu ra(ionalismul (( empirismul asociate cu filosofia politic( liberal(, c(t (( cu structuralismul, ce a fost asociat
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
afla (n construcția comunită(ilor. Frazer nume(te acest tip de discurs "comunitarism vernacular". (n filosofia politic( (( (n teoria politică exist( o formă elaborată a acestuia, apărută (n principal ca o critică a individualismului liberal, desemnat drept "comunitarism filosofic". Originile comunitarismului filosofic sunt legate de un melanj de mai multe orient(ri filosofice incluzând hermeneutica, fenomenologia (( pragmatismul. Acestea contrasteaz( at(t cu ra(ionalismul (( empirismul asociate cu filosofia politic( liberal(, c(t (( cu structuralismul, ce a fost asociat cu diferite variet
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
empirismul asociate cu filosofia politic( liberal(, c(t (( cu structuralismul, ce a fost asociat cu diferite variet(ți ale teoriei sociale (( politice marxiste. Alături de cele două forme amintite a ap(rut de asemenea un corp de analize (( teorii politice numite "comunitarism politic". Acesta din urmă este o form( de teorie politic( normativ( pentru c( are în atenție elaborarea idealului de comunitate (( prescrip(ii privind institu(iile politice (( sociale care ar putea realiza acest ideal. În discursuri ale unor lideri politici ca
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
elaborarea idealului de comunitate (( prescrip(ii privind institu(iile politice (( sociale care ar putea realiza acest ideal. În discursuri ale unor lideri politici ca Tony Blair, Bill Clinton (( Al Gore apar idei care subliniaz( importan(a deosebit( a comunit((ii. "Comunitarismul politic este acum o prezen(( distinct( (n cadrul disputelor (( discursurilor politice, unde (ncearc( s( rivalizeze cu socialismul, conservatorismul, liberalismul, naționalismul (( alte isme care ((( croiesc drum c(tre platformele partidelor, grupurilor de presiune, c(tre programele mi(c(rilor sociale, sau
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
alte isme care ((( croiesc drum c(tre platformele partidelor, grupurilor de presiune, c(tre programele mi(c(rilor sociale, sau proiectele societ((ii civile" (Frazer, 1999: 14). Jocul acesta între descriptiv și normativ ne conduce către o altă tipologie a comunitarismelor. Comunitarismul fenomenologic, cum îl numește Steeves, preocupat să descrie și nu să imagineze, nu întâmpină dificultăți atunci când încearcă să fixeze și să legitimeze o metodă de a trasa o graniță în jurul comunității. Comunitatea fenomenologică este evidentă prin sine. Aceasta înseamnă
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
isme care ((( croiesc drum c(tre platformele partidelor, grupurilor de presiune, c(tre programele mi(c(rilor sociale, sau proiectele societ((ii civile" (Frazer, 1999: 14). Jocul acesta între descriptiv și normativ ne conduce către o altă tipologie a comunitarismelor. Comunitarismul fenomenologic, cum îl numește Steeves, preocupat să descrie și nu să imagineze, nu întâmpină dificultăți atunci când încearcă să fixeze și să legitimeze o metodă de a trasa o graniță în jurul comunității. Comunitatea fenomenologică este evidentă prin sine. Aceasta înseamnă, în
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
comunitariști sunt însă inconsecvenți sau chiar pierd din vedere ce ar fi mai important, pentru că deși spun că o lume morală este deja stabilită în jurul nostru, ei se luptă apoi pentru a o înființa. Această greșeală nu apare în cazul comunitarismului fenomenologic, deoarece comunitatea este chiar în fața noastră. "Eu știu că tu ești un membru al comunității mele deoarece tu (în postura de Celălalt) ești în mod fundamental legat de mine (Ego-ul meu)" (Steeves, 1998: 95). Ca membri ai aceleiași comunități
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
postura de Celălalt) ești în mod fundamental legat de mine (Ego-ul meu)" (Steeves, 1998: 95). Ca membri ai aceleiași comunități împărtășim aceeași interpretare a bunurilor. Avem aici o mixtură între este și ar trebui: fenomenologia descriind comunitatea normativă. 1.3. Comunitarismul "nou" Pentru Selznick, comunitarismul a apărut ca răspuns la anxietățile moderne și postmoderne. "Eticheta comunitarian poate fi aplicată oricărei doctrine care prețuiește bunurile sau idealurile colective și limitează solicitările privind independența individuală și autorealizarea" (Selznick 2002: 4). Principalele tradiții religioase
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
în mod fundamental legat de mine (Ego-ul meu)" (Steeves, 1998: 95). Ca membri ai aceleiași comunități împărtășim aceeași interpretare a bunurilor. Avem aici o mixtură între este și ar trebui: fenomenologia descriind comunitatea normativă. 1.3. Comunitarismul "nou" Pentru Selznick, comunitarismul a apărut ca răspuns la anxietățile moderne și postmoderne. "Eticheta comunitarian poate fi aplicată oricărei doctrine care prețuiește bunurile sau idealurile colective și limitează solicitările privind independența individuală și autorealizarea" (Selznick 2002: 4). Principalele tradiții religioase sunt puternic comunitare prin
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
scrieri, ele criticau premisele liberalismului, îndeosebi individualismul economic și politic, precum și ideea că oamenii se pot elibera după dorință de obligațiile și atașamentele pe care nu și le-au ales. Aceste critici au fost numite "comunitariste", iar așa numita dezbatere comunitarism / liberalism care va face obiectul următorului subcapitol a devenit rapid materia primă a filosofiei academice sociale și morale. O a doua sursă a noului comunitarism, mai puternic legată de aspectele politice, a fost răspunsul la era Reagan/Thatcher în SUA
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
nu și le-au ales. Aceste critici au fost numite "comunitariste", iar așa numita dezbatere comunitarism / liberalism care va face obiectul următorului subcapitol a devenit rapid materia primă a filosofiei academice sociale și morale. O a doua sursă a noului comunitarism, mai puternic legată de aspectele politice, a fost răspunsul la era Reagan/Thatcher în SUA și Marea Britanie în anii '80. Cei doi lideri au dat mână liberă capitalismului, lăsând piața să rezolve totul. "Această mentalitate, care ignora ceea ce Amitai Etzioni
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
și cetățeni responsabili. Aceste obligații sunt mai ușor de îndeplinit datorită iubirii și sunt sprijinite de iubire. Dar ele apar și persistă chiar când dragostea este absentă sau dificil de păstrat" (Selznick, 2002: 7). O formă mai puțin așteptată de comunitarism vine dinspre liberalism. La o primă abordare, s-ar părea că noul comunitarism este antiliberal. Dar, deși critică adesea politica și teoria liberală, reprezentanții noului curent nu au respins instituțiile și tradiția liberală. Dimpotrivă, noii comunitariști acceptă și sprijină principalele
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
sunt sprijinite de iubire. Dar ele apar și persistă chiar când dragostea este absentă sau dificil de păstrat" (Selznick, 2002: 7). O formă mai puțin așteptată de comunitarism vine dinspre liberalism. La o primă abordare, s-ar părea că noul comunitarism este antiliberal. Dar, deși critică adesea politica și teoria liberală, reprezentanții noului curent nu au respins instituțiile și tradiția liberală. Dimpotrivă, noii comunitariști acceptă și sprijină principalele achiziții liberale. La rândul lor, mulți liberali contemporani au adoptat perspective comunitariste, în
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
în rețele care să le permită dezvoltarea în societatea contemporană. Dar astfel ajungem la un conflict vechi, și anume cel între incluziune și excluziune, comunitatea fiind unul dintre acele concepte care ne aduc în atenție aceste tensiuni perpetue. Dar în comunitarism acest conflict nu este văzut ca ireconciliabil. "Găsirea căilor de armonizare a valorilor particularismului cu solicitările juste ale universalismului este o parte majoră a proiectului comunitarist" (Selznick, 2002: 27). O altă formă de comunitarism este comunitarismul democratic. Aplecându-se asupra
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
atenție aceste tensiuni perpetue. Dar în comunitarism acest conflict nu este văzut ca ireconciliabil. "Găsirea căilor de armonizare a valorilor particularismului cu solicitările juste ale universalismului este o parte majoră a proiectului comunitarist" (Selznick, 2002: 27). O altă formă de comunitarism este comunitarismul democratic. Aplecându-se asupra problemelor comune, acesta propune o viziune care nu este consonantă nici cu piața liberă a conservatorismului și nici cu statul bunăstării. Comunitarismul democratic nu se ridică împotriva celor două ideologii ca o a treia
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
tensiuni perpetue. Dar în comunitarism acest conflict nu este văzut ca ireconciliabil. "Găsirea căilor de armonizare a valorilor particularismului cu solicitările juste ale universalismului este o parte majoră a proiectului comunitarist" (Selznick, 2002: 27). O altă formă de comunitarism este comunitarismul democratic. Aplecându-se asupra problemelor comune, acesta propune o viziune care nu este consonantă nici cu piața liberă a conservatorismului și nici cu statul bunăstării. Comunitarismul democratic nu se ridică împotriva celor două ideologii ca o a treia cale. Adepții
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
parte majoră a proiectului comunitarist" (Selznick, 2002: 27). O altă formă de comunitarism este comunitarismul democratic. Aplecându-se asupra problemelor comune, acesta propune o viziune care nu este consonantă nici cu piața liberă a conservatorismului și nici cu statul bunăstării. Comunitarismul democratic nu se ridică împotriva celor două ideologii ca o a treia cale. Adepții săi acceptă atât valoarea, cât și inevitabilitatea atât a pieței, cât și a statului, dar insistă că funcția acestora este de a ne servi și nu
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
individuale este inadecvată și ne conduce pe o cale greșită" (Bellah, 1998: 19). Argumentul comunității democratice înrădăcinat în căutarea binelui comun s-ar aplica grupurilor de orice mărime și chiar lumii în calitate de comunitate. Robert Bellah indică 4 valori față de care comunitarismul democratic este angajat și care dau mai multă specificitate noțiunii de bine: 1) Comunitarismul democratic este bazat pe valoarea sacralității individului. Orice va oprima indivizii va contrazice astfel principiile comunității democratice. Indivizii se pot realiza doar în și prin comunități
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
comunității democratice înrădăcinat în căutarea binelui comun s-ar aplica grupurilor de orice mărime și chiar lumii în calitate de comunitate. Robert Bellah indică 4 valori față de care comunitarismul democratic este angajat și care dau mai multă specificitate noțiunii de bine: 1) Comunitarismul democratic este bazat pe valoarea sacralității individului. Orice va oprima indivizii va contrazice astfel principiile comunității democratice. Indivizii se pot realiza doar în și prin comunități, iar comunitățile puternice, sănătoase și viguroase moral reprezintă condiții inițiale pentru dezvoltarea unor indivizi
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
va oprima indivizii va contrazice astfel principiile comunității democratice. Indivizii se pot realiza doar în și prin comunități, iar comunitățile puternice, sănătoase și viguroase moral reprezintă condiții inițiale pentru dezvoltarea unor indivizi puternici, viguroși din punct de vedere moral; 2) Comunitarismul democratic afirmă ca valoare centrală solidaritatea. Solidaritatea arată că noi devenim ceea ce suntem prin intermediul relaționărilor, că reciprocitatea, loialitatea și angajamentele împărtășite reprezintă trăsături definitorii ale vieții umane; 3) Comunitarismul democratic crede în asocierea complementară, existând un angajament față de grupări sociale
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]