274 matches
-
impunea; 3. falsificarea unor declarații date de cei anchetați și folosirea unor scrisori plastografiate pentru a obține recunoașterea unor fapte; 4. redactarea unor declarații în lipsa anchetaților sau consemnarea unor răspunsuri ireale, pe care anchetații erau constrânși să le semneze 1. Comunizarea țării impunea prezența unui puternic aparat represiv, creat la 30 august 1948 prin transformarea Direcției Generale a Siguranței Statului în Direcția Generală a Securității Poporului (Securitatea). Ea se subordona direct Ministerului de Interne și era condusă de directorul general Gheorghe
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
viață limitată. Monstruozitatea Piteștiului constă tocmai în verificarea limitelor deținuților și în dezbrăcarea lor morală. De ce a avut loc această macabră acțiune în România? Dintr-un motiv destul de simplu: România avea o puternică mișcare naționalistă care încurca planurile Moscovei de comunizare a țării. Ajungem astfel și la alegerea victimelor. Nu suntem de acord cu cei care spun că Piteștiul urmărea distrugerea legionarilor. Ținta a reprezentat-o tocmai această mișcare naționalistă, care, întâmplător sau nu, era formată în marea ei majoritate din
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
fiind cea mai importantă realizare a mișcării de femei din România. Se eluda faptul că parlamentul rezultat din alegerile falsificate nu era expresia voinței naționale, ci un instrument docil în mâinile guvernanților promoscoviți pentru a înlătura ultimele obstacole din calea comunizării țării. Arestarea liderilor țărăniști (iulie 1947), „autodizolvarea P.N.L.”, contopirea P.S.D. cu P.C.R. (februarie 1948), înlăturarea din guvern a grupării liberale tătărăscene, abolirea monarhiei, măsuri luate sub presiune sovietică, au însemnat pași hotărâtori spre instaurarea „dictaturii proletariatului”. În noul regim nu
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
său, Vasile Luca, așa cum el Însuși dezvăluia Într-un memoriu redactat În timpul detenției, făcuse legătura cu serviciile secrete sovietice până În momentul când devenise Secretar General al Frontului Național Democratic. Din pricina rolului covârșitor jucat de structurile informative sovietice În procesul de comunizare a Europei de Est, era de Înțeles că atât Bodnăraș, cât și Luca, aflându-se Într-o strânsă colaborare cu ele, au căpătat un ascendent față de ceilalți membri ai conducerii de partid, rămasă Într-un con de umbră atât timp cât Stalin
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
romantic în literatura română - sunt înrâurite de ideologia lui Saint-Simon, vădind lecturi și din Charles Fourier, Pierre-Joseph Proudhon, Louis Blanc. Crezul lui, nu lipsit de contradicții, este raționalist, iluminist, călăuzit de doctrina socialismului utopic. El visează întronarea rațiunii, desființarea privilegiilor, comunizarea bunurilor, optează pentru republică și cultivă iluzia unei frății universale. Susține necesitatea emancipării sociale și economice a țărănimii, dar, în același timp, se înclină în fața proprietății. Respectă familia și, de asemenea, religia, a căror desființare o ceruse înainte. După un
BOLLIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
cu fantezie narativă de lexicul epocii. Romanul Făclia s-a aprins (1957) înseamnă începutul unor concesii pe care autorul le face comandamentelor noului regim politic: acțiunea e plasată în mediu rural, personajele - unele, totuși, abil conturate - conlucrând la alfabetizarea și comunizarea celor mulți (există aici și pagini de un realism care ar putea rezista); poncifele proletcultismului devin însă determinante. Sub semnul lui Homer, romanul Cetatea de pe stânca verde (1959) demonstrează abilitatea lui A. de a percepe simpatetic neliniști și pasiuni adolescentine
ALMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285308_a_286637]
-
Adela este o iluzie paradisiacă"), realitatea îndrăgostită excluzînd-o pe cea naturală ("rămîne sa fac o tranzacție cu natura sau, mai exact, s-o mistific"). "Împuținarea" este tocmai posedarea limitată a corpului în realitatea lui imediată, iar "trivializarea" semnifică generalizarea actului, comunizarea și comercializarea lui (în cazul relației cu Niculina P. nu este singurul "client"). Dintre toate, premisa irealizării se dovedește fundamentală. Printr-un sistematic efort de voință ("voința de a nu muri"!), subiectul îndrăgostit se oprește la imaginea obiectului pasiunii sale
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
primare, În Bahnea, și la cele liceale În Odorhei, În Dumbrăveni și În Sighișoara) și ca student medicinist (la Iași, apoi la Cluj). În urma ocupării țării de barbarii bolșevici euro asiatici și a Începerii procesului diabolic de ateizare și de comunizare a poporului român, Ion Golea acumulează tot mai multă mânie și revoltă Împotriva armatei invadatoare și a trădătorilor români. Învață limba rusă ca, astfel, să-i apere mai eficient pe săteni de hoardele bolșevice, care furau, jefuiau, prădau, torturau, violau
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
evrei (!!!)4. O piedică În calea reîntoarcerii la normalitate a maselor de supraviețuitori ai Holocaustului era și structura socioprofesională tradițională a acestora, ei fiind În general meșteșugari și mici comercianți ce nu se mai integrau În noile realități dictate de comunizarea României, cu tot ce implica acest proces. Din date statistice provenite de la organizația medicală evreiască internațională O.S.E., reiese că În cadrul populației evreiești din România numai aproximativ 27% erau activi. Dintre aceștia, 3% erau muncitori necalificați, 7% muncitori calificați, 32
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
era Iuliu xe "Maniu"Maniu, simțea nevoia unor astfel de declarații, pentru a-și spori credibilitatea În fața unui public educat În spiritul unui accentuat naționalism. Exista și o altă „fațetă a medaliei”. În scurta perioadă de tranziție ce a precedat comunizarea totală, se poate vorbi totuși de o anume normalizare În afara sferei politicii. După ce fuseseră excluși, În perioada Antonescu, din toate activitățile sociale, o serie de specialiști, tehnocrați evrei, fie ingineri, juriști sau economiști, se Întorc și Încep să joace un
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
scurtă durată. Unii dintre acești specialiști evrei, ca și mulți dintre colegii lor români, vor fi marginalizați sau chiar „aruncați” În mașinăria unor procese de „sabotaj economic”, „spionaj” etc. În strategia generală a blocului comunist, decisă la xe "Moscova"Moscova, comunizarea era concepută, Într-o primă fază, ce a durat până În 1948, prin acțiunea unor alianțe de tipul „frontului popular”, controlate și conduse de comuniști. Fără prea multăîndemânare, comuniștii Încercau să transmită o imagine de pluralism, pentru a da o anume
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Române la 30 decembrie 1947, interzicerea În perioada 1947-1948 a tuturor partidelor politice, cu excepția socialiștilor, ce dispar prin asimilare forțată de către comuniști, la congresul din februarie 1948. Anul 1948 va completa transformările politice cu pași semnificativi În același proces de comunizare, pe plan economic și social. Este vorba de naționalizarea Întreprinderilor - la 11 iunie 1948 -, ce va fi urmată În timp de legi de naționalizare a comerțului, serviciilor etc., ca și de reforma Învățământului din 1948, a cărei idee de bază
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
punem mâna pe ele”1. Nu se nega deci necesitatea desființării comunităților, doar se aprecia că nu venise timpul pentru aceasta, În 1945. Scopul, În acel moment, era ceea ce activista P.C.R. numea „democratizare”, noțiune care În limbajul de partid Însemna comunizarea, În fapt, anularea caracterului democratic. Prin urmare, ca și alte structuri, comunitățile trebuiau mai Întâi „comunizate”, folosite În interesul Partidului și apoi desființate. De altfel, În aceeași discuție se dă una dintre explicațiile necesității menținerii și controlării comunităților: „...acolo șla
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
trio ce va fi factorul conducător În prima perioadă a „Comunității de tip nou”. Dintre aceștia, primul este și conducătorul C.D.E.-ului, deci figura centrală a activității comuniste În lumea evreiască a epocii. Prezența lui În mai toate acțiunile de comunizare Îl face să fie perceput și În mentalul evreiesc drept „vinovatul principal”. Era, firește, o exagerare, Bercu xe "Feldman"Feldman fiind doar un zelos executant al politicii decise de Partid. În această perioadă, mai precis Între 1948 și 1949, se
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Întărirea acestei dependențe, Comitetul Democratic Evreiesc Înființează În 1951, la nivelul organizațiilor sale locale, funcția de responsabil cu munca de comunitate, ce trebuia să supervizeze Întreaga activitate comunitară și să intervină În sensul dispozițiilor primite de la centru 3. Dacă până la comunizare lumea evreiască prezenta În România un tablou pluralist, În care coexistau comunități diferite, deosebite Între ele după specificul cultului (ortodocși, reformați etc.) sau după origine (ashkenazi, sefarzi), În 1949 are loc comasarea lor forțată. Acest act suprima o tradiție Îndelungată
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
instituțiilor comunitare, sinagogi cu inscripții sioniste. 4. Se vor schimba numele unor sinagogi ca: Or Zion, Agudas xe "Israel"Israel, Col xe "Israel"Israel Haverim, Beth xe "Israel"Israel etc.” 1. Instituția comunitară era percepută ca un loc suspect, În ciuda comunizării ei, fapt ce explică faptul că devine „obiectiv” informativ al organelor de Securitate. Acesta este „chipul” comunității evreiești născute În perioada comunistă. Ea era foarte departe de tiparul clasic, croit În secole de istorie. Și totuși, dacă observăm reacțiile Puterii
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
văzut de noua putere ca principalul adversar În „sectorul evreiesc”, În timp ce xe "Șafran"Șafran era, cel puțin pentru Început, tolerat și chiar luat În considerare ca un eventual „tovarăș de drum”. Oricum, dispariția lor a ușurat și accelerat procesul de comunizare a structurilor comunitare evreiești, marcând Încheierea perioadei de tranziție, ce s-a Întins de la căderea regimului fascist la 23 august 1944 și până la acapararea completă a Federației și a comunităților În decembrie 1947. De acum Înainte, nu va exista decât
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
de simpatie, ci un dialog - cu Puterea. Această mutare a rabinului - puțini știu că rabinul era și un pasionat și talentat șahist - a reușit datorită unei situații obiective. Partidul Comunist, care imediat după preluarea puterii a avut o strategie de „comunizare” a lumii evreiești, Își va schimba această politică. O serie de realități, dar mai ales marele val de emigrare au convins repede regimul că evreii În totalitatea lor reprezintă o „zestre negativă” În strategia sa generală, un balast care Îl
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
din România. Este clar că, după 1948, orizontul de interese evreo-român se focalizează pe realitatea „căminului național”, cu toată Încărcătura acesteia: război, grave probleme economice și sociale. Pe de altă parte, cursul evenimentelor din România la ceasul Începutului procesului de comunizare avea să confrunte populația evreiască cu o serie de probleme grave. În Întreaga perioadă, rapoartele redau succint cauzele plecărilor. O notă informativă a Jandarmeriei xe "Cluj"Cluj din 1948 vorbește de antisemitism și frică de război 4. Este clar că
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
a populației evreiești din România. Reacția acesteia a surprins regimul prin amploarea ei, prin decizia Îxe "Antonescu"n masă a evreilor de a emigra. Autoritățile comuniste nu se așteptau la o asemenea amploare, care marca, În fond, eșecul Încercării de comunizare a „colectivului evreiesc”, refuzul acestuia de a participa la edificarea noilor realități politice. Starea explozivă a comunității evreilor de la Începutul anului 1950 determină Puterea să Înceapă o violentă propagandă anti-aliya, prin toate mijloacele care Îi stăteau la dispoziție: campanii de
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
și pentru cea evreo-română. Pentru cea din urmă, această despărțire semnifică Încheierea capitolului de istorie diasporică și trecerea la o istorie normală, În granițele propriului stat național. Dar semnifică În același timp răspunsul unei minorități naționale, În cvasi-integralitatea sa, la comunizarea României. Problema emigrației În relațiile de stat România-Israeltc "Problema emigrației În relațiile de stat România‑Israel" După cum se știe, România a fost unul dintre primele state care au recunoscut statul xe "Israel"Israel după proclamarea sa În 1948 și a
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
cosmopolitismului nu erau - cine altcineva? - decât cei mai puțin sensibili la valorile naționale: evreii. De altfel, formularea cosmopolitismului este foarte apropiată de cea a „caracterului dizolvant al culturii evreiești” - unul dintre clișeele de bază ale antisemitismului dreptei din perioada interbelică. Comunizarea antisemitismului clasic nu necesită decât o ușoară cosmetizare și, firește, rebotezarea. Condamnarea sionismului nu a rămas În faza teoretică. După desființarea organizațiilor sioniste, vor Începe urmărirea activiștilor sioniști, arestarea lor și Înscenarea de procese. În același timp, sionismul și pericolul
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
o Îndrăzneață ipoteză. El susține că „evreizarea” aparatului de propagandă din anii 50 pare o strategie a conducerii Partidului. Coordonând tot ce Însemna „mișcare spirituală”, literatură și artă, edituri și presă, Învățământ și cultură, științe sociale, acești oameni au Înfăptuit comunizarea spirituală a României. Prin măsurile lor, au devenit odioși Îxe "Antonescu"ntregii comunități literar-artistice, academice, Într-un cuvânt, elitei culturale a României. Astfel, spune xe "Câmpeanu"Câmpeanu, pentru aceștia „P.C.R. nu era nimic altceva decât acest aparat ideologic iudaizant”2
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
2. Pornind de la ideea sociologului Pavel xe "Câmpeanu"Câmpeanu, vom observa că această elită urma să fie terorizată de un xe "Chișinevschi"Chișinevschi, xe "Roller"Roller sau Nicolae xe "Moraru"Moraru, ceea ce a creat impresia că acest odios proces de comunizare a României se datorează exclusiv evreilor și că aceștia sunt de vină pentru tragedia României, intrată În sfera de influență a Kremlinului. Dacă la sectorul propagandă numărul evreilor era În exces, aceștia nu puteau fi găsiți În sectoare-cheie, ca secția
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
a fost proclamată legea din 16 decembrie 1944 privind abrogarea tuturor măsurilor discriminatorii Împotriva populației evreiești, În practică, diversele măsuri au fost mult Întârziate. Era și acesta semnul că revenirea la normal pentru populația evreiască era incompletă. A urmat perioada comunizării României, care a Îndepărtat și mai mult speranța normalizării pentru evrei. Noul regim totalitar s-a dovedit potrivnic la tot ce Însemna alteritate, inclusiv În ceea ce privea populația evreiască. Noua putere a atentat la organizarea specifică a vieții evreiești, la
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]