120 matches
-
ăști(a)lalți, care apar mai ales în postpoziție față de centrul nominal: Nu prea mai are treabă cu copiii ăilalți (www.qmagazine.ro) I se explica sumbru că nu sunt bani la buget pentru a mări lefurile dascălilor, doftorilor și conțopiștilor, așa cum se promisese de ălălalt guvern (www.revista22.ro). Formele adjectivale se întâlnesc în puține contexte la cazurile oblice: Și chiar vreau să vă spun că voi face acest lucru începând de sâmbăta viitoare și probabil și cursul săptămânii celeilalte
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
aiuriți, depășiți de legi și de evenimente, nepricepând bine ce se întâmplă. Funcționarul din mijloc, osos la față și disprețuitor, cu o dantelă scrobită ce-i făcea gâtul să stea și mai țeapăn accentuându-i aerul de scârbă, părea un conțopist ce-și cunoaște bine socotelile și îndatoririle. El purta pe capul țuguiat o pălărie neagră în trei colțuri, fiind șeful celorlalți doi, ce scriau de zor, înclinați spre registrele lor. Reta îi arăta, ferindu-se să atingă pasta picturii, întinzând
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
aiuriți, depășiți de legi și de evenimente, nepricepând bine ce se întâmplă. Funcționarul din mijloc, osos la față și disprețuitor, cu o dantelă scrobită ce-i făcea gâtul să stea și mai țeapăn accentuându-i aerul de scârbă, părea un conțopist ce-și cunoaște bine socotelile și îndatoririle. El purta pe capul țuguiat o pălărie neagră în trei colțuri, fiind șeful celorlalți doi, ce scriau de zor, înclinați spre registrele lor. Reta îi arăta, ferindu-se să atingă pasta picturii, întinzând
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
este o simplă transpunere a compoziției plastice. Figura funcționarului stă sub semnul rigidității infatuate: fizinomia funcționarului nu e doar osoasă, ci și disprețuitoare, îmbrăcămintea îl face și mai inflexibil și îi accentuează superioritatea batjocoritoare, toate transformându-l iremediabil într-un conțopist competent. Dominantă în construcția imaginii celuilalt personaj este umilința. Efectul este obținut combinând detaliul fizic cu gestica. Aspectul fizic îl pune într-o poziție de inferioritate: dintre toți plătitorii taxei el este cel mai urât. Gesturile sale par fie a
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
elită formatoare la rândul-le, erau la alte categorii sau fără apartenență politică. S.B.: Erau blocați pentru un timp. D.T.: Exact. Era o tâmpenie, pentru că macheta asta organizatorică de la București era fundamentată pe o percepție. Bobu și cu Dăscălescu, doi conțopiști și cadriști, gândeau: Atâția de un fel, alții de altul". Cei de la propagandă vedeau altfel, nu erau chiar proști. S.B.: Era diferență între cele două viziuni. D.T.: Diferența era că cei de la cadre luau și decupau din voința tovarășului Ceaușescu
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Tomică Nemeș. A fost desigur o glumă ce a spus el atunci, la nervi, da’ orișicât, și imediat aveam să aflu că el Însuși activează În branșă. Lucrează la vamă și are grad de căpitan. E probabil un soi de conțopist prin birourile alea În care se vămuiesc mărfuri și oameni, așa că-și permite s-o țină pe nevastă-sa acasă cu trei copii. Altminteri, astfel de vecini sunt taman ce le trebuie Steluței și lui Pepino. N-am știut până
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
scriitori înainte de evenimentele din decembrie. Pentru că ei foloseau numele meu literar, care nu coincide întocmai cu cel din buletin. Or, cel care mă urmărea în august 1990 scria: numita Mălăncioiu Elena (poetă)Ă, trădând stilul unui jurist ori al unui conțopist. El pretindea că s-ar fi deplasat în satul meu natal și ar fi constatat că țăranii nu sunt de acord cu ce am spus eu în ceea ce îi privește. Or, asta se vede cu ochiul liber că era o
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
se ceartă, fără de care, cum s-ar zice, știrea n-ar mai fi știre și nici micile drame nu s-ar regăsi în povestire. Un personaj ce face talk-show-uri în fiecare seară, chemând la vatra reflectoarelor politicieni, ziariști, finanțiști, moraliști, conțopiști, laptopiști iar, de se va-ncorda eficient vreo vrăjitoare otevistă, chiar și pașoptiști. Banul este cel care răstoarnă știrea în scandal. E cel care trimite reporterii „la fața locului“, unii dintre ei riscând să li se dea și cu carul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
și de acea aplicațiune perseverentă care te apropie, În cele din urmă și cât de cât, cu poticneli și succese variabile, de acea realizare personală care, din pricinile arătate, a Întârziat până dincolo de maturitatea noastră. UNUL DINTRE NOI, PE ATUNCI CONȚOPIST TRECUT ÎN statele de lefuri ale gardienilor Închisorii Văcărești (unde ticălosul de taică-său Își ispășea lungile osânde), se minuna și se indigna, pe drept cuvânt, de temeritatea cu care tânărul Liviu Rebreanu (Închis și el la Văcărești pentru un
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
domă și Gomoră? Ne-am Întors din cale, grabnic și cu teamă, spre alte ceruri, mai senine. DIN SIMBRIILE NOASTRE DE ÎNVĂȚĂTORI SUPLINITORI LA țară (patru dintre noi au trecut pe aici) cu 54 de lei pe lună; sau de conțopiști la Închisoarea Văcărești, plătiți pe ștatele gardienilor, iarăși cu 54 de lei pe lună; sau din ceea ce primeam ca scriitori de adrese la „Administrația Publică“, organul revendicărilor notarilor de primării de țară; sau de la Deșteptarea (subvențio nat de marii negustori
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de grame de pâine, de dușmanul numit mașină de scris, care trebuia înregistrată la Miliție, de pachetul de Kent sau de săpunurile Lux și Rexona, care serveau ca monedă de schimb atunci când doreai o favoare din partea unei secretare, a unui conțopist, a unui medic? Dar oare ne mai amintim de întreruperea frecventă a luminii electrice și lipsa totală a căldurii în iernile de pomină când termometrele înregistrau temperaturi sub - 17 grade Celsius? Sau cozile de sacoșe de la lapte și iaurt sau
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
scopul de mai sus”. Deoarece habar n-avea cam cum trebuie organizat CARS-ul, Gutman a cerut ajutorul „...tov. Bernștein din CC al CDE” care „...a dat instrucțiuni”. În urma acestor prețioase „indicății”, responsabilul și-a suflecat mânecile și cotierele de conțopist, constituind la data de 19 octombrie 1946 organizația de Întrajutorarea de mai sus „...compusă din 18 persoane” toate, evident, membre de partid deoarece sioniștii nu aveau nevoie de pomana comuniștilor. Greutățile fuseseră (numai?) trei: „a) Neparticiparea membrilor de partid la
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a dramaturgului: „În continuare se recomandă scurtarea unui paragraf În care se spune că toată lumea este nemulțumită de regim și Îl Înjură (subl.ns.) eliminîndu-se: << Când o suna ora H, o să ia puștile, sulițile și coasele, ca husiții>>”. „Luminații” conțopiști comuniști mai găsiseră două bube textului scris de Miroslav Stehlik și anume: „Pagina 55: Presupusul căpitan afirmă: <<Eu Întîmplător am fost Întotdeauna Împotriva regimului. Regimul acesta este dăunător libertății>>. Aceste rînduri se vor șterge” și „Pagina 66: Ian spune Anicikăi
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
vremea aceea săptămânalul „Dolgozo no” În care un șmecheraș Încercase să strecoare o bombiță sperând că cenzorul de serviciu, cel mai sigur românaș de-al nostru, era prin vreo pivniță, la o palincă și nicidecum În strâmtul său birou de conțopist al partidului. Iată două texte aruncate la MARELE KOSH: „Într-o anchetă privind popularitatea cinematografului În comuna Tileagd, jud. Bihor, se afirma că aici, <<...unde 40% din locuitori sînt maghiari, multă lume nu frecventează cinematograful deoarece filmele nu sînt titrate
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Maniu Teodor și lista continua până-n a suta mie pană. Cu masa am rezolvat-o cu har și cu aprobarea seminarului "Melchisedec Episcopul" care avea și o cantină, așa că mai toată ziulica eram de strajă la revizorat ba, la nevoie, conțopiști voluntari la scris și la ce mai era nevoie. și cum o minune are nevoie de o zi specială, iată-ne în 6 decembrie 1929, de Sfântul Neculai, patronul blajin al darurilor pentru copii. Doamna Uzunov nea spus, copii ai
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
au fost dați afară au fost anunțați de aceasta abia sâmbăta (24.XII) li s-a spus că au fost "puși pe liber retroactiv", cu data de 15.XII. Din 3 directori a rămas doar unul, iar restul au devenit conțopiști. 28.XII.88 Red: sg. maj.... '88-'89, sărbători chinuite, viscol, ger afară și în suflet, cer și orizont întunecat pe toate planurile. Stenogramele reflectau "fidel" starea de spirit, cu problemele de șomaj, cu desfacerea contractului de muncă de o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
mult de dl Gherea - e cu putință ca tocmai un om de impresionabilitatea, de vioiciunea, de inteligența extraordinară a lui Caragiale să n-aibă nici o opinie asupra vieții sociale și politice din țara sa? Cum, când și cel din urmă conțopist își are "soluțiile" sale, un om cu o atât de intensă viață intelectuală, ca marele nostru scriitor, să nu aibă nici o opinie în această "materie"? 1 Studii critice, I, p. 363. 2 Eu admit, dealtmintrelea, că cineva poate combate "azi
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
, Paul I. (pseudonim al lui Daniel Paul Ionescu; 15.II.1910, București - 7.X.1983, București), prozator. D. a fost, după cum menționa el însuși într-un text parțial autobiografic, „feciorul mai mic al lui Ioan Ionescu, conțopist la un minister”, care „comitea și el, în secret, poezie”, și al Elizei. Autor precoce al unor încercări literare, editează, la începutul adolescenței, împreună cu câțiva colaboratori de aceeași vârstă, revistele efemere „Țânțarul” și „Idealul tinerimii”. La vârsta de șaisprezece ani
DANIEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286684_a_288013]
-
și chiar la muncă. Nu a fost angajat nici ca muncitor necalificat. Abia peste mai mulți ani, deși era maistru constructor, a putut lucra ca muncitor necalificat la munca câmpului și ca zilier. A fost muzicant în satul său și conțopist comunal. În anul 1956 s-a stabilit la Peciu Nou, unde a continuat să fie șicanat de autoritățile comuniste. În ciuda dificultăților, a debutat în 1958 cu volumul de proză "Das Schlüsselbrett", după care au urmat "Man bringt nicht viel mit
Ludwig Schwarz () [Corola-website/Science/312063_a_313392]
-
poezii și cu un ciclu de articole, nesemnate (""Artile sau măiestriile cele frumoase", "Românul și poezia lui", " Românul în privința muzicei", "Românul în privința picturei", "Măiestria tiparului""), care urmăreau inițierea publicului cititor în diferite ramuri ale artei. Poetul suportă greu munca de conțopist. Câțiva ani el închină ode măgulitoare împăratului austro-ungar și guvernatorului Transilvaniei. Treptat se însingurează. Rândurile scrise la 1855 fostului său profesor Simion Bărnuțiu, care-i propunea să vina la Iași, unde-i făcuse rost de o catedră, sunt ale unui
Andrei Mureșanu () [Corola-website/Science/297433_a_298762]