323 matches
-
lui C. A. Rosetti au făcut averi în 3-4 ani de zile de unde n-aveau nimic, când acești oameni, simpli poate, dar cinstiți se declară în grevă contra unui sistem care ridică și îmbogățește pe pungași, atunci d. Brătianu va concede că a ridicat malonestitatea la rangul de titlu de merit pentru înaintare în societatea română. Când un om bănuit de crime care ridică numai un colțuleț al vălului de pe scabroasele afaceri e canonizat, iar afacerea e*** prin ordinea de zi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
malonestitatea la rangul de titlu de merit pentru înaintare în societatea română. Când un om bănuit de crime care ridică numai un colțuleț al vălului de pe scabroasele afaceri e canonizat, iar afacerea e*** prin ordinea de zi d. Brătianu va concede că crima chiar e un titlu de merit înaintea d-sale. Vedem apoi un altul care-a numit pe Domn spion prusian, care-a proclamat principiul că uciderea suveranilor e permisă, făcând azi, printr-un proiect de răspuns la adresa tronului
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Da, de aici trebuie să înceapă depistarea enigmei. E o privire a cărei putere hipnotizează unanim. Pigmentul catifelat și totuși extrem de penetrant al irisului atacă și învăluie. Magnific! Și-atunci, ca să ne explicăm totuși inexplicabila fascinație contaminantă a vedetei, să concedem că: și zîmbetul vag nătîng, și dantura precară, și buzele provocator vulgare, și mersul needucat, și mîinile nerasate, și coafura de mahala, ei bine, tocmai aceste "carențe" au făcut din B.B. mitul care ne-a înfierbîntat imaginația acum patruzeci de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
chiar să imite acte oricum mai înțelepte ale Poloniei, Ungariei, Cehoslovaciei, Germaniei în a părăsi comunismul și a reinstaura ordinea antebelică. Păstrînd proporțiile în sensul neechivalării a ceea ce s-a petrecut în 1989 cu alte momente ale istoriei românești să concedem că 1848, 1859 sînt (și ele) mișcări inspirate de scenarii deja parafate continental. Asta neînsemnînd nicicum doar umilă obediență, dimpotrivă, mișcări fericite de însușirea marii șanse și, de aici, punerea în lucrare a consecințelor. Coborînd ștacheta și apropiindu-ne de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Otoman de echilibrul european; încetarea preponderenței ruse în Marea Neagră. Gorceakov admite primul punct și-l respinge pe al doilea, care lega suveranitatea Rusiei prin măsurile de aplicare, adică reducerea flotei ruse, dezafectarea arsenalelor maritime etc. În cele din urmă, Gorceakov concede și la dezbaterea celui de al doilea punct ca urmare a promisiunii lui Francisc Iosif de a nu-și pune semnătura pe un tratat care ar leza onoarea și suveranitatea țarului. Potrivit instrucțiunilor, Gorceakov avea permisiunea să discute mijloacele diminuării
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care mișună pe bulevarde seamănă cu niște spectre, efeminați, jalnici androgini, fluturând evantaie și degete Împovărate de inele, Îmbălsămați Într-un parfum Îndoielnic („de bideu”, scrie fără cruțare Edmond). Între toți, câteva figuri: Gramont-Caderousse, Adonisul sportiv („elegant, englez și distins”, concede memorialistul), a cărui primă calitate este de a se fi stins din viață la doar 30 de ani, din cauza unei ftizii blestemate. Sau companionul acestuia, contele Germain, celebru nu doar prin tenul smead, ca de prinț indian, prin zecile de
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
război ai, de nu - nu. Stă înc-în mâna ta să decizi tot, Stă încă-n mâna ta să te prepui *. De mă slobozi... eu voi privi atuncea Războiu -ntreg de-o luptă voinicească Unde puterile-ncercarăm doi Și unde eu conced că ești mai tare. Din asta vezi că eu nu te urăsc. Dar dacă-s prinsul tău eu... D[ECEBAL] Vom vedea. Ești prinsul meu și nu ești... Dac-ai vrea... Atunci demult n-o ai mai fi... [IAROMIR] Pricep
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
se strecoare prin sufletul lor, căci nu va răsuna în el decât sunetul gol. Ei vor îmbrăca egoismul lor tânăr în formele credinței și vor crea un păgânism mai rău și mai egoist decât cel [de] până azi. Credința va concede din spiritul ei față cu temeritatea acestor barbari până ce nu-i [rămîne] decât haina, mitra și toiagul de preot, undelemnul, nu lumina ei cerească. Atunci ne-am reîntors de unde am plecat. Vechile patimi vor fi îmbrăcate cu *** împrumutate de la aceste
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
că-mi făcea un mare bine Să privesc suflând pe alții înainte-mi, nu pe mine... Așadar aceasta-i toată suma voastră de plăceri, Asta-i tot ce pot ajunge mâncătorii de averi? Jur pe Zeus că fără pismă vă conced acest noroc Și o singură părere îmi păstrez în a lui loc: Pentru inima oricărui om e-o singură măsură, De-i bogat sau de trăiește de la mână pîn' la gură. De umpleți ulciorul vostru dintr-un val spumând de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Atâta de departe n-am ajuns. Mărturisește Că iubești pe acest tânăr. LAIS Chiar atâta îmi lipsește, Ca să-l și iubesc. Se poate, dar nu-mi vine ca s-o cred, Căci n-o știu prin mine însămi. Însă ceea ce conced E că dânsul e-un amestec de erou și de martir Și că sufletul lui mare mă silește să-l admir. BOMILKAR Da, și eu a lui putere generoasă-am admirat, Iar în inima lui bate sânge liber și curat
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
o lume a realităței sensibile, și printr-aceea ne înalță totodată din as din urmă în regiunea imaculată a celei dentăi. Artea dramatică împreunînd contrastele cele mai disparate (desperecheate) spre a da operelor fantaziei libere o realitate sensibilă, spre a concede (leihen) opului autorului dramatic iluziunea deplină a unei întîmplări reale, face un fel de efecte cari întrec prin tăria și zguduirile lor pe toate acelea a tuturor celorlalte arți. Privitorul nu trece el oare aci prin pasiunele cele mai puternice
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
prezintă tipul (prelucrat) prefăcut în viață sensibilă, însă cu aparițiunea ei e transpusă îndată în imperiul fantaziei, la care se îndreaptă pentru a-și ațâța prin ea iarăsi viața pe care a primit-o de la ea. Trebuie să le-o concedem cu tot respectul vecinilor noștri transrenani, pe cari ni place de-a-i numi frivoli, că într-astă privință ei sunt dispuși mai artistice decât noi, pentru că lor li pasă mai puțin decât nouă de-a privi pe scenă și acel
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
expresiuni cari pretind întreagă intensitatea tonului, spre {EminescuOpXIV 306} a înzestra ace[l]ea cu deplina putere a tonului cari, prin sensul și prin intuițiunea lor poetică, cer acea putere din motive estetice. Se-nțelege că pauza ce și-o concede oratorul nu poate fi decât foarte mică, și respirarea însăși nu poate să se-ntîmple decât neobservabilă. Mai puțină greutate este când tocmai finea versului colidează cu întretăierea (pauza) pe care si-o face oratorul spre a câștiga pentru cele următoare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
însăși nu poate să se-ntîmple decât neobservabilă. Mai puțină greutate este când tocmai finea versului colidează cu întretăierea (pauza) pe care si-o face oratorul spre a câștiga pentru cele următoare deplina putere a tonului, pentru că finea versului ca atare concede deja o mică pauză în timp. 0 arte mai mare e de trebuință unde o asemenea întretăiare nu e favorizată de nimica și stă în mijlocul vorbirei or a versului. Și cu toate acestea o lege mai naltă ordonă în multe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
simte mișcat de ele va trebui cel puțin să vadă în ele oameni generici, organe a intereselor și simțămintelor celor mai sfinte - acuma orcît ar rămânea reproducerea în urma intuițiunii. La figurile acelea care s-anunță apriori de caractere generice va concede așadar orșicine că o concepțiune ideală trebuie să recunoască în ele pe purtătoarele unor direcțiuni generale a spiritului or a simțământului. Actorul în fantazia lui trebuie ca să le privească intuitiv tot în sensul acesta și apoi să unească mulțimea trăsurilor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
schimbările sânt reale (aceasta o dovedește schimbarea proprielor noastre reprezentațiuni, chiar de am nega toate fenomenele exterioare cu schimbările lor cu tot). Acuma, schimbări nefiind cu putință decât în timp, timpul e prin urmare ceva real. Răspunsul nu-i greu. Conced tot argumentul. Timpul e-n adevăr ceva real, el e forma reală a intuițiunii interioare. Are deci realitate subiectivă în privirea experienței interioare, adică: am într-adevăr reprezentațiunea despre timp și despre determinările mele în el. Deci în realitate nu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și nicidecum una empirică, și că cele din urmă nu pot fi în privirea noțiunilor apriorice decât niște încercări vane, cu cari se poate ocupa numai acela care n-a priceput natura proprie al acestui soi de cunoștințe. Dar, deși concedem singurul mod posibil pentru deducerea cunoștințelor pure apriorice, adică acela pe cale transcendentală, totuși din această concesie nu rezultă încă cum că o asemenea deducere ar fi de neapărată trebuință. Mai sus am urmărit cu acest mijloc al deducerei transcendentale noțiunile
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se crede fericit că la adânci - bătrânețe i-a fost dat să inspire clasei celei mai slabe din stat, lucrătorilor, încredere mai multă în puterea statului și în viitor... Chiar aceia care nu mai cred în revelațiunea creștinismului trebuie să conceadă că morala lor, cu postulatele ei de iubire a aproapelui, de onoare ș. a. m. d., la cari țin și ei, nu sânt decât rămășițe fosile ale creștinismului, Credința mea că morala e o emanațiune a doctrinei revelațiunii, la care ține
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în armonie, pentru a îngădui introducerea acelor articole pe cari ar fi nepractic de-a le produce noi înșine, dar a mărgini concurența pentru acele articole a căror producere se poate opera în condiții bune în țara noastră proprie. A concede o poziție preponderantă pe marea arteră de import a Dunării tocmai puterii care e în stare a paraliza toată activitatea noastră în această direcție ar fi cea mai gravă eroare ce am putea-o comite pentru viitorul nostru. Libertatea de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
acapara funcțiile publice. Bugetul nostru este piața în care se vând scump cele patru clase primare, ce, în locul unei meserii onorabile, scârție slove negre pe hârtie albă. Clasa aceasta a feneanților avizată la buget e nenorocirea noastră socială. "Națiunea" va concede că tot ce e deasupra în societatea română e o pătură nenumărată de mijlocitori, nu de producători. Nici prefecți, nici subprefecți, nici advocați, nici negustori nu sporesc c-un fir de grâu măcar producțiunea țării, nu dau materiei o schimbare
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
monarhie cu mai multe tradiții, c-un cuvânt ceea ce în România nu mai e de la 1700 încoace. Improvizația actuală nu mai e un stat organic; e o adunătură. Daca liberalismul pretinde a fi introdus toate reformele în țară, [î]i concedem bucuros paternitarea aceasta. Conservatorii pot fi învinovățiți însă că rezultatul acelor reforme e rău în toate? Să zicem că liberalismului i se datorește împroprietărirea. Cine nu știe că această reformă - departe de-a îmbogăți pe țăran, departe de a-l
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
la timp merge foarte adesea cu pași mai siguri spre împlinirea scopului său decât aceia cărora le place a se făli cu o împotrivire îndîrjită și zgomotoasă! Va să zică acum doi ani deja guvernul găsise nemerit și la timp de a concede Comisia Mixtă, admiterea neriveranei Austrie în ea, prezidenția ei de drept la o masă unde nu erau decât riverani. Nici astăzi Austria nu poftește altceva decât ce guvernul român a știut să facă, nici Conferența din Londra nu cerc în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
1883] 281 {EminescuOpXIII 282} ["TOATE PROTESTAȚIUNILE GUVERNULUI... "] Toate protestațiunile guvernului și foilor sale în cestiunea Dunării nu sunt decât fățărnicii. Am arătat că, încă acum doi ani, "Romînul" declarase în numele guvernului că e la timp și cu cale de-a concede Austriei Comisiunea Mixtă, prezidenția permanentă și votul preponderant. În urma zgomotului ridicat de foile opozițiunii guvernul s-a hotărât să urmeze aceeași politică sub alte aparențe: d. Dim. Sturza nu e decât continuatorul fidel al politicei d-lui Boerescu, și a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
taie și se vinde, dar, daca nu ne 'nșelăm, din costul moșiei nu i s-a plătit statului pîn' acum nici o rată. Plus moșie minus datorie egal 0 (a - a = 0). E curioasă proprietatea aceasta! D. Dimitrie Ioan Ghica va concede că un act poate fi îmbrăcat în toate formele legii și cu toate acestea contrar spiritului ei. În orice caz legea noastră electorală a voit ca proprietari reali să voteze în colegiul I, nu proprietari fictivi cu un drept de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
analogă cu cea de la 26 fevruarie 1881 e în stare a răstălmăci și a falsifica votul cel mai clar și mai hotărit; în stare a obliga țara la lucruri pe care ea nici de gând n-a avut să le conceadă; în stare, c-un cuvânt, să substituie o politică străină și interese străine vederilor țării și intereselor noastre. Trăim în epoca suplantării generale. Precum poporului românesc i se substituie pe aceeași espresie geografică Caradalele și străinii în genere, tot astfel
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]