49,962 matches
-
curs de dezvoltare), precum și pe cel de "împuternicire" (empowerment) a persoanelor marginalizate sau discriminate (femeile, de ex., persoanele cu dizabilități, comunitățile locale) și care formează esență discursului internațional începând cu conferința de la Rio privind dezvoltarea și mediul înconjurător 23. În ceea ce privește conceptul de "dezvoltare durabilă" și conexiunea să cu dreptul omului de a fi la adăpost de stres, trebuie precizat că există o legătură directă, intrinseca, între ființă umană, civilizația umană în ansamblu și integritatea, calitatea ecosferei în totalitatea să. Omul nu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a climei 25, ceea ce duce la un impact negativ major atât asupra indivizilor ca atare, asupra colectivităților, dar și asupra planetei că ecosfera aflată într-un echilibru dinamic fragil. De aceea, în sec. XXI, pentru a da un conținut concret conceptului de "dezvoltare durabilă" și dreptului omului la a fi la adăpost de stres, se pot dezvolta forme instituționale (comisii, organizații, grupuri de lucru comune) de reglementare și gestionare la nivel național, regional și internațional, a stresului negativ excesiv, apărut ca
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
față eficient provocărilor neconvenționale și cu impact transfrontalier, asupra societății globale, datorită folosirii tehnologiilor militare neconvenționale, în cadrul unor tipuri de războaie și conflicte care, nici ele nu au primit o reglementare juridică internațională (precum războaiele meteorologice). Probleme care interesează direct conceptul (și politicile naționale, regionale și internaționale dezvoltate din acestă) de "dezvoltare durabilă", precum efectele exploziei demografice din anumite regiuni ale globului și presiunea realizată de acest fenomen asupra distribuției și împărțirii echitabile a resurselor planetei (de unde se nasc raporturile economice
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
obligația exclusivă a statelor și nu a lor)27. Consecințele recunoașterii conexiunii intrinseci dintre dezvoltarea durabilă și dreptul omului la a fi la adăpost de stres sunt extrem de novatoare, deoarece ele ar include în aceste condiții, în conținutul celor două concepte, și dreptul generațiilor viitoare de a fi la adăpost de foame, teroare și mizerie, de a fi la adăpost de condiții nesatisfăcătoare ale nevoilor umane fundamentale, deci, se include și un drept novator al generațiilor viitoare de a fi la
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
juridice distincte. Față de aceste subiecte juridice, propunem că, pentru nivelul de protecție al secolului XXI, statele de azi să fie obligate prin reglementări internaționale și regionale să construiască și să asigure un nivel de protecție juridică în sensul conexiunii cu conceptul de "dezvoltare durabilă". Acest concept extinde cu mult tradiționalul concept de "dezvoltare", mergând până la problema transmiterii către generațiile viitoare a mai multor bunuri și drepturi: a unui ecosistem curat, sigur, sănătos, pe cât de mult posibil nealterat, dispunând de resurse naturale
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
juridice, propunem că, pentru nivelul de protecție al secolului XXI, statele de azi să fie obligate prin reglementări internaționale și regionale să construiască și să asigure un nivel de protecție juridică în sensul conexiunii cu conceptul de "dezvoltare durabilă". Acest concept extinde cu mult tradiționalul concept de "dezvoltare", mergând până la problema transmiterii către generațiile viitoare a mai multor bunuri și drepturi: a unui ecosistem curat, sigur, sănătos, pe cât de mult posibil nealterat, dispunând de resurse naturale capabile să asigure generațiilor viitoare
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de protecție al secolului XXI, statele de azi să fie obligate prin reglementări internaționale și regionale să construiască și să asigure un nivel de protecție juridică în sensul conexiunii cu conceptul de "dezvoltare durabilă". Acest concept extinde cu mult tradiționalul concept de "dezvoltare", mergând până la problema transmiterii către generațiile viitoare a mai multor bunuri și drepturi: a unui ecosistem curat, sigur, sănătos, pe cât de mult posibil nealterat, dispunând de resurse naturale capabile să asigure generațiilor viitoare atât dreptul la dezvoltare, cât
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ele garantate în prezent. Concepția actuala asupra drepturilor omului (așa cum transpare din Declarația Universală a Drepturilor Omului) este deci, una limitată sub aspect temporal și din perspectiva marilor inovări pe care le poate aduce concret, conexiunea dinre drepturile omului și conceptul de "dezvoltare durabilă" (care introduce ideea transmiterii "către generațiile viitoare" a unui mediu sănătos și curat)30. Introducerea "generațiilor viitoare", ca subiect juridic distinct în cadrul drepturilor omului, conferă, în opinia noastră, esența întregii categorii a V-a de drepturi ale
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
subiect juridic distinct de drept global ("generațiile viitoare care trebuie să transmită generațiilor viitoare" un mediu curat, sănătos, cu resurse; un mediu global pașnic, sigur, caracterizat prin demnitate, libertate, echitate pentru toți - este vorba de extinderea cea mai mare a conceptului de "dezvoltare durabilă" și deci, de o îmbunătățire considerabilă a materiei drepturilor omului, ca sfera de cuprindere). Or, revenind la dreptul omului din viitor de a fi la adăpost de stres (dar și la dreptul generațiilor viitoare în acest sens
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și Sud32 - criză de combustibil, criza de energie neregenerabilă; - epuizarea resurselor strategice ale planetei (capabile să susțină o civilizație umană de un anume tip - de pildă, cea bazată pe petrol și aur -, de unde și căderea modelului de societate bazate pe conceptul de "bani"); - un mediu global politic haotic, caracterizat de nesiguranță, războaie, conflicte de felurite tipuri, desfășurându-se în multiple paliere ale lumii (infra-național, național, regional, internațional); - poluarea ireversibilă a mediului înconjurător, afectarea gravă a biodiversității, încălzirea climatică, modificările grave sau
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
omului din generațiile I, ÎI, III și IV dar și pe cel al drepturilor sale specifice, în virtutea unei condiții de "om metropolitan" recunoscută drept condiție juridică în societatea globală a sec. XXI (o societate predominant urbană). Cele două axe ale conceptului de "dezvoltare durabilă" -"responsabilitatea de a proteja" a oamenilor din prezent pentru cei din viitor și conceptul de "patrimoniu transmisibil temporal" (de la umanitatea prezența la cea viitoare) merită a fi explorate din perspectiva drepturilor omului, în sensul identificării de noi
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
unei condiții de "om metropolitan" recunoscută drept condiție juridică în societatea globală a sec. XXI (o societate predominant urbană). Cele două axe ale conceptului de "dezvoltare durabilă" -"responsabilitatea de a proteja" a oamenilor din prezent pentru cei din viitor și conceptul de "patrimoniu transmisibil temporal" (de la umanitatea prezența la cea viitoare) merită a fi explorate din perspectiva drepturilor omului, în sensul identificării de noi drepturi care să vizeze protecția juridică extinsă asupra umanității (nu doar privite în contemporaneitatea ei, ci și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cît., pp.95-106. 13 Irina Moroianu Zlătescu, Octavian Popescu, Mediul și sănătatea, IRDO, București, 2008, pp. 19-102. 14 A se vedea, sub raportul civilizație-riscul de poluare, Irina Moroianu Zlătescu, Octavian Popescu, Mediul și sănătatea, op. cît., pp. 9-11, autorii menționând conceptul de "boli ale civilizației". 15 Deoarece există și un stres pozitiv însă ceea ce se cere reglementat prin legislație adecvată este, în opinia noastră, doar stresul negativ excesiv (în opinia doctrinei, combaterea în totalitate a stresului fiind imposibilă, la fel ca
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ed. a II-a, Editura Solaris Prinț, București, 2009, pp. 34-35. Autorul atrăgând atenția asupra necesității stringențe de prohibire prin norme internaționale adecvate și mecanisme de control eficace a tehnicilor de modificare a mediului în scopuri militare, fiind propus și conceptul novator de crimă de ecocid, în dezvoltarea dreptului internațional al sec. XXI (plecându-se de la cazul războiului din Vietnam și utilizarea de arme împotriva mediului natural în acest caz). 25 Idem, op. cît., pp. 57. 26 Marie-Claude Smouts, op. cît
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Principalele instrumente internaționale privind drepturile omului la care România este parte, vol. I, Instrumente universale, IRDO; București, 2002. 29 Irina Moroianu Zlătescu, Human rights..., op. cît, p. 64. 30 Marie-Claude Smouts, op. cît., pp. 128-129. 31 A se vedea și conceptele de "food power" sau "food diplomacy", folosite de țările dezvoltate în relațiile și negocierile cu țările în curs de dezvoltare sau confruntate cu probleme legate de alimentarea populațiilor lor, concepte care nu prezintă o dimensiune etică, echitabilă ci introduc dimensiunea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Smouts, op. cît., pp. 128-129. 31 A se vedea și conceptele de "food power" sau "food diplomacy", folosite de țările dezvoltate în relațiile și negocierile cu țările în curs de dezvoltare sau confruntate cu probleme legate de alimentarea populațiilor lor, concepte care nu prezintă o dimensiune etică, echitabilă ci introduc dimensiunea forței într-o chestiune sensibilă, precum posibilitatea reală a statelor în curs de dezvoltare de a oferi garanția concretă a beneficiului drepturilor omului (dreptul la viață, la sănătate, la un
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
raport 18 din 2004 al UNDP (United Nations Development Programme), Arab Fund for Economic and Social Development și Arab Gulf Programme for United Nations Development Organizations. În fine, un al treilea curent subliniază că problema este că lumea occidentală definește concepte precum drepturile omului sau democrația conform propriilor standarde și modele culturale, care includ laicitatea statului. Dar, susțin unii, modelul teocratic, în care justiția și întregul guvernământ sunt inspirate de cuvântul lui Dumnezeu, nu ar fi cu nimic mai prejos, ba
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Construită pe o ireproșabila structura științifică și metodologica, lucrarea tânărului politolog timișorean Ciprian Nițu propune o reexaminare de anvergură a mănunchiului de teorii politice reunite generic sub numele de cosmopolitism. Pentru a demara acest proces analitic, autorul începe cu reconsiderarea conceptului de paradigmă propus de Thomas Kuhn și devenit deja clasic. În accepțiunea lui Kuhn, o paradigmă reprezintă o teorie care se impune lent în cadrul comunității științifice, reușind să facă față criticilor și, cel puțin pentru o perioadă, să își probeze
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
aceste obiecții sau să le invalideze, paradigmă supraviețuiește. În caz contrar, este înlocuită de o nouă paradigmă. Ciprin Nițu consideră paradigmă kuhniană prea "tare" pentru a fi aplicată fără adjustări în câmpul științelor socio-umane. Astfel, știința politică, cea care găzduiește conceptul de cosmopolitism, progresează prin acumulări "laterale", nu "verticale"; nu există, cu alte cuvinte, o paradigmă dominantă în cadrul acesteia, care să îi subordoneze întreg spectrul discursiv. Dimpotrivă, știința politică beneficiază de un "statut multiparadigmatic" (p. 29). Pe cale de consecință, fertilitatea să
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
religioasă, ea devine realitatea prima, un realissimum. Această transformare fundamentală de la natural la divin rezultă într-o recristalizare sacrala și valoric orientată a realității în jurul acelui aspect care a fost recunoscut ca fiind divin. Lumi de simboluri, semne lingvistice și concepte se ordonează singure în jurul centrului sacru, se stabilizează că sisteme, devin îmbibate cu spiritul agitației religioase și sunt susținute fanatic ca fiind ordinea "justă" a ființei" (pp. 86-87). După fixarea cadrului de discuție, Voegelin sugerează câteva posibile definiții ale acestui
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
se ordonează singure în jurul centrului sacru, se stabilizează că sisteme, devin îmbibate cu spiritul agitației religioase și sunt susținute fanatic ca fiind ordinea "justă" a ființei" (pp. 86-87). După fixarea cadrului de discuție, Voegelin sugerează câteva posibile definiții ale acestui concept controversat (cel puțin pentru anul apariției acestei cărți). Astfel, prin religii politice, autorul înțelege "divinizarea ordinii mundane a stăpânirii, închiderea să intramundană și simultană decapitare a dumnezeului transmundan" (p. 107). Această definiție este susținută de o "distincție lingvistică" foarte importantă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de o lărgire semantica corespunzătoare a doua noțiuni-cheie în argumentația lui Voegelin: "Prin religie se înțeleg creștinismul sau alte mari religii ale mântuirii; prin stat se înțeleg organizațiile politice de tipul statului-națiune modern. Pentru o înțelegere adecvată a religiilor politice, conceptul de "religios" trebuie extins pentru a include nu doar religiile mântuirii, dar și toate celelalte fenomene care însoțesc dezvoltarea statelor, fenomene pe care le credem a fi de natură religioasă. Mai mult, trebuie să ne întrebăm dacă într-adevăr conceptul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
conceptul de "religios" trebuie extins pentru a include nu doar religiile mântuirii, dar și toate celelalte fenomene care însoțesc dezvoltarea statelor, fenomene pe care le credem a fi de natură religioasă. Mai mult, trebuie să ne întrebăm dacă într-adevăr conceptul de stat este limitat la relații organizatorice definite de o dimensiune strict secular-umană, fără nici o conexiune în sfera religiosului" (p. 78). Ultima parte importantă a studiului o reprezintă identificarea și punerea în ordine a condițiilor prealabile pentru existența religiilor politice
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
food’ așa, în loc să-i dea înainte cu luptăm împotriva evaziunii care suge sângele poporului? Poate pentru că atunci n-ar mai avea loc de întors? De parca le și trebuie lor loc de întors :-)) este vorba de libertate în primul rând. un concept fundamental care poate fi rezumat la un hamburger. că o ironie, mcdonalds este unul din simbolurile capitalismului! eu cred că așa numitul consiliu al concurenței ar trebui să se autosesizeze. N-am mai verificat în ultima vreme, dar știu că
Taxa pe fast-food by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82652_a_83977]
-
din manuale. Eu unul personal nu mi l-aș angaja. Mulți politicieni români au impresia că oamenii de imagine români nu sunt atât de buni. O idee mai falsă nici că se poate. Cred că expertiză străină este folositoare, dar conceptele cele mai de succes se fac cu oameni din țară. Dar poate nu sunt obiectiv, devreme ce lucrez în aceiași branșa. Hmm. Chiar ai rezumat bine în comentariul tău “bro’Grimm”. 100% bullshit, pardon PR
De 3 ori consilier by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82845_a_84170]