548 matches
-
denigrat de care să fie legată psihologic posibilitatea satisfacției totale"59. Dispozitivul pornografic tradițional presupune acest clivaj și această "defăimare". Femeii i se atribuie o sexualitate falică, negându-se inevitabila alteritate a unui feminin pe care Lacan, de pildă, îl conceptualizează ca un "nu-tot". În termeni mai simpli: producătorii de pornografie "creează personaje "femele" a căror sexualitate să semene cu a masculilor"60. Scriitura pornografică nu este expresia a ceea ce ar constitui "într-adevăr" sexualitatea masculină, ci un discurs compensatoriu, reactiv
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
desprindă filial de locurile comune. Pornind de la unele observații valide ale criticii autentice, admitem că întreaga creație argheziană stă, într-un fel sau altul, sub semnul polemicului, de la modul cu totul neconvențional în care scrie (după auto-recuzarea falsului debut) și conceptualizează arta literară, la sfidarea publică a școlilor și curentelor și până la ofensiva publicistică diurnă, în care vocația civică este dublată de cea literară. Totul face din Arghezi un scriitor situat mereu contra. Sondat, impulsul polemic al subiectului creator se manifestă
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
abilități evaluative, marcată sau nu deictic în discursul polemic. Un timp mai îndelungat, exegeza discursului polemic a ignorat rolul terțului "într-o practică percepută multă vreme ca bipartită". În cercetarea sa Propositions méthodologiques pour l'étude du polémique, Dominique Garand conceptualizează astfel statutul terțului: Dacă ținta nu este enunțiatarul, acesta se poate regăsi în poziția Terțului pe care enunțiatorul caută să-l convingă. Chiar în cazul în care ținta este enunțiatarul înscris în enunț, atunci caracterul public al textului polemic transformă
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
pentru a fi restituite unei morți anticipate mental: „Și-n fundurile apei le-a-ncremenit un sloi”. Încărcătura himerică a temei are numeroase ecouri în rețeaua imagistică - Himera de Oreste, Robii unei himere de Pompiliu Păltănea -, dar și o încercare de restituire conceptualizată la Eugeniu Sperantia, în Sistemele himerei, întregite de Metafizica humorismului și de Metafizica exprimării transcendente. Paralel cu lirica desprinderii de real ca moarte și plecare (cultul pentru porturi și corăbii este și el prezent în Balada portului, Farul magic, Corabia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
în numele dreptății sociale de minoritățile culturale, rasiale sau sexuale din teritoriile statelor occidentale, revendicări precum nondiscriminarea, tratamentul egal în cadrul societății, garantarea "dreptului la diferență", a "dreptului la identitate" etc. Aceste cereri a observat, spre exemplu, Nancy Fraser nu pot fi conceptualizate în mod adecvat ca cereri la redistribuție (economică), ci doar ca cereri la recunoaștere (culturală). În orice caz, ele nu pot fi rezolvate prin măsuri redistributive, de vreme ce nu sunt un simplu epifenomen al nedreptăților economice. Nedreptățile care au condus la
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
degrabă, este o istorie. Muzeele de istorie naturală nu variază decât ca arhitectură. Muzeele de artă sunt reorganizate de timpul social, sălile lor sunt bulversate, iar simezele remaniate complet. Gustul nu este intelectual, ci senzorial fie. Dar senzațiile frumosului sunt conceptualizate de timp. El organizează și legitimează estetica noastră. Nu doar bursa valorilor estetice, mereu în mișcare (Quattrocentro nu era artă pentru secolul al XVIII-lea), ci ideea de artă ca valoare a ceea ce nu se servește la nimic (vesela de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
modalitățile de a indica calea cea dreaptă și de a explica mesajul metaforic transmis inițial s-a dezvoltat una dintre cele mai ample etape hermeneutice din istoria gândirii omenești. A fost raționalizată componenta pulsională a trăirii sacrului fiind teoretizată și conceptualizată prin idei pornind de la modul în care trebuie să avem această trăire a sacralității până la cum poate fi aceasta reprezentată. Astfel s-a concretizat o primă etapă în dezvoltare conceptuală a imaginarului rațional specific perioadei medievale. Cea de-a doua
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
acesteia apare și a patra formă a ființării care va fi dezvoltată de către mistică ajungându-se la conceptualizarea neființei așa cum va fi ea percepută de către Hegel. Ideea principală care domină gândirea filosofului scoțian constă în faptul că ceea ce poate fi conceptualizat există într-o formă sau alta există: "rațiunea cere ca, tuturor celor care cad sub percepția senzorială sau sub cea a inteligenței să i se poată atribui în mod rațional existența"83. Se realizează o echivalență între cele două universuri
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
produc în societățile actuale prin tehnologie și schimbarea stilului de viață, în raport cu ambianța umană în continuă schimbare, în care se manifestă persoana la începutul secolului XXI. Rogers (Feist, 1985Ă formulase deja o viziune asupra persoanei viitorului pe care o vedea conceptualizată în normalitatea ei prin: o constantă stare de schimbare; o mai mare deschidere spre noi experiențe; o crescută prospețime a atitudinii și abordării; o mare încredere în sine. Aceste caracteristici sunt la polul opus față de cele prefigurate de psihanaliză. Ele
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sintetizate prin cercetările lui Lyman și Widiger (2001Ă, Sprock (2002Ă, Samuel și Widiger (2004Ă. Ultimul studiu menționat, care reunește opiniile a 154 experți, totalizează 308 profile FFM pentru cazuri prototipice, evidențiind un foarte înalt consens. Faptul sugerează că clinicienii pot conceptualiza și aplica FFM la tulburările de personalitate în mod consistent. Acest efort în direcția unor profile prototipice nu înlătură utilizarea NEO-P-R, așa cum demonstrează cercetări recente (Morey et al., 2002; De Clerq și De Fruyt, 2003; SPROCK, 2002Ă. În cazul studiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și oportuniști. Formele mai grave de tulburări de personalitate - mai ales cele de tip borderline - au și o slabă auto-transcendență, ce constă în instabilitatea afectelor și a imaginii de sine. Aceste criterii generale ale tulburărilor de personalitate, pe care le conceptualizează și le relevă TCI, se suprapun cu cele precizate în DSM-IV, nuanțându-le. Criterii pentru tulburarea de personalitate (după Cloningeră Un model (patternă durabil de răspunsuri rigide la experiențe, ce duce, încă din adolescență, la comportament disfuncțional în relațiile sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
doi ani și servește pentru a evalua TP de tip borderline în conceptualizarea lui Gunderson (1981Ă, similară, dar nu identică cu cea din DSM-IV-TR. • Diagnostic Interview for Narcissism (DIN; Gunderson et al., 1990Ă are 33 de itemi și evaluează narcisismul conceptualizat de Gunderson (care este mai eterogen decât cel din DSM-IV-TRĂ. • Hare Psychopathy Checklist - Revised (PCL-R; Hare, 1990Ă are în vedere checklist-ul pentru „psihopatia” lui Checkley, sistematizat de Hare, constând din 20 de itemi. Nu e propriu-zis un interviu. Itemii prevăzuți
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
extensia internațională a drepturilor omului și a normelor cosmopolite" nu înseamnă în fapt decât un discurs frumos care nu ține seama de circumstanțele concrete. Dar trăim o perioadă în care se difuzează ideile despre pluralismul societal, textele juridice cosmopolite, se conceptualizează o "nouă ordine juridică"9. Emergența acestor norme cosmopolite ar trebui să protejeze indivizii în societatea globală, dar concret, slăbirea suveranității statelor naționale aduce multe pericole și unele oportunități pentru ei. Formarea statelor moderne a început prin teritorializarea spațiului. Modelul
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Dacă mutațiile contextelor sociale au jucat rol important în emergența crescândă a neregularităților, imprezibilităților și reorientărilor, trebuie ca și viziunile asupra acestor realități să se schimbe. Paradigmele evoluează"59. William Sewell trasează conturul unei "sociologii evenimențiale". Viața socială poate fi conceptualizată ca fiind compusă din nenumărate fapte (happenings) [...]. Majoritatea faptelor reproduc structuri sociale și culturale fără schimbări semnificative. Evenimentele (events) pot fi definite ca subcategorii relativ rare ale faptelor care transformă semnificativ structurile"60. În ultimii ani, marile paradigme s-au
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
performanță într-o măsură moderată"), pînă la 7 ("este în mare măsură orientat către performanță"). Așadar, aceste dimensiuni nu sînt dihotomice, ci un întreg semantic, cu exteriorizări specifice în culturi organizaționale/societale distincte. Merită semnalat, totodată, că dimensiunile evocate sînt conceptualizate atît la nivel organizațional, cît și la nivelul societății, deopotrivă ca practici (registrul lui "ceea ce este"), cît și ca orientări valorice (registrul lui "ceea ce ar trebui să fie") în strategia relațională angajată de subiecți. Prin urmare, evaluarea se va face
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
din studenți și adulți. Pe baza analizei factoriale a rezultatelor s-au identificat cinci factori ai axiomelor sociale, care au fost validați în SUA, Japonia și Germania, sugerînd că ar putea fi independenți de cultură. Aceste axiome generale pot fi conceptualizate ca evaluări individuale ale contextului social care constrîng și modelează alegerile comportamentale. Prin urmare, ansamblul studiilor evocate au semnalat prezența în interiorul modelului axiomelor sociale a următoarelor dimensiuni specifice: cinismul social, complexitatea socială, răsplata pentru efort, spiritualitatea (denumită ulterior religiozitate) și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
lor, pe cînd valorile și atitudinile au foarte multe elemente comune. Al doilea tip de abordare a fost deja dezbătut în capitolul precedent, noțiunea de dezirabilitate inducînd un raționament circular în cadrul relației valori atitudini. A treia abordare ne permite să conceptualizăm valorile nu ca stimuli, ci ca orientări fundamentale importante, care ne informează în procesul de formare a atitudinilor. Prin urmare, valorile, spre deosebire de atitudini, au o natură criterială, atitudinea reprezentînd poziția subiectivă față de acest criteriu general. Atitudinea devine astfel un "ecou
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
comunității tilișcane cu ancheta paremiologică; în nici un caz nu am fi putut însă reduce studiul în discuție doar la o asemenea anchetă. Răspunsurile primite la chestionar au (din punctul nostru de vedere) semnificație numai în contextul investigației socioeconomice. „Problemele umane” conceptualizate de F. Kluckhohn devin operaționale din perspectivă metodologică doar printr-o abordare holistică, prin care „orientările de valoare” să poată fi corelate - atât cât există un temei empiric pentru așa ceva - cu procese și tendințe mai profunde din societatea tilișcană. Din
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
o face între responsabilitate (care este morală) și răspundere (care este juridică). Lucrarea este un studiu comparativ, care respectă regulile clasice ale comparativismului, este sistematic elaborată, atât pe ansamblul ei (capitole), cât și pe părțile ei (subcapitole, paragrafe); expresia este conceptualizată la nivelul necesar și este simplă, clară, transparentă; plăcerea lecturii textului provine și din precizia termenilor, respectiv claritatea enunțurilor. Tudor CĂTINEANU Argument Intenția acestui studiu este de a identifica zona de interferență dintre morală și drept, o zonă ce dă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
subiectivități desăvârșite, căci numai aceasta este total incoruptibilă și posedă dimensiunile esențiale ale caracterului inepuizabil în posibilitățile sale și libere. Dar adevărata viață nu există decât acolo unde este comuniune"38. Adică în Treime. Părintele Stăniloae deosebește, astfel, falsele eternități conceptualizate de un Parmenide sau de un Hegel: Eternitatea este viața și viața este mișcare. [...], ea este deasupra oricărei mișcări (kinesis hyper pasan kinesi)"39. Numai de aici vom înțelege subtila relație dintre eternitate și timp. Astfel, căderea în timp nu
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
secolul al XIX-lea. De acum încolo, Europa va dezvolta trei tipuri de violență, dincolo de cea privată și de clan: violența de clasă, raționalizată de marxism și de utopiile aferente; violența între națiunile Europei și violența colonială, globalizantă. Fiecare a conceptualizat un anume tip de antropocentrism deviant de la antropocentrismul dialogic creștin, ca ocultare a libertății după fire a omului. Numele celor trei forme deviante în ideologii au fost: proletcentrism (care a dus la revoluțiile proletare), etnocentrism (generator de războaie devastatoare între
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
cu amenințarea pierderii. Stările limită reprezintă cadrul teoretic relativ recent care include o mare parte dintre acești adolescenți. Teama de abandon, cu care aceștia se confruntă, provine din amenințările inerente celui de al doilea proces de separare-individuare așa cum a fost conceptualizat de Blos în momentul adolescenței. Intr-adevăr, pentru acest autor adolescența poate fi înțeleasă ca o reminiscență a acelei prime perioade situată între 18 luni și trei ani, în care copilul trăiește un sentiment de individuare somatică și psihică în raport cu
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Winnicott (1958, 1975) redă pe scurt acest punct de vedere astfel: „a crește este prin natura lucrurilor un act agresiv”. El adaugă „dacă în fantasmele primei copilării întâlnim moartea, în cele ale adolescenței întâlnim crima”. Am putea, de altfel, să conceptualizăm distanța dintre temerile fantasmatice ale copilului și cele ale adolescentului spunând că primele se organizează în jurul pierderii și al morții iar celelalte în jurul distrugerii și al crimei. Pentru a se apăra de această excitare pulsională și de această agresivitate, tânărul
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sau distrugeri ale investițiilor narcisiace. La personalitățile numite „nevrotico-normale” există o fluiditate între investițiile narcisiace și cele obiectuale cu efecte de întărire pozitivă chiar. Într-un anume fel, iubirea aproapelui întărește iubirea de sine și nu o sărăcește. Kernberg a conceptualizat bine acest echilibru, opunându-l celui care poate fi observat la personalitățile narcisiace (Kernberg, 1979; 1980). Acest echilibru reprezintă, la modul ideal, o protecție contra depresiei, datorită trecerii fluide și suple a obiectualului spre narcisiac: o pierdere obiectuală este sigur
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
a gândi că doar un adolescent bolnav poate atenta la viața sa, și că acest gest nu poate exprima libertatea unui subiect, ceea ce semnifică a contrario că negăm subiectului calitatea de a fi proprietarul propriului său corp... Medicina pare să conceptualizeze actul suicidar ca și cum subiectul n-ar fi proprietarul corpului său (actul suicidar nu poate fi explicat decât prin patologia subiectului și nu depinde niciodată nici de sănătatea și nici de libertatea sa), într-o societate care nu încetează de a
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]