554 matches
-
a stresorilor de mediu: chimici (de exemplu solvenți, substanțe periculoase), fizici sau non-ergonomici (de exemplu zgomot) și biologici (viruși) (un excelent articol pe această temă se poate consulta în Israel et al., 1996). Modelul cauzal (denumit și ingineresc sau cibernetic) conceptualizează stresul ca pe o funcție a stimulilor stresanți (definiți drept input-uri sau operaționalizați ca variabile independente) în relație unilaterală și unidirecțională cu reacțiile la stres (definite ca output-uri sau operaționalizate ca variabile dependente). În ultimii ani - în special
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
În cazul de față, ținînd seama de factorii determinanți. Pentru definirea Alianței Civice ca grup de presiune, lucrurile sînt clare (vezi, de pildă, Charlot, În ibidem); specificăm doar că termenul nu are nici un fel de conotație peiorativă. Altfel, fără să conceptualizeze, Dan Pavel și Iulia Huiu descriu pe larg raporturile dintre Alianța Civică și CDR, respectiv PNȚCD (de exemplu, pp. 306-307). O ultimă obiecție metodologică se referă la verificabilitatea surselor citate. Nici Într-o carte de istorie, nici Într-una de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Saint-Just al opiniei critice” (1981) și G. Călinescu - poet și teoretician al poeziei (1982), sunt acumulări de locuri comune, într-un stil al exaltării, lipsite de capacitatea de a izola trăsătura dominantă și specifică și mai ales de a o conceptualiza convenabil. Locul expresiei pregnante este luat de indigeste descrieri în care citatul își pierde forța de a defini, contopindu-se în platitudinea unui comentariu ce nu se poate desprinde de text. SCRIERI: Lucian Blaga. Comentarii la o discuție filosofică, Sibiu
LIVADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287841_a_289170]
-
cele ale explicabilului. Paradigma modernă se bazează tocmai pe explicabil; psihanaliza freudiană se bazează prin excelență pe explicabil. Fiind explicabil, chiar dacă e regăsit În fragmente, subiectul devine unitar În hermeneutică, În interpretare. Anarhetipul lui Corin tocmai asta Își propune, să conceptualizeze inexplicabilul. Nu inefabilul, nu iraționalul, ci inexplicabilul. Mai târziu o să Îl și critic pe Corin... Mihaela Ursa: Și eu vreau să menționez un lucru care, dacă Îmi amintesc bine, este precizat de Corin, Însă În alți termeni, prea greu vizibili
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
marele paradox al anarhetipului. Fiind un concept care descrie postmodernitatea și, prin urmare, neagă multe dintre concluziile raționalității ce ghidează discursul științific, anarhetipul ar trebui, pe de o parte, să beneficieze de un tratament de tip modernist, adică să fie conceptualizat și limpezit după legi discursive moderniste. Or, asta devine imposibil pentru că Îi neagă identitatea, funcționalitatea, deci Îl mistifică, tocmai fiindcă tu, Corin, Îl teoretizezi În primul rând ca pe o lege de construcție. Deci s-ar putea ca fie conceptualizarea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și pariul ar fi aici dacă s-ar putea elabora un asemenea instrument, ca să nu-i zic concept, care să vină ca un fel de mănușă peste stările alterate, fără să le traducă, fără să le falsifice, fără să le conceptualizeze. Sanda Cordoș: Cred că nu trebuie să ne fie frică de termenul concept și mai cred că, de fapt, cu conceptul și cu acest tip de instrumente de lucru pe care le cauți mergi și descrii traseul până la centrul de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Or, aici este misterul: cum este posibilă noutatea, cum este posibilă tocmai despărțirea, ruptura? Mihaela Ursa: Noutatea și ruptura mi se par posibile tocmai prin faptul că metaforele intervin În discursul științific Înainte ca discursul științific să formuleze concepte, să conceptualizeze, adică să cristalizeze și să cimenteze o evoluție fluidă. Metaforele În egală măsură catalizează cunoașterea, catalizează descrierea lumii și În același timp substituie conceptul, nu așteaptă conceptele să vină din urmă să le precizeze. E o umbrelă și nu e
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
rapidă de a face asta, și, În mod evident, din perspectiva mea astfel aș tortura textul și i-aș distruge miza. Firește, În corpul lucrării, unde majoritatea covârșitoare a celorlalte capitole nu sunt În acest stil, se poate mai ușor conceptualiza și justifica. Ruxandra Cesereanu: Și atunci nu ai avea nevoie de o etichetă? Horea Poenar: Asta rămâne de văzut, mai ales din perspectiva unui cititor al Întregii cărți. Eu cred că totul se face progresiv, prin Învățarea unui limbaj, a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
că, spre deosebire de multe abordări românești, care toate valorifică o experiență personală, cercetarea ei este o cercetare occidentală ca mod de abordare, În sensul că ea nu mizează pe impresii, experiențe, fapte de viață personală pe care să Încerce să le conceptualizeze, ci pleacă de la texte pe care le citește din exterior, ca documente de epocă. În definitiv, Durandin, Ash și toți ceilalți istorici străini citați, când ne judecă, o fac pornind tot de la texte și nu de la experiența lor personală. Cred
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
eficientă în profida principiului de nedeterminare, și știința socială poate face același lucru. Putem accepta fără probleme faptul că, deocamdată, nu reușim să ajungem la o cunoaștere absolută a ceea ce se poate numi prosperitate (echivalentă cu incapacitatea noastră de a conceptualiza „fericirea”) pentru că ceea ce ne dorim noi, cu condiționalitățile noastre culturale și ideologice, este o prosperitate de același tip cu cea a actualei lumi occidentale și nu o prosperitate absolută, definită în afara oricărei condiționări istorice. Dacă suntem de acord că într-
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Teoria nu se referă la formarea propriu-zisă a atitudinilor, ci este o ipostază destul de subtilă a neobehaviorismului, care spune în esență următorul lucru: așa cum noi deducem atitudinile altora din manifestările comportamentale ale acestora (mimică, gesturi, cuvinte, acțiuni), tot la fel conceptualizăm ce atitudini avem noi prin percepția propriului comportament. Apare evident că autoanaliza și reflecția sinelui sunt mult mai mult: nu e vorba doar de a ne defini atitudinile personale prin constatări asupra a ceea ce facem, ci de a ni le
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
incursiune în ceea ce astăzi, în literatura de specialitate, distingem sub denumirea de teorii ale comunicării. ¬ Teoria matematică asupra comunicării. Teoria informației (numită și teoria matematică asupra comunicării) a avut un ecou însemnat asupra modului în care putea fi înțeles și conceptualizat procesul comunicării, datorită câtorva caracteristici definitorii: dintre acestea, cea mai importantă a fost aceea că autorii, Claude Elwood Shannon și Warren Weaver (a căror formație inginerească l-a făcut pe Jean Lohisse ș2002ț să o denumească „o teorie a inginerilor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
își ia lista unde se află notate acestea și se mută, în sensul acelor de ceasornic, în alt grup. Aici, el va trebui să explice de ce grupul lui a considerat importante aceste caracteristici pozitive și negative pentru modul în care conceptualizează termenul de comunicare. Membrii fiecărui grup vor trebui să asculte argumentele liderului „străin”, dar la final, făcând o ierarhie a importanței caracteristicilor, vor trebui să taie de pe listă obligatoriu câte o caracteristică pozitivă și una negativă, cele mai puțin importante
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
suferit o transformare prin aceste reformulări succesive și discutați modalitățile prin care puteți face comunicarea mai eficientă (transmiterea să fie mai fidelă). 3. La feedback propunem două exerciții care au impact în dezvoltarea unui mod propriu de a înțelege și conceptualiza fenomenul. Primul exercițiu presupune să încercați ca atunci când un prieten vă povestește o glumă să nu zâmbiți sau să nu râdeți deloc. Veți vedea că lipsa unui feedback pe care îl așteaptă va determina prietenul să încerce să reformuleze mesajul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
parte dintre ei ar fi îndeplinit rolul de „gardieni”, iar celalată parte pe cel de „prizonieri”. Nici unui titular de rol nu i s-a explicat cum să se poarte, lăsându-i-se fiecărui participant opțiunea definirii modului în care își conceptualizează rolul (au primit doar „uniforme” de gardieni și de prizonieri și a fost interzis orice act de violență fizică). Chiar dacă, inițial, experimentatorii proiectaseră durata experimentului pe intervalul a două săptămâni, acesta a trebuit întrerupt după doar șase zile. „Gardienii” își
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
factor flexibil și evolutiv: astfel, dacă mărimea grupului crește, comunicarea și coordonarea devin mai greu de realizat, problema absenteismului (fizic sau psihologic) se pune mai acut, pot apărea mai des conflicte și fricțiuni între membri; totuși, este dificil să se conceptualizeze mărimea ideală a unui grup, acest concept fiind în directă proporție cu celelalte caracteristici; - compatibilitatea membrilor presupune că un grup mai omogen (care împărtășește experiențe, interese și valori comune) este mai ușor de dezvoltat în direcția coeziunii; în același timp
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
un grup reprezintă un demers care trebuie să se afle în atenția fiecăruia dintre noi atunci când suntem membrii unui grup. Aceste dimensiuni, precum și intersecțiile fecunde dintre ele pot reprezenta un feedback pe care îl avem la modul cum acționăm și conceptualizăm activitatea din respectivele grupuri; este, pe de altă parte, evident că, din perspectiva activității reale, trebuie să se facă distincție între ariile de multiinfluență ale fiecăreia dintre ele și trebuie identificate, de fiecare dată, modalități proprii și proporții specifice ale
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
para: "alături de" și "împotriva"). Atitudinea este ceva care se ia, ca un bun personal, împotriva unei anumite stări de lucruri - și inevitabil împotriva cuiva. Este așadar, prin simțul proprietății și al contestării, esențial anticomunistă. Ea trebuie cu prioritate resemnificată și conceptualizată în postcomunism.
Demitizarea politicului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17156_a_18481]
-
personaj puternic individualizat (Ciocoii vechi și noi, Tănase Scatiu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, Patul lui Procust, Romanul adolescentului miop, Huliganii, De două mii de ani, Inimi cicatrizate, Întâmplări din irealitatea imediată ș.a.). Cele două direcții nu sunt conceptualizate, dar îndărătul lor pot fi identificate câteva perechi antitetice: colectivism/individualism, rural/urban, sacru/profan, mit/istorie, autohtonism/sincronism. În ciuda acestei imprecizii conceptuale și a tendinței discrete de a minimaliza filiera „sincronistă”, cartea se distinge prin finețea unor interpretări valorizând
TOMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290222_a_291551]
-
lui Amartya Sen, că perioadele de foamete din istorie nu au coincis cu cele de declin economic, Dahrendorf avansează teza conform căreia dezvoltarea socială presupune deopotrivă o creștere a ofertei și a îndreptățirilor. În termenii săi, dezvoltarea socială poate fi conceptualizată ca mai multe șanse de viață pentru cât mai mulți. Potrivit lui Dahrendorf, expansiunea sistemelor educaționale din anii ’60 a fost privită inițial exclusiv din prisma creșterii economice, deci din prisma ofertei. Abia ulterior s-a considerat că egalizarea șanselor în fața
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
publisher>Praeger</publisher><isbn>0275926133 (alk. paper)</isbn><call-num>Regenstein Regenstein, Stacks HN17.5.E820 1988
Harper Harper HN17.5.E820 1988</call-num><urls></urls></record></Cite></EndNote>(1984, 1988). Numit Index of Social Progress (ISP; WISP), a fost conceptualizat începând cu 1986 (în mod ciudat, Harmon Ziegler, 1988, a introdus propriul index al progresului social calculat ca procentajul cheltuielilor guvernamentale pe educație, servicii medicale și ajutor social ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Haas</Author><Year>1994</Year><RecNum
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
vechii iobăgii, dar cu un amestec necesar și fatal de elemente capitaliste”, o iobăgie nouă (Dobrogeanu-Gherea, 1910, p. 370). Teza ocultismului instituțiilor, ai cărei germeni îi întâlnim la Radu Rosetti, a primit o formă elaborată în scrierile lui Dobrogeanu-Gherea. Ea conceptualizează situația paradoxală, ilicită a statutului țărănimii învoite, ce determină funcțiile statului democratic, în contextul în care, „neputând fi împlinite pe cale directă și francă de către acesta, să fie împlinite pe cale indirectă, ocultă, de niște organe sociale a căror menire ar fi
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a bogăției, diversității și profunzimii gândirii științifice în domeniul respectiv. Acest progres al cunoașterii științifice poate fi remarcat în efortul de trecere de la etapa „cuvântului denominativ” la etapa „cuvântului conceptual” sau, altfel spus, de la observația care „denumește” la gândirea care „conceptualizează”. De la logos la cogito. Apare, în cazul acesta, în constituirea limbajului științific, ca expresie a cunoașterii unui domeniu, un aspect interesant, care exprimă evoluția cunoașterii științifice. Cunoașterea, ca act de „gândire a obiectului” științei, se poate separa în două momente
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
1984)114 a schițat cinci caracteristici majore ale cercetării fenomenologice: a) focalizarea pe experiența trăită: cercetarea fenomenologică investighează experiența trăită (lived experience). Fenomenologul investigator studiază „lumea trăită” (In-der-Welt-Sein, lifeworld) ca experiență imediată (immediately experienced), prezumabilă și previzibilă înainte de a fi conceptualizată; el caută să trăiască și să se raporteze la un nivel mai profund și nemediat al experienței, pe care îl face accesibil, zi de zi, lumea practică. Fenomenologul caută o experiență mai directă a întâlnirii cu lumea. Aceasta este precomprehensiunea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care li se transmite sistematic celor ce învață; d) analiza curriculumului și corectarea lui cu ceea ce se impune la un moment dat nu constituie „abordări istorice”, de perspectivă, ci schimbări și reglări punctuale, limitate la momentul respectiv; e) curriculumul este conceptualizat în termenii distincțiilor binare: „ceea-ce-se-transmite-cu-succes”/ceea-ce-nu-se-transmite-cu-succes”; profesori angajați/profesori neangajați; f) curriculumul și procesele de evaluare și corectare sunt ideologic neutre; ele sunt exerciții profesionale bazate exclusiv pe expertiză 160. Cherryholmes (1988) conchide că încercarea lui Schwab din 1983 nu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]