1,143 matches
-
Ei, ca și noi, indivizii decadenți de azi, au încercat să ofere o definiție pertinenta și exemple obiective a ceea ce înseamnă Adevăr, surprinzând întreaga lui sfera de manifestare. Eroarea fundamentală a tuturor constă în reducerea Adevărului la o dimensiune a conceptualizării. Gândește și mai presus de orice, te rog să simți, dragul meu cititor. Chiar totul, fie mundan sau transcendental, poate fi încadrat în concepte? Oare nu există virtuți, valori, atribute inefabile și dincolo de teoretizarea intelectualista? Citește mai mult MĂDĂLINA BĂRBULESCU
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
Ei, ca și noi, indivizii decadenți de azi, au încercat să ofere o definiție pertinenta și exemple obiective a ceea ce înseamnă Adevăr, surprinzând întreaga lui sfera de manifestare. Eroarea fundamentală a tuturor constă în reducerea Adevărului la o dimensiune a conceptualizării.Gândește și mai presus de orice, te rog să simți, dragul meu cititor. Chiar totul, fie mundan sau transcendental, poate fi încadrat în concepte? Oare nu există virtuți, valori, atribute inefabile și dincolo de teoretizarea intelectualista?... XVII. ECATERINA ȘINIȚA (CHIȘINĂU / REP
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
raționalizarea și transformarea credinței în filosofie (în timp ce în Răsărit a fost promovat conceptul de Orthopraxie), care dimpreună cu legalismul ei constituie devierea și deformarea Creștinătății apusene. Această stare de lucruri a condus la o concepție idolatră despre Dumnezeu, deoarece în conceptualizarea metafizică a lui Dumnezeu anticipările omului cu privire la El sunt în cele din urmă, zeificate. În modul acesta, pe de o parte, Dumnezeu a fost caracterizat ca fiind subordonat necesității, așa încât El cere satisfacție de la om și pedepsește ofensa care I
DESPRE PARTICIPAREA TINERILOR CRESTINI IN U.E.... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371248_a_372577]
-
raționalizarea și transformarea credinței în filosofie (în timp ce în Răsărit a fost promovat conceptul de Orthopraxie), care dimpreună cu legalismul ei constituie devierea și deformarea Creștinătății apusene. Această stare de lucruri a condus la o concepție idolatră despre Dumnezeu, deoarece în conceptualizarea metafizică a lui Dumnezeu anticipările omului cu privire la El sunt în cele din urmă, zeificate. În modul acesta, pe de o parte, Dumnezeu a fost caracterizat ca fiind subordonat necesității, așa încât El cere satisfacție de la om și pedepsește ofensa care I
DESPRE FOLOSUL, PARTICIPAREA ŞI IMPACTUL TINERILOR CREŞTINI ROMÂNI ORTODOCŞI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 din 20 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344964_a_346293]
-
2015 Toate Articolele Autorului De la Aristotel și chiar mai devreme de el aflăm că viața îi revine divinității ca act al inteligenței dăinuind în sine, de aceea Dumnezeu a putut fi definit ca Ființă Eternă și Desăvârșită, cauza tuturor cauzelor, conceptualizare aprofundată ulterior în teologia creștină a veacurilor care au urmat. Ființă accidentală, Ființă în act, dar și Ființă în stare potențială, omul, de la scolastici încoace, a fost definit prin intricarea categoriilor substanței și spațio-temporalității. Ființa filosofiilor medievale, kantiene și postkantiene
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
al baladelor, manifestarea sa arhitecturală în satul înscris în armonia formelor de relief. În 1936, Blaga publică Spațiul mioritic, iar în 1937, în discursul de recepție la Academie, el face Elogiul satului românesc. Spațiul mioritic consistă într-o tentativă de conceptualizare a identității. Blaga reia aici studiul unei balade, Miorița, a cărei descoperire îi era atribuită romanticului Vasile Alecsandri și căreia îi conferă o dublă inspirație: aceea a configurației spațiului și aceea a structurii sufletești românești. Spațiul, numit "mioritic", componentă a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de adaptare a curriculum-ului elaborat în școală.....................................................31 3. Gestiunea resurselor..................................................32 4. Implementarea proiectului de management curricular “”..............................................33 CAP. III Proiect de management curricular Fazele recurente ale diferențierii curriculum ului 1. Viziunea...................................................40 2. Inițializarea................................................42 2.1. Conceptualizarea....................................44 2.2. Expertizarea..........................................49 2.3. Climaterizarea.......................................51 3. Planificarea.............................. ..................55 4. Implementarea............................................58 5. Instituționalizarea........................................63 CAP.IV. Curriculum la decizia școlii : " Medierea conflictelor ".....................................64 Concluzii........................................................................70 Bibliografie.....................................................................73 INTRODUCERE Elaborarea lucrării de față s-a făcut pe
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
acestor nevoi produce conflicte interioare care, la rândul lor, pot provoca conflicte interioare și cu alți factori sau persoane. 3. Procesul conflictului După Robbins, procesul conflictului poate fi descris ca fiind o succesiune de cinci etape: • Incompatibilitatea/ opoziția potențială; • Personalizarea/ conceptualizarea; • Definirea intențiilor; • Apariția comportamentelor/ situațiilor conflictuale; • Rezultatele conflictului. 5 1. Incompatibilitate sau opoziție potențială 2. Personalizarea/ conceptualizarea 3. Definirea intențiilor 4. Apariția comportamentelor/ situațiilor conflictuale 5. Rezultatele conflictului Condiții antecedente: *Comunicare; * Structură; * Variabile personale. Conflict perceput cognitiv și/ sau conflict
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
sau persoane. 3. Procesul conflictului După Robbins, procesul conflictului poate fi descris ca fiind o succesiune de cinci etape: • Incompatibilitatea/ opoziția potențială; • Personalizarea/ conceptualizarea; • Definirea intențiilor; • Apariția comportamentelor/ situațiilor conflictuale; • Rezultatele conflictului. 5 1. Incompatibilitate sau opoziție potențială 2. Personalizarea/ conceptualizarea 3. Definirea intențiilor 4. Apariția comportamentelor/ situațiilor conflictuale 5. Rezultatele conflictului Condiții antecedente: *Comunicare; * Structură; * Variabile personale. Conflict perceput cognitiv și/ sau conflict trăit emoțional Intenții de rezolvare a conflictului: * Competiția; * Colaborarea; * Compromisul; * Evitarea; * Adaptarea. * Conflict deschis (exprimat); * Comportamentul celuilalt
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
personalității instituției școlare prin diferențierea ofertei educaționale; • Principiul racordării la social presupune ca planul de învățământ să favorizeze, pentru grupul țintă la care facem referire, diverse tipuri de ieșire din sistem (orientare către liceul vocațional, teoretic, tehnologic). 43 2.1. Conceptualizarea Propunerea de a stimula cooperarea între elevii unei clase/ școli se bazează deopotrivă pe considerente pragmatice, cât și teoretice. Relația dintre cooperare, dezvoltare cognitivă, comportament și interdependență socială se fundamentează, din punct de vedere teoretic, pe: • teoriile dezvoltării cognitive - Piaget
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
este o combinație tridimensională de reacții afective, comportamentale și cognitive față de un obiect. Orice atitudine include in structura ei trei componente: - o componentă cognitivă care cuprinde cunoștințe, credințe, convingeri ale subiectului despre obiectul atitudinii. Această componentă rezultă din perceperea și conceptualizarea obiectului atitudinii. Baza ei cognitivă poate varia cantitativ și calitativ de la un individ la altul: unii se limitează doar la propria experiență de viață și ignoră sursele alternative de cunoaștere, în timp ce alții adoptă o atitudine prin simplă imitație sau
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
devine obiect. Afectivitatea are deci "o natură exterioară în raport cu natura universului logic". Ea "nu este nimic din ceea ce reprezintă experiența sau logica, nu este nici identică, nici diversă, nici extensivă, nici intensivă, nici temporală, ... ea scapă, tocmai prin aceasta, oricărei conceptualizări". Lupasco mai scrie: "Afectivitatea sau ființa este ca și acordată configurațiilor existențiale ale neființei logice, fără să putem percepe, nici ca o configurație logică, nici ca afectivitate, sursa și rațiunile, sensul acestei dăruiri reciproce"7. André Breton a meditat mult
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
acestui aspect al finalităților, obiectivele sunt raportate la domeniul cognitiv (în cadrul căruia B. Bloom a identificat șase capacități-tip: cunoașterea, comprehensiunea, aplicarea, analiza, sinteza și evaluarea), domeniul afectiv (după B. Bloom, cuprinzând cinci clase comportamentale: receptarea, reacția, valorizarea, organizarea și conceptualizarea, respectiv caracterizarea prin raportare la valori, ultima prezentată de David Krathwohl ca interiorizare) și domeniul psihomotor (reprezentat după Anita Harrow de mișcările reflexe, mișcările de bază, abilitățile perceptive, abilitățile fizice, priceperile și comunicarea non-discursivă) vezi Cerghit-Neacșu-Negreț-Dobridor-Pânișoară 2001: 198, Ezechil 2003
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
obiectul scopului său suprem, Binele Suveran și, de aici, mai departe, la Divinitate. Această succesiune de idei alcătuiește "dovada morală" a existenței lui Dumnezeu. În privința finalității, dovada morală are rolul de a-i confirma structura sa formală. Dacă actul de conceptualizare a Divinității urmează considerării omului ca scop în sine, capabil prin facultatea de judecare să "impună" norma de finalitate naturii, atunci finalitatea fără Intelectul arhitectonic dătător de sens pentru aceasta potrivit structurii conceptului său din filosofia prekantiană își are sensul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cele mai delicioase vinuri, spre veșnica lor pierdere"218. Evoluția energiei personalizate reprezintă, în planul societății, "progresul". (Din acest punct de vedere, viziunea lui C. Rădulescu-Motru este "modernă"; adică ea nu intră într-un scenariu "postmodern", care ar tinde către conceptualizarea unei evoluții fără progres.) Idealul social este recunoscut, determinat și circumscris unui orizont de așteptări care îi dau viață. Toate forțele cosmice și istorice sunt concentrate în sensul personalității energetice, ca scop final ce nu poate fi desăvârșit, totuși, decât
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
puse mai bine în evidență dacă am așeza-o alături de acestea; desigur, pentru a lua aminte la asemănările (apropierile) dintre ele, dar și la deosebirile lor posibile. Omul nobil și omul superior se contopesc, la un moment dat, pe traiectoria conceptualizării nietzscheene a ipostazelor de excelență ale umanului, în ființa "noului filosof". Tocmai de aceea, mai cu seamă în prima parte a acestui comentariu, chipul tipului uman amintit acum, "noul filosof", va fi adus în față și pus să-și arate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
divin, părând a se îndepărta de condiționatul natural. De fapt, el pare, uneori, a concentra în sine aceste repere ale propriei sale evoluții, iar alteori pare a le dizolva în sinele său. De aceea, locul omului în ordinea existenței scapă conceptualizării, deși, dacă premisele demersului ar fi fost kantiene, tocmai la o imagine "cosmologică" a omului ar fi trebuit să se ajungă; altfel spus, ar fi trebuit precizate pozițiile omului față de cele două instanțe care mărginesc orice topos uman: condiționatul natural
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
această ipoteză este testată. Orice ipoteză trebuie supusă la două tipuri de teste: un test teoretic și unul empiric. Testul teoretic constă în analiza corectitudinii sale conceptuale și consistența ei logică cu contextul teoretic existent. 1. Prima critică teoretică. Justificarea conceptualizării ipotezei cu expresia „a treia cale”. Expresia „contactul cu Occidentul este «a treia cale» a tranziției” mi s-a părut, la prima vedere, o idee interesantă. La o examinare mai atentă, ea are însă o justificare inconsistentă. O a treia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Profesorul Philip Kotler, de la Northwestern University, consideră că marketingul este activitatea umană orientată spre satisfacerea cerințelor, prin procese de schimb; • Profesorul John A. Howard, de la Columbia University, consideră că marketingul este un proces economic care pornește de la identificarea necesităților clientului, conceptualizarea acestor necesități la nivel organizațional, decizional și de producție, respectiv comunicarea acestei conceptualizări clientului. Făcând o sinteză a principalelor trăsături și caracteristici, rezultate din multiplele definiții date marketingului, de diverși autori sau institute de cercetare economică, putem trage următoarele concluzii
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
spre satisfacerea cerințelor, prin procese de schimb; • Profesorul John A. Howard, de la Columbia University, consideră că marketingul este un proces economic care pornește de la identificarea necesităților clientului, conceptualizarea acestor necesități la nivel organizațional, decizional și de producție, respectiv comunicarea acestei conceptualizări clientului. Făcând o sinteză a principalelor trăsături și caracteristici, rezultate din multiplele definiții date marketingului, de diverși autori sau institute de cercetare economică, putem trage următoarele concluzii: • Marketingul dirijează fluxul bunurilor de la producător, la consumator sau utilizator; • Marketingul orientează Întreprinderea
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
Morfologia carnavaluluitc "Morfologia carnavalului" În prezentarea elementelor definitorii ale carnavalului voi urma, În linii mari, modelul propus de Roberto Da Matta (1991), ale cărui studii, deși ancorate numai În tradițiile braziliene, oferă una dintre cele mai profunde și mai stimulatoare conceptualizări ale acestui sistem ceremonial. Antropologul brazilian susține că universul carnavalesc se construiește În jurul și cu ajutorul unui operator simbolic esențial: inversiunea - unii autori au propus termeni alternativi, precum conceptul de transgresiune, teoretizat de P. Stallybrass și A. White (1993) sau cel
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
o componentă de mediu, respectiv factori stresanți și traumatizanți din mediu, precum și predispoziția genetică și dezechilibrele chimice de la nivelul creierului. Ultimele cercetări indică că dezechilibrele chimice din creier sunt rezultatul, și nu cauza comportamentului și sentimentelor negative din anxietate. 1. Conceptualizarea anxietății în sport Capacitatea de a face față presiunii și anxietății este o parte integrantă a oricărui sport. Cercetătorii din domeniile psihologiei sportului și a medicinii sportive, relatează că la ultimele ediții a Jocurilor Olimpice s-au înregistrat peste 150 de
PROGRAM DE MANAGEMENT AL ANXIETATII LA JUCATORII DE FOTBAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasile Septimiu Ormenişan, Cristina Ormenişan, Ioan Pop, Alexandru Mureşan, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_807]
-
un individ îndeplinește sau nu criteriile de diagnostic ale unei anumite tulburări. Aceasta este prezentă sau absentă în funcție de existența sau inexistența unui număr de simptome din lista criteriilor de diagnostic. Pe scurt 3.1. Sisteme de clasificare Sistem Bazele clasificării Conceptualizarea tulburărilor Avantaje și dezavantaje Clasificarea pe categorii Observație Criterii formulate pe baza unui anumit număr de simptome Modelul medical: categorii de diagnostic Interviuri structurate și semistructurate (NIMH DISC-IV, SADS, CSI-4) Prezentă sau absentă (abordare de tip „totul sau nimic”) Entități
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
normalitate a comportamentelor, gândurilor și sentimentelor unui copil, clinicienii țin cont și de aspecte ce țin de dezvoltarea acestuia (de pildă, impactul vârstei și al sexului). De reținut În psihopatologia infantilă, unul dintre obiectivele majore ale procesului de evaluare este conceptualizarea cazului sau formularea ipotezei cu privire la principalele influențe care cauzează și întrețin comportamentul dezadaptativ, inclusiv cele ambientale venite din direcția familiei, a școlii și a comunității. De reținut Evaluarea este un proces multimodal (în cursul căruia se folosesc mai multe metode
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
preocupat de măsura în care un comportament este deviant față de normă (formulare nomotetică), însă cel care face o evaluare funcțională va fi mai interesat de motivul pentru care are loc respectivul comportament și de cauzele sale situaționale (formulare ideografică sau conceptualizare de caz). Evaluarea funcțională și evaluarea pe baza normelor O dată cu reautorizarea în 1999 a amendamentelor aduse în 1997 la legea privind educația persoanelor cu dizabilități (Indidviduals with Disabilities Education Act, IDEA) evaluarea funcțională a comportamentului și planurile de intervenție comportamentală
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]