1,136 matches
-
după moartea lui, când un cult al lui Venceslau s-a format în Boemia și în Anglia. În următoarele decenii de la moartea lui Venceslau au fost în circulație patru biografii ale lui. Aceste hagiografii au avut o influență puternică în conceptualizarea medievală a termenului "rex justus" sau „rege drept” — care este un monarh a cărui putere provine în principal din marea lui evlavie, precum și din calitățile sale princiare. Referindu-se aprobator la aceste hagiografii, cronicarul Cosma din Praga a scris în jurul
Venceslau I, Duce al Boemiei () [Corola-website/Science/336000_a_337329]
-
potrivită pentru această producție și a rugat-o să dea câteva idei pentru noua versiune a francizei." Faust a fost inițial angajată de Hasbro pentru a crea un scenariu al serialului, permițându-i să dea o mână de ajutor la conceptualizare. Această a spus că la început a fost "extrem de sceptică" cu privire la acest job deoarece mereu a găsit serialele bazate pe jucării de fete ca fiind plictisitoare. Micul Meu Ponei a fost unul dintre jucăriile ei preferate din copilărie, dar a
Micul meu ponei: Prietenia este magică () [Corola-website/Science/325017_a_326346]
-
din regiunile creierului cum este zona Broca poate facilita această strategie comportamentală. Poziția intenționată, sugerează Dennett, s-a dovedit de un așa succes încât oamenii tind să o aplice tuturor aspectelor experienței umane, astfel conducându-ne la animism și alte conceptualizări ale sufletului. Anumiți teologi creștini s-au arătat alarmați de succesele noilor științe ale vieții în înțelegerea naturii umane pe baze strict materialiste. Acești teologi consideră că pentru a preîntâmpina un nou front din ceea ce unii au numit “războiul cultural
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
Această experiență creează bazele pentru "observație și reflecție", iar elevul are posibilitatea de a lua în considerare ce funcționează și ce nu (observarea reflectivă) și să se gândească la metode de îmbunătățire pe care să le aplice la următoarea încercare (conceptualizare abstractă). Fiecare nouă încercare de a merge cu bicicleta este influențată de modelul ciclic alcătuit din experiența anterioară, gândire și reflecție (experimentarea activă). Figura 1 - David Kolb’s Experiential Learning Model (ELM) Învățarea experiențială poate avea loc fără un profesor
Învățare experiențială () [Corola-website/Science/329435_a_330764]
-
judecată (pretinzând acord universal). Și totuși oamenii, numai în virtutea raționalității lor, sunt dispuși sa emită astfel de judecăți. Pe de o parte, un anumit obiect le produce o senzație de plăcere, o plăcere imediată, care nu se bazează pe o conceptualizare a obiectului sau pe o cercetare a cauzei, scopului sau alcătuirii acestuia. Pe de altă parte ei își exprimă plăcerea sub forma unei judecăți, vorbind despre „frumusețe ca și cum ar fi o proprietate a obiectului”, reprezentând astfel plăcerea pe care o
Immanuel Kant () [Corola-website/Science/297893_a_299222]
-
noile concepte ale umanului" la "Noua Școală" din New York, a început să-i identifice pe oamenii care adoptă tehnologii, stiluri și filosofii de viață tranziționale spre "postumanitate" ca "transumani" (prescurtare de la "umani tranzitorii"). În 1972, Robert Ettinger a contribuit la conceptualizarea "transumanității" în cartea sa "Om înspre supraom". FM-2030 a publicat "Upwingers Manifesto" în 1973 pentru a stimula activismul transumanist. Primii transumaniști autodeclarați s-au întâlnit formal la începutul anilor 1980 la Universitatea din California, Los Angeles, care a devenit centrul
Transumanism () [Corola-website/Science/299200_a_300529]
-
ședințe puține. Intervențiile Ericksoniene au influențat substanțial dezvoltarea terapiilor strategice și a terapiei sistemice a familiei. Remarcabilă este utilizarea particularitâților pacientului în terapie, acestea incluzând credințele acestora, expresii preferate, backgroundul cultural, istoria personală, sau chiar obișnuițele neurotice ale acestora. Prin conceptualizarea subconștientului ca fiind clar separat de mintea conștientă, cu propriile percepții, interese, reacții și învâțâminte, el a demonstrat câ mintea subconștiență este creatoare, generatoare de soluții și cel mai adesea pozitivă. El a influențat puternic dezvoltarea programării neuro lingvistice (NLP
Milton H. Erickson () [Corola-website/Science/323661_a_324990]
-
ca prima persoană care a folosit termenul "homofobie", cu înțelesul de frică a bărbaților de a fi considerați homosexuali sau insuficient de masculini. Cuvântul a apărut pentru prima dată într-un articol din 23 mai 1969 pentru revista pornografică "SCREW". Conceptualizarea prejudecăților anti-LGBT ca o problemă socială demnă de atenția intelectualilor nu era nouă. Un articol din același an al revistei americane "Time" cataloga atitudinile negative față de homosexualitate drept "homofobie", inclusiv "o combinație de repulsie și teamă" pe care unii au
Homofobie () [Corola-website/Science/300839_a_302168]
-
analiza funcțiile periodice descompunându-le într-o sumă ponderată de funcții sinusoidale componente care sunt uneori denumite armonice Fourier normale, sau pe scurt armonice. Printre generalizări se numără seriile Fourier generalizate. Seriile Fourier au multe utilizări practice, pentru că manipularea și conceptualizarea coeficienților armonici sunt adesea mai ușoare decât lucrul cu funcția originală. Domeniile de aplicabilitate includ ingineria electrică, analiza undelor, acustică, optică, prelucrarea semnalelor și a imaginilor, și compresia datelor. Folosind uneltele și tehnicile spectroscopiei, de exemplu, astronomii pot deduce compoziția
Serie Fourier () [Corola-website/Science/309816_a_311145]
-
despre angajați dau naștere la anumite structuri, politici și comportamente manageriale. Acestea conduc la dezvoltarea unui climat al injustiției și al tăcerii care este pus în practică/adoptat și reîntărit prin procesele colective de interpretare și înțelegere (sensemaking). Deși această conceptualizare se încadrează într-o perspectivă managerială de sus în jos, merită totuși o analiză mai detaliată. Modelul debutează cu frica managerilor de a primi feedback-uri negative, mai ales de la angajați/subordonați, deoarece aceștia consideră că feedback-ul primit se
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
au fost dezvoltate și testate empiric în Statele Unite ale Americii și Canada. Cu toate acestea, variația culturală a constructelor cheie din câmpul justiției organizaționale este afirmată în mod constant, pornindu-se de la supoziția că particularitățile culturale determină modalități specifice de conceptualizare a justiției și a dreptății în general, generând în consecință comportamente specifice 9. Universalitatea echității ca normă de alocare a recompenselor a fost pusă sub semnul întrebării imediat după elaborarea teoriei lui J.S. Adams, constatându-se că, în anumite spații
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
transnaționale, nu se poate face nimic. Dimpotrivă, sistemul s-a dovedit în multe privințe atât adaptabil, cât și flexibil. De-a lungul timpului, statele suverane au stabilit reguli, cu diferite niveluri de formalitate, care să le guverneze relațiile, ducând la conceptualizarea clasică a lui Hedley Bull a societății anarhice (Bull 1977). Societatea internațională este posibil să fi luat naștere din înțelegerile gentlemenilor din cadrul diverselor familii regale europene înrudite, dar dat fiind că omogenitatea de clasă și culturală necesară pentru ca sistemul să
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Administrative/932_a_2440]
-
de mythos - ar fi putut părea pur și simplu aleatorii. Într-un cuvânt, principala intenție a mimesis-ului ar fi - din acest unghi - revelarea unei structuri care face evenimentele să devină inteligibile. În ceea ce privește dianoia (ideea, intenția sau tema), aceasta contribuie la conceptualizarea, pe alt palier, a istoriei povestite, permițând receptorului să acceadă, de la înlănțuirea temporală a faptelor, la sensul lor general. Cu alte cuvinte să interpreteze. De cealaltă latură, scriitorul - locuind și el în(tr-o) lume - deschide, la rândul lui, câmpul mimesis-ului
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
apetențe pentru „ficțiuni” teoretice. Așa cum se întâmplă de fapt de la Romantism încoace - să ne amintim doar remarca lui Walter Benjamin, conform căreia, pentru scriitorii romantici, „conștiința poeziei devine ea însăși poezie”281 -, întâlnim și în cazul lui Deidier aplecarea către conceptualizarea propriilor demersuri. Iată de pildă ce notează autorul în legătură cu problematicul raport proză/poezie: Secolul XX oferă exemple de contaminare reciprocă între genuri (...) ceea ce reprezintă un simptom al preschimbării canoanelor comunicării. Metrica ne ajută întrucâtva să delimităm poezia de non-poezie (sau
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
bunăstări economice. După cum nota Fred Constant, cele trei etape sunt: cea a drepturilor-libertăți, cea a drepturilor-participare și cea a drepturilor-creanțe (Constant, 2000, p. 30). Teza lui Marshall implică o consolidare progresivă a drepturilor cetățeanului. Cu toate că are virtuți pedagogice incontestabile, această conceptualizare nu trebuie adoptată fără rezerve. Deși, Într-adevăr, descrie cu suficientă acuratețe situațiile engleză și americană, nu este deloc aplicabilă În cazul Franței; aici, cele trei etape se suprapun În momentul Revoluției. Regăsim așadar diversitatea tradițiilor de care am vorbit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
așa. Deși este evident prezumțios să dorim să dăm răspunsuri pe deplin satisfăcătoare tuturor acestor Întrebări, pare totuși posibil: ă să specificăm mai clar contextul instituțional În care se Înscriu aceste reglementări; ă să acționăm În favoarea unei apropieri Între anumite conceptualizări (teoriile referitoare la „investițiile de formă” și la „drepturile de proprietate” ar putea astfel să fie Îmbinate mai strâns); ă să prelungim această discuție sprijinindu-ne pe bazele metodologice ale unei sociologii a acțiunii. G. F. & BOLTANSKI Luc și THEVENOT
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
sau „personalitate de bază”, veritabile „matrice” sau „configurații psihologice” pornind de la care se dezvoltă trăsăturile de caracter. Cercetătorii s-au aplecat apoi asupra proceselor de socializare, privilegiind, În funcție de autori, o optică funcționalistă (Bronislaw Malinowski) sau una structuralistă (Alfred Radcliffe-Brown). Alte conceptualizări, cum sunt cele propuse de Edmund Leach sau de Max Gluckman, insistă, dimpotrivă, asupra riscurilor de tensiuni, anomie sau incoerență. Oricare ar fi grila de interpretare reținută, dimensiunea contextuală este esențială. Senzațiile de plăcere, de mânie sau de frică Îi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
conceptele de „diversitate” și „biodiversitate” au apărut mai demult, chiar dacă au intrat În circulație abia după Summitul Pământului, ținut la Rio de Janeiro În 1992. De altfel, reflecția asupra lor a fost dusă cel mai departe În domeniul biologiei. Urmează conceptualizarea și teoretizarea (Lévêque, 1997) pentru o știință care Își stabilește acum primele jaloane: probleme de inventar și de distribuție, luarea În considerare a funcționării sistemelor ecologice, mizele În planul resurselor naturale vii, al activităților din timpul liber sau al salvării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
o Întrerupere totală de aproape două secole. Într-adevăr, condiția preliminară pentru elaborarea oricărei antropologii este acceptarea unității individuale și specifice a fenomenului uman. Or, Între timp, filosofia carteziană rupsese legăturile cu scolastica și cu aristotelismul, care constituiau baza noii conceptualizări ce se anunța. Unitatea de semnificație dintre suflet și trup pe care o pretindea această antropologie era respinsă În favoarea unui dualism care Își avea rădăcinile În filosofia platoniciană. Așa cum constată Georges Gusdorf, omul lui Descartes și al lui Malebranche este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
CULTURALE, MULTICULTURALISM, NAȚIUNE, Recunoaștere (politică de Î), Separatism Mixofobie/mixofilietc "Mixofobie/mixofilie" Φ ANTIRASISM, Metisaj, NEORASISM, RASISM Mobilizaretc "Mobilizare" Problematica mobilizării este legată de cea a acțiunii colective și de cea a schimbării sociale. Ea a dat naștere mai multor conceptualizări. ν Unele, datând de la finele secolului al XIX-lea și inspirate de scrierile lui Gustave Le Bon consacrate psihologiei mulțimilor, au pus accentul pe mecanismele și procesele de contagiune și de hipnoză, de imitare și de mimetism. Altele, bazându-se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
rasismul instituțional ar fi mai greu de recunoscut și de combătut decât rasismul individual. Vom remarca În treacăt că modelul teoretic al „rasismului simbolic” (Sears, 1988), construit la câțiva ani după apariția celui instituțional, poate fi abordat ca o nouă conceptualizare a rasismului „disimulat”, dat fiind că acesta constituie o subtilă combinație de categorisiri mai mult sau mai puțin implicite cu valori și norme individualiste și meritocratice, prin care societatea americană se autocelebrează. Pentru a recurge la o celebră maximă leninistă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Întreținerea conștientizării rasismului care acționează Într-o societate democratică presupus exemplară, ea nu s-a transformat În instrument de cunoaștere. Armă a criticii, instrument polemic, dar nu modalitate de obiectivare a unei porțiuni a realității sociale. În ciuda caracterului vag al conceptualizării sale, această categorisire revine periodic În literatura antirasistă savantă, precum și În producția jurnalistică Înveșmântată În retorică „științifică”. Așa se face că judecătorul MacPherson, În raportul său din februarie 1999 cu privire la ancheta asupra morții lui Stephen Lawrence, tânăr britanic ucis la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
la acest termen, să-i dea un conținut conceptual, fără pretenția unei definiții definitive, ca Întindere și semnificație. Or, cercetând literatura savantă care-i este consacrată, trebuie să constatăm că avem de-a face cu abordări extrem de diferite și cu conceptualizări adesea incompatibile. ν Pentru clarificarea problemei, trebuie făcut un ocol prin istorie și științele sociale, nu fără a problematiza modelele de inteligibilitate și datele pe care acestea le furnizează, prin raportare la o serie de exigențe ce țin de epistemologie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
umană, prezență postulată mereu, fără a fi În mod necesar tematizată, supusă „dorințelor”, „pasiunilor” sau „afectelor” ș.a.m.d. Analizele și discuțiile anterioare ne-au permis să schițăm o primă imagine a conceptului de rasism. Acesta apare atunci când o anumită conceptualizare a diversității umane, „biologizantă” (sânge, rasă, ereditate) sau „culturalizantă” (civilizație, cultură, etnicitate), este pusă În serviciul unor interese politice și sociale cu scopul de a legitima un mod de excludere (segregare, discriminare, expulzare, exterminare) sau de exploatare a unei categorii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
comportamentelor lor, putem Încerca să căutăm și să găsim elemente periferice (care sunt ilustrări, exemple, variațiuni, chiar opoziții Între mai multe răspunsuri la aceeași problemă), precum și un nucleu structurant sau un subsistem de idei, care reglementează și organizează sensul și conceptualizarea acestui ansamblu complex legat de alte RS, relativ stabil În forma sa. Moscovici insistă asupra acestei coerențe și asupra inervării unei rețele de cogniții de către un nucleu semantic, prin punerea În evidență a ceea ce el numește „scheme figurative”, care constituie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]