573 matches
-
în cadrul activităţii (facilitarea implicării elevilor, încurajarea atitudinii pozitive a acestora) 0,5 Profesorul – dominante vizate Competenţe profesionale şi metodice (de cunoaştere - gradul de stăpânire, organizare şi prelucrare a informaţiei; de execuție - rapiditatea, precizia acțiunilor şi distributivitatea atenției; de comunicare - fluiditatea, concizia şi acuratețea discursului, captarea şi menţinerea interesului elevilor, abilitatea pentru activitatea diferențiată, oferirea şi solicitarea de feedback) 1 Competenţe sociale şi de personalitate (sociabilitate, registre diferite de limbaj, echilibru emoțional, rezistență la stres, creativitate, empatie, flexibilitate, fermitate, rigurozitate, obiectivitate, acceptare
METODOLOGIA-CADRU din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261389]
-
invocate, totodată, prevederile art. 8 alin. (4) și ale art. 36 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, despre care se afirmă că prevăd cerințele de claritate, fluiditate, exigență lingvistică, simplitate și concizie a normelor juridice. ... 7. Se face trimitere la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la cerințele de calitate a legii impuse de principiul legalității, respectiv la hotărârile din 5 ianuarie 2000, 4 mai 2000, 25 ianuarie 2007 și 24
DECIZIA nr. 132 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257594]
-
ca origine o infracțiune despre care autorul actului de transfer cunoștea că a fost săvârșită de altă persoană. Or, dacă autorul transferului este autorul infracțiunii predicat, expresia „cunoscând că provin din săvârșirea de infracțiuni“ este inutilă, fiind încălcată cerința privind concizia legii. Consideră că legiuitorul avea următoarea variantă facilă de redactare: „... schimbarea sau transferul de bunuri, pe care le-a dobândit ori din infracțiuni sau cunoscând că provin din săvârșirea de infracțiuni ... “. Se susține că dobândirea, deținerea sau folosirea sunt variante
DECIZIA nr. 112 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257590]
-
din textele citite, descrierea unei emoţii; caracterizarea personajului; modalități de exprimare a preferințelor și a opiniilor; alte tipuri de texte: scrisoarea, e-mailul, jurnalul etc.; Etica redactării: originalitate; stil: proprietatea termenilor, puritate şi adecvare situaţională, originalitate, naturaleţe, eufonie, varietate, originalitate, concizie, corectitudine gramaticală, respectarea normelor ortografice şi de punctuaţie. Elemente de construcție a comunicării Gramatică Enunțul: enunțuri asertive, interogative, exclamative, imperative; enunțuri eliptice; propoziția simplă; propoziția dezvoltată; propoziția afirmativă; propoziția negativă; norme de punctuaţie. Fraza: coordonarea prin juxtapunere și prin joncțiune
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
în vorbire indirectă; povestirea; rezumatul. Structuri textuale: secvențe de tip narativ, explicativ, descriptiv, dialogal; integrarea părților; modalități de exprimare a preferințelor și a opiniilor. Stil: corectitudinea gramaticală, respectarea convențiilor ortografice şi de punctuație, proprietatea termenilor, puritatea și adecvarea situațională; claritate, concizie, varietate. Semnele de punctuație și de ortografie. Elemente de construcție a comunicării Nivel sintactico-morfologic Enunțul: propoziția și fraza: aplicativ: organizarea structural-ierarhică a enunțului; lungimea enunțului; precizie şi ambiguitate; propoziții fără predicat; propoziția simplă, propoziția dezvoltată, fraza; exprimarea afirmativă, negativă; exprimarea
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
a nuanţa ideile Corectarea greşelilor de literă, ortografie, punctuaţie. Tipare textuale de structurare a ideilor „Întrebările cheie” pentru realizarea unui interviu, eseu- portretistic, eseu-argumentativ (cine?/ kon?, ce? /so?, când?/ kana? unde? /kaj?, de ce?/ sosθar?) Stil: naturaleţe, eufonie, varietate, originalitate, concizie, varietate Structuri textuale: secvenţe de tip narativ, explicativ, descriptiv, dialogal Prezentarea textului: elemente grafice specifice diverselor tipuri de texte: scheme, tabele corelate cu conţinutul textului. Organizarea unui text în funcţie de situaţia de comunicare. Modalităţi de exprimare a preferinţelor şi
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
de la o vîrstă încolo: sunt oameni cărora o pagină acoperită cu fraze literare li se pare un ghem de panglici cu semnificație vagă, un labirint de vorbe care nu fac decît să sporească confuzia lumii. Ei vor claritatea inferențelor și concizia ecuațiilor, orice frază care depășește lungimea unui rînd fiind un atentat la răbdarea cititorului. De cealaltă parte sunt cei pentru care o pagină de formule trigonometrice înseamnă coborîrea în iad, în timp ce derivatele și integralele sunt în mod franc rudele apropiate
Logaritmul umaniștilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4931_a_6256]
-
de sintaxă. Există o ceremonie lexicală la Pleșu, un ritual de vorbe alcătuit din formule scurte, tăiate abrupt, care exclud cuvintele de umplutură. Autorul are repudiu de pletora semantică, de aceea elimină paraziții verbali și reduce carnea frazei la o concizie de tip osos: oasele unui gînd care, pentru a fi spus, intră în cea mai mică expresie posibilă. În plus, peste tot se simte ritmul unui spirit care, legîndu-și cuvintele, știe să se acompanieze singur, bătînd accentul unor solfegii interioare
Schițe de portret by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4950_a_6275]
-
memorabilă zvîcnire într-un peisaj populat cu volume placide. Tocmai de aceea spuneam că eseul lui Boia lasă godeu în mintea cititorului. Nuanțele autorului, deși sunt însoțite de grijulii precauții retorice, lasă urme în memoria lectorului. Eseul e impresionant prin concizie, ton și mesaj subliminal. Cum spuneam în cronica anterioară, concizia unui autor e semn de detașare, în vreme ce exprimarea succintă e simptom de misionarism. Boia nu e un autor militant, dar aici e teribil de subversiv, efectul cărții sale fiind cu
Vae victis! by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5955_a_7280]
-
de aceea spuneam că eseul lui Boia lasă godeu în mintea cititorului. Nuanțele autorului, deși sunt însoțite de grijulii precauții retorice, lasă urme în memoria lectorului. Eseul e impresionant prin concizie, ton și mesaj subliminal. Cum spuneam în cronica anterioară, concizia unui autor e semn de detașare, în vreme ce exprimarea succintă e simptom de misionarism. Boia nu e un autor militant, dar aici e teribil de subversiv, efectul cărții sale fiind cu atît mai redutabil cu cît vine din partea unui istoric care
Vae victis! by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5955_a_7280]
-
victoria finală a valorii au îmbrăcat o formulare mai concisă. Un patetism reținut conduce fraza, care are finalmente efect literar, bazat pe frumusețea în sine a demonstrației. Al doilea eseu, Din experiență, publicat tot în „Almanahul” de la Viena, nu are concizia precedentului, dar el atacă o temă pasionantă și la modă atunci: determinarea limitelor actului psihic și ale conștiinței umane. Observațiile de aici privind extrema îngustime a conștiinței active, intuirea existenței subconștientului și a teribilei sale forțe, dificultatea imensă a progresului
Supremul pontif by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5709_a_7034]
-
un text sintetic intitulat impropriu Specificul național, de fapt un articol de gazetă împotriva unui ziarist elvețian care, privindu-ne de sus, articulase despre noi o serie de lucruri inconvenabile. Replica aceasta are valoarea ei, căci asemenea tuturor intențiilor de concizie și esențialitate, ea își depășește scopul modest și oferă un galop printre unele probleme esențiale, în același stil heteroclit și inatent la contradicții, specific celui ce-l iscălește. Un adaos așadar mai mult decât o sinteză dovedind incapacitatea lui Călinescu
Revenind la vechi cuvinte noi by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5736_a_7061]
-
mai scurtă. De aici preferința pentru fragmente, miniaturi și picături epice („cînd gîndim, noi nu curgem, ci picurăm" - p. 183), așadar predilecția pentru o proză a cărei principală exigență stă în folosirea cîtor mai puține și mai simple cuvinte. Din concizia aceasta esențială a ieșit o carte al cărei conținut e dat de patru laitmotive, diversitatea lor fiind ținută în unitate de întrebarea-călăuză a cărții: „Cine sunt eu?". Cele patru teme de bază sînt: 1) „patria mică" și patria mare; 2
Cultura afectului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6226_a_7551]
-
de Ar-ghezi cu numai un an înainte) o operă completă de întinderea unui fragment. După furtună, Odisee în vreo douăzeci de rânduri. Firește că nici rezumatul, nici analiza nu i se potrivesc, ca procedee, acestei întâlniri, à la Lautréamont, între concizie și risipă. Una o atinge în litera, cealaltă în spiritul ei. N-aș risca să spun că Urmuz face, în După furtună, un exercițiu de concreștere a vârstelor limbii și literaturii. Departe de el contorsiunile din Ulise (apărut, de altfel
Mica Odisee by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6245_a_7570]
-
american, „o ironie, deoarece Nixon a trimis prin Ceaușescu ceea ce trebuie să fi fost probabil primul mesaj către Mao Tze Dun, care a dus la «deschiderea» spre China din 1972". Este un exemplu de sezisare a amănuntului caracteristic și de concizie care ilustrează atât densitatea informației din această carte, cât și - mai ales - perspicacitatea și expresivitatea reporterului care este în stare să spună în două vorbe cât alții într-un volum. Am aflat amănunte pentru mine inedite ale unor evenimente despre
E greu să fii ziarist! by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6070_a_7395]
-
de cuvinte ieșite din flexionarea rădăcinei comune, derivațiile lexicale fiind ca inexistente (cu excepția adjectivului „aforistic"), pentru a intui că atrofia formelor înrudite e un simptom de impas evolutiv. Și totuși, la atîtea cusururi, atîtea calități. Aforismul cere spirit de observație, concizie zgîrcită și ton apodictic. Primele două însușiri nu sînt neapărat aforistice, dar cea de-a treia da. Gelu Negrea le are pe toate trei. Să le luăm pe rînd. Aforismul reușit e ca o pensă fină care prinde între capete
Tenta memorabilă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6148_a_7473]
-
nimeni altul în literatura română. Pătrunzătorul său spirit de observație s-a aplecat asupra realităților socialpolitice ale vremii sale, asupra sufletului omenesc. În scrisul său, autodidactul Caragiale a urmat un făgaș care avea multe afinități cu normele esteticii clasice: claritatea, concizia și precizia. Fiica scriitorului, Ecaterina Logadi, a reținut faptul că tatălui ei nu-i plăceau piesele de teatru în care comicul alternează cu duioșii sentimentale, prețuind în artă logica strânsă, armonia, simetria. Caragiale ar fi exclamat: „E păcat să-mi
Caragiale între Thalia și Euterpe by Vasile Lungu () [Corola-journal/Journalistic/4820_a_6145]
-
creanga de aur plină de rod, a marii generații lirice afirmată în istoria literaturii noastre cu puțin înainte și după război.“ (p. 366) Gâlmele acestea de frază dulceagă căreia îi lipsește direcția unui gând dau grosul foiletonului. Papadima nu are concizie în expresie și nici concentrare în gând, de aici senzația că se înconjoară de arabescuri lexicale care au asupra cititorului un efect soporific: o plictiseală lucie pe care nici o tresărire de gând nu vine s-o întrerupă. Sub unghiul moliciunii
Critica în foileton by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4839_a_6164]
-
calități îl îndreptățesc pe harnicul editor să iasă pentru o clipă din culise să depună mărturie, în G. Călinescu față cu totalitarismul, cu privire la una dintre cele mai fierbinți teme postdecembriste. Relativul disconfort stilistic afișat în G. Călinescu față cu totalitarismul (concizia e vecină aici cu timiditatea și cu mizantropia) nu face decât să sporească credibilitatea cărții: editorul nu simte nevoia să se exprime public decât atunci când are ceva cu adevărat important de spus. Și, din multe puncte de vedere, volumul reușește
Critica de nevoie by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4857_a_6182]
-
în urmă ne-a oferit acel substanțial opus, Gândirea muzicală; ...inclusiv atunci când a conceput ultimele sale cvartete de coarde, spre exemplu. Originalitatea gândirii sale artistice poate fi observată considerând sfera de acțiune a acesteia, anvergura ei spirituală. Prin organizare și concizie, prin consistența ideatică, Bentoiu definește zona clasic-neoclasică a istoriei muzicii noastre. Este o gândire evolutiv dezvoltătoare care se sprijină pe piloni importanți ai umanismului civilizației europene moderne, de la Shakespeare și până la Eminescu; iar aceasta drept expresie a unei spiritualități autohtone
Momente discografice semnificative by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5353_a_6678]
-
de lauri, gloria vine postum. În necrologul apărut pe 27 decembrie 1828 în Allgemeine Wiener Theaterzeitung, portretul compozitorului e schițat sec: „Schubert a trăit doar pentru artă și pentru un mic cerc de prieteni”, iar acuratețea verdictului se impune prin concizie. Cînd trăiești doar 31 de ani și nici aceia într-o stare de sănătate mulțumitoare, argumentele privitoare la frumusețea vieții de muzician sînt postișe. Nemuritorul Schubert a murit repede, iar interesul crescînd pe care posteritatea l-a arătat pieselor sale
Compozitorul fără biografie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5200_a_6525]
-
de invidiat. Cu adevărat interesante, nu numai pentru cititorul român, sunt însemnările în care apare Eugen Ionescu. Cum se întîmplă de obicei în scrierile sale, Morand e și aici, chiar și în paginile găunoase, un stilist elegant, ce mizează pe concizie și căutarea formulei fericite. S-a observat paradoxul unui autor care în tinerețe a reprezentat avangarda, pentru a face apoi figură de nostalgic, de reacționar, depășit de epoca sa, împotriva căreia vituperează de cîte ori are prilejul. Modernul îndrăzneț de la
De ce Morand? by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/6537_a_7862]
-
la o carte de Nietzsche este o pastișă în ale cărei rânduri te străduiești să imiți o strălucire verbală ieșită din comun. O cronică la Cioran este un prilej de a vedea cât de mult de poți plia pe matrița conciziei sale. Ceva asemănător se întâmplă cu Schopenhauer: îl copiezi din ambiția secretă de a-i fura rețeta farmecului. Și abia așa realizezi că, în istoria filozofiei, nu rămân decât gînditorii care au avut talentul de a ajunge la un stil
Marele neconsolat by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6465_a_7790]
-
figură dragă modernismului, în care consistența unor petale catifelate, tonurile lor în degradé, aromele evocă, toate, mișcarea vesperală a unei mări misterioase și line. Chiar dacă mai frumos spus, „foșnirea mătăsoasă a mărilor cu sare", versul lui Barbu, nu întrece în concizie bogată în dedesubturi acest gust pentru ermetic al unui, mai degrabă, tradiționalist. Nocturnă este și mai complexă, ca orchestrație: „Mai știi în noapte plopul cu luna, galben cuib?". O replică, dintr-un, poate, colocviu sentimental, ascunzând cine știe ce istorie comună căreia
Stele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6435_a_7760]
-
închide această rătăcire după poemul perfect, San Francesco nel deserto, e, cred, cel mai reușit: „Din cerul apei moarte cresc seara chiparoși." Imaginea mănăstirii venețiene înconjurate de chiparoși, o impresie de călătorie, de bună seamă, devine o descriere, de superbă concizie, a ciclului pe care-l închipuie viața, moartea și amintirea. Apa moartă e, malgré son nom, așa-zicând, apa care întremează. Chiparoșii, după o veche tradiție latină, însoțesc, ritual, sufletele celor plecați. O liniște pregătitoare, o presimțire a marilor rosturi
Stele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6435_a_7760]