198 matches
-
în 1876 de cătră d. I. Brătianu și aprobată de M. Sa Domnitorul, adică dreptul pentru Cameră de a, face chiar instrucțiunea procesului miniștrilor, n-a fost aprobată nici chiar de minoritatea violentă și ultrarevoluționară a Camerei franceze - căci iată concluziunile raportului d-lui Brisson. Art. 1. Conform arf.... din Constituțiune, Camera deputaților dă în judecată înaintea Senatului pe membrii ministerului din 16 mai 1877, prezidat de d. duce de Broglie, și ai ministerului din 23 noiemvrie 1877, prezidat de d.
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de "Romînul". D. Costinescu, după o coală de tipar de calificațiuni rele la adresa evreilor, urmând principiul sofistic că {EminescuOpX 264} cel pe care îl aperi cată să-l batjocorești ca să nu bage de seamă lumea că-l aperi, vine la concluziuni atât de evreofile cum nici Alianța izraelită nu le-ar fi dictat mai cu asprime pentru români. Trece-va fără nici o rezervă, fără nici o tranzițiune deplina egalitate civilă prin Camerele actuale? Nu știm. Știm numai că pericolul e cumplit de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
recunoaște independința, nu ne vor susține drepturile noastre, la cine ne vom adresa oare la 1 iulie spre a cere ca să efectueze slobozirea teritoriului nostru? Nu pot adăoga niciun cuvânt mai mult pe acest tărâm. Cu toții ne înțelegem. Trag numai concluziunile că este neserios a se zice că putem să nu esecutăm Tratatul de la Berlin fiindcă situațiunea țărei s-ar lămuri foarte bine și fără aceasta. Nu; situațiunea țărei va fi compromisă fără aceasta și, neesecutînd complect tratatul, țara e în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
lucrării sale. Dacă d-sa n-a moștenit de la d. Dimitrie Sturza gustul statisticei finanțiare și n-a fost în stare să ne dea o edițiune de dare de seamă furnicând de cifre și de combinațiuni - cari conduceau adesea la concluziunile cele mai fantastice, precum obicinuia d. Sturza - apoi cel puțin d. Brătianu a învățat de la d. Sturza amănunțimea migăloasă, și potriveala de cifre, căci ne prezintă un buget echilibrat matematicește. Bugetul d-sale va avea nici mai mult nici mai
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sporit peste capacitatea contribuabililor; sau a zice că sporirea simțitoare a bugetului unui an în comparațiune cu bugetul anilor anteriori este un indiciu al sporirii avuțiilor particulare nu este exact în mod absolut. Pentru ca o comparațiune să poată duce la concluziuni temeinice trebuie ca termenii de comparațiune să fie identici. Așadar am conchide greșit dacă am judeca spre pildă bugetul 1881 numai după totalitatea sumei de la venit și de la cheltuieli, căci este firesc lucru ca bugetul pentru 1881 să prevază o
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
entuziasm se știe că se aprinde, ca și kalium pus în contact cu udătura. [19 februarie 1881] ["ÎN NUMĂRUL SĂU DE AZI... "] În numărul său de azi "romînul", hărțuindu-se cu opiniile opoziției, nu se sfiește a formula următoarea dilemă: Concluziunile dar a acestor fapte nu pot fi decât una din două: Una: maioritatea națiunii afirmă că toate acuzările opozițiunii au fost și sunt pe deplin neadevărate. Alta: maioritatea națiunii, susținând un guvern și-un Parlament compus de bărbați iniorinți, hoți
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nefericiți fără judecată și sentință spre Nordul îngrozitor, spre înghețurile Siberiei? Ce poate spera continentul, pace sau război? Drept răspuns la atâtea întrebări reproducem numai următoarele pasaje dintr-o foaie vieneză, rămâind ca cetitorul să aprecieze asupra valorii considerațiunilor și concluziunilor: Dacă Alexandru al treilea voiește să mănțină înlăuntrul țării moștenirea străbunilor săi, dacă are de 'gînd, ca un țar absolut, să refuze orice admitere a ideilor moderne, orice concensiune către bolnavul și nenorocitul său popor, atunci el cată, cu voie
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și conducîndu-ne de destăinuirile acestui ziar, am găsit că una din cauzele pentru cari d. Brătianu s-a retras este imoralitatea partidului liberal; căuta în zadar în acest partid oameni politici și nu găsea decât oameni de afaceri. Și această concluziune la care am ajuns noi este confirmată de d. Brătianu însuși! Chiar ieri " Binele public" reproducea cel din urmă discurs ce ar fi pronunțat d. Brătianu în sala Herdan. După rezumatul dat de acest ziar, d. Brătianu ar fi zis
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ziar. {EminescuOpXII 183} Acesta este calul lui cel mare de bătaie, acesta răspunsul la toate atacurile ce se aduc guvernului, aceasta este ideia pe care o scoate cu abilitate de scamator din toate vorbele opoziției răstălmăcite de dânșii, aceasta este concluziunea pe care o trage din toate actele internaționale în care figurează țara. Se plânge opoziția de administrația interioară a tării, că este rea și asupritoare? A doua zi ziarul "Romînul" spune că opoziția s-a unit cu străinii pentru a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în contra justiției polițienești a subinspectorilor, să se poată apela la Comisia Mixtă se lasă in suspenso, după declarația delegatului englez, că nu-și poate exprima opinia în privirea aceasta până ce nu se va hotărî cestiunea apelului. În fine se primește concluziunea ca Reglementul să nu se poată modifica fără concursul Comisiei Europene. După repărțirea deosebitelor voturi ale Comisiei și după mulțimea de rezerve ridicate de membri, cestiunea regulării navigațiunii Dunării pare departe de soluțiunea ei. Ceea ce ne miră e: cum în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
plătească cu capul toleranța sa. Regelui Carol I același ziar îi dă numirea de "Carol Îngăduitorul", adică cel tolerant. Ludovic XVI plăti cu capul toleranța sa. Carol I e tolerant. Și fiindcă aceleași cauze produc aceleași efecte, cum zice "Timpul", concluziunea vine de sine și forțat în mintea oricărui om cu judecată limpede și dreaptă. Carol I va plăti cu capul toleranța sa. Trebuință de mai lungi esplicațiuni nu este. În adevăr nu e trebuință de explicațiuni mai lungi. Prezidentul republicei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
text și în limbă. Considerând că, cestiunea tipăririi cărților bisericești cu litere latine s-a rezolvat la noi încă mai înainte decât în România, căci, în urma esibitului sinodului eparhial din Arad nr. 101 ex. 1871, congresul nostru din 1878 prin concluziunea sa no. 180 "constatînd necesitatea de a se tipări cărțile bisericești cu litere latine, decerne cestiunea aceasta la sinodul episcopesc spre apreciare". Considerând că biserica ortodoxă română în toate provinciile locuite de români are una și aceeași limbă, că până
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
oameni care formează acest partid în județul nostru și sîntem siguri că numai aciastă enumerație îi va pute edefia asupra dorinților și tendinților acestui faimos partid. După teribila enumerație a categoriilor, atletul dă lovitura de grație acelui nou partid prin concluziunea următoare: Orice bacauan cetind aciasta enumerație va recunoaște pe fiecare în parte. În viitorul nostru număr vom fi mai espliciți, spaciul lipsindu-ne astăzi. Dacă însă organul nostru recunoaște că aci nu e destul de esplicit, apoi, în cele ce urmează
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
retrograzi" cu cari am fost gratificați am arătat de atâtea ori că acele epitete erau pur și simplu copiate din țări străine și nu se potriveau deloc nici cu formarea partidelor în țară, nici cu tendențele lor. Cu toate acestea concluziunea că deosebirile ar fi numai nuanțe neînsemnate e greșită. E prea adevărat că în principiile invocate nu e deosebire, dar o asemenea deosebire nu există nici în Anglia, unde programele nu sânt fixe, nu sânt o serie nestrămutată de principii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dovedi o teză, în cazul nostru în loc de-a dovedi prin fapte că dreapta voiește trecutul, de unde apoi ar rezulta în adevăr că, e reacționară, se aleg în discuție din capul locului numiri, adecă vorbe, cari cuprind în sine deja concluziunea și din a căror analiză lexicală să rezulte aceea ce mai întîi ar fi trebuit, după toată buna-cuviință, să se dovedească. Nepărtinitorul zice "cult" sau "religie", amicul cauzei zice "pietate" sau "beatitudine dumnezeiască", adversarul zice "bigoterie", "superstiție". Nepărtinitorul zice "preot
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
hatârul tot, în o asemenea țară omul e redus a constata istoricește ceea ce se-ntîmplă, a se indigna din când în când, a râde mai adeseori, dar a se mira de ceva nu mai are dreptul. Puține avem de zis ca concluziune la o polemică cu mult prea lungă pentru obiectul ei. Țara care, prin aplicarea instituțiilor ei, încurajază ignoranța, neconsecuența, lipsa de caracter, ba le decorează chiar, dovedește că e în descompunere deplină. Dovadă despre această descompunere este imigrarea continuă de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
soluțiune, chiar pe atunci când numai ei o propagau și toți ceilalți o tratau de utopie, cum tratară și atâtea alte aspirațiuni naționale, din cari o mare parte s-a realizat și celelalte sânt pe calea realizării... Gîndindu-ne bine ajungem la concluziunea că ceea ce cată să devenim în ziua când se va desface cimentul slăbit al dominațiunii otomane va fi să rămânem ca stat independent, legat prin confederațiune cu celelalte state ce se vor naște din descompunerea Turciei din Europa. Comunitatea de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
vedem că, în loc de-a se cristaliza o politică în adevăr de stat, nu există nimic consistent, nimic statornic; sîntem din contra în plin regim fanariotic; nici o vorbă spusă în mod oficial nu merită încredere, nici o faptă nu îndreptățește la concluziune justă, nestabilitatea persoanelor și fluctuațiunea principiilor, demoralizarea spiritului public, iată viitorul trist care se pregătește țării. În fața acestei priveliști am crezut că e de datoria absolută a partidului de-a interveni c-o acțiune mai energică în viața publică. Părerea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
însuflețire la această muncă, fără niciun risc fizic și departe de pericolul războiului, dar au căutat pe toate căile să se sustragă, comportându-se în toate ocaziile ca dușmani ai acestei țări. Din această experiență, s’au putut trage următoarele concluziuni: 1. Evreii ca să scape de această muncă, sunt în stare să facă toate sacrificiile materiale. Este bine deci a se profita de acest lucru, în interesul statului. Deci măsura ce s’a luat ca ei să plătească taxe de scutire
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
asupra PROBLEMEI EVREEȘTI în ROMÂNIA Cuprinsul: 1. Capitolul I: Situația juridică a evreilor din România, după legislația actuală. 2. Capitolul II: Situația evreilor față de românizarea economiei naționale. 3. Capitolul III: Situația evreilor din punct de vedere al obligațiunilor militare. 4. Concluziuni generale și propuneri. 5. Proiecte de ordine și instrucțiuni ce urmează a fi date, în caz că se aprobă propunerile făcute Octomvrie 1941 STUDIU ȘI PROPUNERI asupra problemei evreești în România. Problema evreească în România a existat permanent precedând cu mult princi
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
a organismului națiunii românești, înăbușit de activitatea evreească ca acaparatoare a vieții economice. De aci deducem că, în rădăcinile ei, problema evreească din România a luat naștere, în special, din considerațiuni de ordin economic. Pentru a putea ajunge însă la concluziuni logice, este nevoie a se ține seama de toate aspectele și elementele care constituiesc problema evreească. În acest scop, în studiul de față se analizează problema evreească dintr-un întreit punct de vedere și anume: - situația juridică a evreilor; - situația
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
No. 203 (Monitorul Oficial din 5 Septembrie 1941) reduce complet circulația turismelor persoanelor de origine etnică evrei, chiar dacă acestea sunt proprietatea vreunei întreprinderi sau societăți. Din expunerea celor arătate mai sus și ca încheiere a acestui capitol, se desprind următoarele: CONCLUZIUNI ȘI PROPUNERI. Se poate ușor constata că suntem în fața unei legislațiuni pentru care imperativul ceasului în care s’a elaborat, a cerut o redactare în pripă. De aceea, această legislație este incompletă, lipsită de preocupări juridice, cu unele lacune și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
fabrici, ceea ce reprezintă o mică parte din cele 1533 întreprinderi mobilizate pentru lucru și mai ales din totalul celor aflate în întreaga țară (peste 10.000). Din cele de mai sus și ca încheiere a acestui capitol se desprind următoarele: CONCLUZIUNI ȘI PROPUNERI. Acțiunea de naționalizare economică s’a îndreptat în ultimul an exclusiv împo triva evreilor, ignorând pe ceilalți minoritari și străini. Această acțiune a creat o serie de situațiuni noi, unele aparente - altele oculte, care trebuiesc identificate și studiate
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
precum și pentru nevoile Armatei. În concluzie, de la data de 6 August 1941 până astăzi, evreii au fost întrebuințați numai în conformitate cu normele legale în vigoare. IV. Din experiența activității desfășurată până în prezent și ca încheiere a acestui capitol se desprind următoarele concluziuni și propuneri: Nevoia unității de direcție în ceea ce privește munca de interes obștesc a evreilor . Organul de direcție, în măsură a exercita această atribuțiune este Marele Stat Major. În această idee, Marele Stat Major propune următorul plan de activitate și norme de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
magazin). f. - Descendenții celor căzuți în război, pe câmpul de luptă. Pentru realizarea propunerilor de mai sus, în cazul când ele se aprobă, se ane xează Instrucțiunile și Ordinele ce urmează a fi date organelor în drept a le executa. CONCLUZIUNI GENERALE. Din cele expuse mai sus rezultă: 1/. Necesitatea întocmirii unui Statut al Evreilor care să cuprindă într’un sistem juridic complet, situația ce se creează evreilor, cu drepturi și obligațiuni bine definite, într’un ansamblu unitar, înglobând toate dispozițiunile
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]