7,702 matches
-
periculoși, vampiri ai bunăstării generale. Dar, în mod real, concurența în acest domeniu este greu de creat, există cu alte cuvinte și obstacole obiective. Este greu să apară suficienți furnizori de servicii publice pentru a impune concurența. Apoi, un mediu concurențial amenință stabilitatea locurilor de muncă, a veniturilor celor din sistem, nu puțini (55% în România), iar reglementările privind protecția consumatorilor sunt necesare oricum. O mare problemă o constituie arieratele din sistem. În multe ca-zuri, populația a ajuns atît de săracă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
considerații, tot mai mult în ultimii ani, guvernele lumii au separat sectorul întreprinderilor de bunuri și servicii publice de funcția publică (administrația propriu-zisă) și l-au introdus în logica acțiunii economice: drepturi private decizii private de alocare a resurselor piețe concurențiale prețuri corecte ajustări la modificările cererii. Retorica maximizării bunăstării sociale a fost înlocuită cu cea a maximizării bunăstării individuale, care a impus sectorului public un nou model de dezvoltare. Principalele caracteristici ale întreprinderilor private și ale celor publice, cu diferențele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
pentru transporturi, telecomunicații, distribuție de energie și gaze naturale etc.) Privată Proprie Statul acordă subvenții (compensații) în mod selectiv la consumatori. Deciziile aparțin firmelor private Toate deciziile sunt elaborate pe baza mecanismului piețelor. Servicii publice pentru care piața este imperfect concurențială. Servicii publice care au piață intens concurențială. Sursa: V.Cocriș, V.Ișan. op.cit, pag.124. Prin urmare, există destule formule intermediare între o gestiune pur privată și una pur etatistă, formule de parteneriat care, adaptate la situații specifice, se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
gaze naturale etc.) Privată Proprie Statul acordă subvenții (compensații) în mod selectiv la consumatori. Deciziile aparțin firmelor private Toate deciziile sunt elaborate pe baza mecanismului piețelor. Servicii publice pentru care piața este imperfect concurențială. Servicii publice care au piață intens concurențială. Sursa: V.Cocriș, V.Ișan. op.cit, pag.124. Prin urmare, există destule formule intermediare între o gestiune pur privată și una pur etatistă, formule de parteneriat care, adaptate la situații specifice, se pot dovedi de succes. Parteneriatul public-privat are
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
controlul ș.a. Franșiza este o metodă, utilizată intens în salubritate și transport, ce poate conduce la o mai bună calitate și la diversificarea gamei serviciilor. Se folosește atunci cînd lipsa capitalului nu permite privatizarea veritabilă și contribuie la crearea mediului concurențial. Poate fi combinată cu vînzarea de active sau închirierea. Firmele mixte pot fi constituite pe structura întreprinderilor publi-ce existente sau pot fi create entități noi. Se realizează prin asociere în participațiune sau vînzarea unei părți din capitalul public către parteneri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
și unde se dorește introducerea principiilor private de management pentru o gestiune mai eficientă. Este o metodă mai puțin costisitoare. Are la bază contractul dintre stat, ca proprietar, și managerul sau managerii întreprinderii publice respective. Nu conduce la crearea mediului concurențial, controlul guvernului asu-pra activității rămînînd cvasitotal. Întreprinderile rămîn, deci, monopoluri de stat, în schimb managerii pot deveni niște oameni importanți în societate. De multe ori beneficiază de adevărate rente politice, obiective și criterii ușor realizabile pentru a subordona resurse ale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
în spiritul economiei de piață; ei trebuie să înțeleagă și să accep-te noile reguli ale jocului. La aceasta se adaugă o bună informare privind avantajele și dezavantajele diferitelor variante. În altă ordine de idei, este necesară o piață cît mai concurențială, cît mai puțin reglementată, mai flexibilă. Intrarea și ieșirea de pe această piață trebuie să fie cît mai puțin costisitoare, iar mobilitatea capitalurilor și a mîinii de lucru ridicate. În al patrulea rînd, serviciile privatizabile trebuie să producă rezultate cuantificabile, susceptibile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
culturale, potențialul ridicat de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, existența componentelor majore ale infrastructurii economice și a conexiunilor acesteia la nivel național, reprezentarea firmelor mici și mijlocii, care au o bună capacitate de inovare și de adecvare la un mediu concurențial, existența mai multor centre de creștere economică regională, structura variată a serviciilor bancare și larga lor distribuție teritorială, consistenta serviciilor intelectual intensive (informatice, marketing, consulting, engeneering etc.), potențialul apreciabil al învățământului și al asistenței medicale. Punctele slabe sunt considerate: disparitățile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
erau lipsiți de charismă. 4.2. Economia bunăstării și alegerilor colective Economia bunăstării se preocupă de identificarea condițiilor în care se poate asigura maximum de satisfacție indivizilor care compun societatea. Într-un prim timp, teoria neoclasică demonstrează că piețele perfect concurențiale conduc la o alocare optimală a resurselor, în sensul accepțiunii lui V. Pareto. Dar acest fapt nu este valabil decît în absența randamentelor crescătoare, a bunurilor publice (serviciilor colective) și a interdependențelor dintre satisfacțiile indivizilor (efecte externe). În aceste trei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Deficiențele pieței Există deficiențe ale pieței (cum ar fi randamentele crescătoare și imperfecțiunile concurenței) care nu permit tarifarea sau practicarea de prețuri la nivelul costului marginal, deci al optimului lui Pareto. Dar, chiar dacă toate întreprinderile se comportă ca firme perfect concurențiale, piața rămîne ineficientă în fața a două probleme majore: efectele exter-ne și bunurile colective. 4.2.1.1. Randamente crescătoare și concurență imperfectă În activitățile în care randamentele rămîn crescătoare pentru o anumită scară de producție, conform mărimii pieței de satisfăcut
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
puțin în anumite perioade, dispunînd momentan de monopolul unui produs nou sau reali-zînd randamente de substituție. Pe de altă parte, importanța costurilor fixe și strategiile disuasive ale firmelor prezente pe piață pot limita conte stabilitatea acesteia. Iată deci că procesul concurențial poate antrena, el însuși, limite ale concurenței (!...). De asemenea, chiar în absența reglementărilor sau instituțiilor care să limiteze concurența, economia reală nu funcționează întotdeauna în condiții care să garanteze tarifarea la nivelul costului marginal. 4.2.1.2. Efectele externe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
de educație a unui individ îi ameliorează productivitatea, deci și contribuția sa la bunăstarea colectivă crește. La fel, un individ sănătos este mai prezent, mai performant, mai eficient. Problema economică vine din faptul că, în prezența efectelor externe, mecanismul pieței concurențiale nu permite atingerea optimu-lui paretian. Într-adevăr, în deciziile lor, indivizii nu țin cont decît de avantaje și costuri private și nu de avantaje și costuri sociale (sau colective), ce le sunt asociate. Dacă dl. Popescu ar ține cont de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
bunul nu este cu adevărat colectiv decît în măsura în care consumul său nu este îngrădit, limitat. De pildă, cînd cursul are un asemenea succes încît nu se mai găsesc locuri libere în amfiteatru, consumul unora începe să se facă în detrimentul altora. Piața concurențială este în mod clar ineficientă pentru producția unei categorii particulare de bunuri colective, așa-numitele "bunuri colective pure" sau "servicii colective pure". Un bun (sau serviciu) colectiv pur este un bun colectiv pentru care nici un agent privat nu poate exclu-de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
comunitare de cercetare, ca și a țărilor membre (se distinge o politică orizontală de dezvoltare a mediului antreprenorial de una verticală care vizează întreprinderile și sectoarele particulare de dezvoltat). În materie de politică industrială, Uniunea Europeană dorește să mențină un mediu concurențial. Această politică se bazează pe două vehicole: atenția acordată întreprinderilor și, pe de altă parte, statelor și intervențiilor lor economice. În privința întreprinderilor, piața europeană trebuie să fie deschisă cît mai larg posibil. Există deci interdicții privind abuzul de poziții dominante
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
au însemnat alți pași importanți în acest sens. În 1975 s-a înființat Fondul European de Dezvoltare Regională, avînd ca obiectiv stimularea dezvoltării regiunilor defavorizate prin modernizarea infrastructurilor și crearea unui mediu de afaceri competitiv în respectivele regiuni, activ și concurențial. Desigur, disparități de dezvoltare regională există în continuare în U.E., dar stimularea funcționării mecanismelor specifice ale pieței și realizarea de lucrări publice de infrași infostructură au conectat zonele mai puțin dezvoltate la ritmurile superioare de dezvoltare ale Vestului, dinamizînd industria
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
ce rezultă din cooperarea comercială, pe care o vom califica drept "reglare indirectă", în sensul că ea nu este dorită și controlată în mod explicit. Cum remarca Hayek, încrederea acordată încrederii indirecte, fondată pe libertatea de întreprindere și pe jocul concurențial nu provine din căutarea unui echilibru general, care ar fi de asemenea un opti-mum. "Austriecii" nu sunt, la modul propriu, continuatori ai lui Walras, care visa să ajungă prin intermediul pieței la un soi de armonie socială, dacă nu chiar la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
au cunoscut adaptări sensibile, ilustrînd trecerea de la vechiul la noul tip de reglare capitalistă. Cele cinci sunt: raportul salarial, formele concurenței, gestiunea monetară, inserția în diviziunea internațională a muncii și compromisul statal (funcțiile Statului). Trecerea de la reglarea tradițională, calificată drept concurențială, la forma sa modernă, zisă monopolistă, corespunde în fapt unei relaxări a regulilor funcționării comerciale. Aceasta presupune o atomicitate a actorilor și o liberă determinare a prețurilor de către piețe, cu scopul de a selecționa cererile și ofertele. Această idee sub-zistă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
oprirea creșterii salariilor, impunînd întoarcerea la flexibilitate, sub toate formele sale. Norma socială de consum include din ce în ce mai multe servicii, caracterizate prin sporuri slabe de productivitate, ceea ce obligă la revenirea la o gestiune a mîinii de lucru moștenite de la vechea reglare concurențială. Avem aici o abordare deterministă în care progresul tehnic și aplicațiile sale concrete, cîștigurile de productivitate, ar constitui în ultimă instanță determinanții principali ai evoluției economice. Or, Școala Reglaționistă nu poate fi redusă la această perspectivă, chiar dacă există o tentație
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
nu este neapărat forma cea mai eficientă de producție. Cu economia rețelelor, reieșită din lucrările lui Katz, Shapiro, Farrel și Saloner (între alții) descoperim cum putem, în același timp, ține seama de carențele pieței și dori să fie menținută presiunea concurențială. Este vorba deci, cum s-a întîmplat frecvent în ultimii ani, de un avans al analizelor economiei industriale, care a permis reînnoirea abordărilor tradiționale în termeni de monopol natural. Dacă acest concept era valid în domeniul energiei, transporturilor sau telecomunicațiilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Derer și Cristina }urlea), Palatul Patriarhiei. Personalități și semnificații din istoria construcției sale. Miracolul arhitectonic de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX prinde contur datorită atenției autorităților de a asigura cadrul legal și de a încuraja spiritul concurențial apte să impună proiectele cele mai valoroase fără cheltuieli inutile din banul public. Una dintre primele legi înaintate Parlamentului de Regele Carol I a fost cea prin care guvernul ,era autorizat să construiască edificii publice în Capitală". Dar aceste construcții
Oamenii româniei moderene by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7871_a_9196]
-
program complet de lucru de 168,667 de ore în medie pe lună, reprezentând 4,74 de lei pe oră, nivelul acestuia fiind cu 14,29 la sută mai mare față de anul 2012.Peste 677.000 de salariați din sectorul concurențial vor beneficia de majorarea la 800 de lei a salariului minim brut pe economie.
Amenzile pentru şoferi au crescut by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/78167_a_79492]
-
de la Romexpo se desfășoară într-un loc destul de excentric, greu de atins în condițiile de trafic actuale. Cel mai dificil ar fi de obținut mai mult spirit de răspundere și o mai mare sobrietate de expresie a vorbitorilor, cărora climatul concurențial le transformă speech-urile, aproape fără voie, în propagandă ieftină. Cu toate astea, cu toată înghesuiala, gălăgia, incomoditatea unei consultări reale a cărților, cu toate greutățile transportului, mi se pare că numărul de circa 70.000 de vizitatori constituie un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7675_a_9000]
-
transmite informațiile stabilite în mod expres referitoare la trimiterile poștale contra ramburs, ținând seama de faptul că nepromovarea prezentei ordonanțe de urgență ar avea drept consecință riscurile asociate ale comerțului electronic, respectiv neînregistrarea fiscală și nedeclararea veniturilor putând crea avantaje concurențiale incorecte, în contextul în care comercianții pot construi un site sau un cont pe o platformă de vânzări fără să fie obligați să transmită informații cu relevanță fiscală, întrucât reglementarea propusă nu poate fi adoptată printr-un alt instrument legislativ
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 67 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255527]
-
alocate în bugetul de stat pentru subvenționarea transportului elevilor și studenților. ... 6. Ca urmare, sunt încălcate dispozițiile art. 135 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Constituție privitoare la obligația statului de a asigura libertatea comerțului și un mediu concurențial loial. Dreptul exclusiv de care beneficiază întreprinderile de transport feroviar și cu metroul de a presta servicii de transport public subvenționat în favoarea elevilor și studenților și de a încasa de la bugetul de stat contravaloarea acestor servicii este de
DECIZIA nr. 178 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255520]
-
utilități publice; ... 7. respectarea regulilor privind achizițiile publice, achizițiile sectoriale și concesiunile de lucrări și servicii; ... 8. așezarea piețelor serviciilor de utilități publice pe principiile economiei de piață, în vederea obținerii unui rezultat similar cu cel obținut pe o piață concurențială; ... 9. creșterea investițiilor în infrastructura publică sau privată a statului/a unităților administrativ-teritoriale, în condițiile în care aceasta conține elemente ce reprezintă bunuri de retur; ... 10. clarificarea regimului juridic al bunurilor, inclusiv al bunurilor părți componente ale sistemelor utilizate pentru prestarea
HOTĂRÂRE nr. 1.070 din 24 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258760]