110 matches
-
și după aceea socotite ca foarte catolice, nu fac regulă. O creație de geniu suspectată ca imorală e o excepție. în categoria pe care o apără teoria artei pentru artă intră de obicei opere de talent și mai cu seamă confecțiunile simulatorilor de artă. Geniul e deschizător de drumuri noi. El apare la o înălțime către care vrea neapărat să ridice societatea. Talentul, lipsit de invenție nouă, e uneori o strălucită îndemânare tehnică; el merge însă pe drumuri bătute și neavând
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de legătorie, sârmă, tot felul de mașini pentru tipografii și fabrici de cartonaje. Specialitate în instalațiuni complete în timpul cel mai scurt și în condițiunile cele mai avantajoase” - spune reclama revistei. Era popularizată și activitatea altor firme colaboratoare - Fabrica Patria de confecțiuni de hârtie și carton de la Iași, strada Păcurari nr.73 bis, de exemplu. Archiva grafică era singura publicație de acest gen și era difuzată la toate tipografiile, litografiile, zincografiile, legătoriile, fabricile de cartonaje și papetăriile din România Mare și trata
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
exproprierilor și-a crizelor bancare, și cu ceva mărfuri prin rafturi oferite nouă, clienților abia treziți la gustul lucrurilor bune, ca „solduri“ din ceea ce mai rămăsese ca Încălțăminte, haine de sport și săpunuri englezești, bonetărie și parfumuri franțuzești, tricotaje și confecțiuni vieneze. Păs trez și azi În casă vestigiile unei asemenea epoci care nu se va mai Întoarce, cu produse de bun și solid confort În locul pacotilei de mai târziu, și-i mulțumesc aproape zilnic, pentru ele, fostului patron, Walter Prager
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
state vechi de detenție politică până la 23 august 1944. Dar, prima fabrică deschisă aici a fost cea de confecții (1949) care inițial a purtat numele dictatorului după care (probabil În urma reproșurilor sale) i-a fost schimbat numele În Fabrica de confecțiuni „Bârladul”. Nu știm ce le-o fi spus Dej responsabililor de atunci dar este posibil să fi fost un astfel de dialog, știindu-se marea sa dragoste și admirație pentru „geniul popoarelor democrate din Întreaga lume”: „Măi, tovarăși, nu se
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
zugrăveli, pardoseală scândură, parchet sau mozaic, tâmplărie, vopsitorie, acoperiș, pereți scândură), în metri liniari (scări, electricitate, etc.) în bucăți sau kilograme, pentru cele care nu se pot exprima în metri. e/ Timpul aproximativ până la terminarea lucrării. 2. Pentru reparațiunile sau confecțiunile executate de ceilalți meseriași (croitori, curelari, cismari, cojocari, etc.) se va arăta deasemenea: a/ Unitatea sau instituția unde lucrează. b/ Numărul mediu al meseriașilor utilizați lunar. c/ Numărul orelor efectuate lunar. d/ Cantitățile de lucru exprimate în bucăți și pe
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
primi evrei meseriași pentru lucru, urmând ca aceștia să fie ținuți la drepturi numai în cadrul efectivelor fixate. 3. - În cazul când, atât unitățile și formațiunile prevăzute la punctul 1, cât și cele de la punctul 2, au de executat lucrări mari (confecțiuni diverse, sau reparațiuni radicale la imobile) pentru care s’au alocat fonduri speciale vor putea folosi un număr mai mare de evrei meseriași, specialiști tehnici sau salahori strict necesari, cu aprobarea Marelui Stat Major urmând ca drepturile cuvenite acestora, să
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
față de un registru de exprimare „citat” pentru autenticitate. Toate aceste insuficiențe par să „recomande” literatura prozatoarei ca pe o versiune ceva mai elevată a literaturii „populare”, de consum. De fapt, lucrurile nu stau chiar așa: scrierile acestea nu sunt simple „confecțiuni”. Acumularea de notație „măruntă”, psihologistă și comportamentistă, cu ambiția exhaustivității, puternic colorată de subiectivitatea personajelor-naratori, comentată glumeț ori doar alert, generează și secvențe antrenante, plauzibile, atractive nu numai pentru că au „nerv”, ci și prin autenticitate. De altfel, de la o carte
CATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286142_a_287471]
-
zugrăveli, pardoseală scândură, parchet sau mozaic, tâmplărie, vopsitorie, acoperiș, pereți scândură), în metri liniari (scări, electricitate, etc.) în bucăți sau kilograme, pentru cele care nu se pot exprima în metri. e/ Timpul aproximativ până la terminarea lucrării. 2. Pentru reparațiunile sau confecțiunile executate de ceilalți meseriași (croitori, curelari, cismari, cojocari, etc.) se va arăta deasemenea: a/ Unitatea sau instituția unde lucrează. b/ Numărul mediu al meseriașilor utilizați lunar. c/ Numărul orelor efectuate lunar. d/ Cantitățile de lucru exprimate în bucăți și pe
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
primi evrei meseriași pentru lucru, urmând ca aceștia să fie ținuți la drepturi numai în cadrul efectivelor fixate. 3. În cazul când, atât unitățile și formațiunile prevăzute la punctul 1, cât și cele de la punctul 2, au de executat lucrări mari (confecțiuni diverse, sau reparațiuni radicale la imobile) pentru care s'au alocat fonduri speciale vor putea folosi un număr mai mare de evrei meseriași, specialiști tehnici sau salahori strict necesari, cu aprobarea Marelui Stat Major urmând ca drepturile cuvenite acestora, să
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
28 Februarie 19431496, Secția I-a a limitat numărul meseriașilor evrei cari pot fi utilizați și ținuți la drepturi de către unitățile și formațiunile armatei de uscat. În urma acestei măsuri, dat fiind nevoile mari de mână de lucru pentru reparații și confecțiuni, se primește zilnic numeroase rapoarte prin care unitățile și formațiunile militare solicită a li se aproba un număr mai mare decât 10 meseriași evrei. Această afluență mare de rapoarte îngreuiază lucrul și întârzie soluționarea cererilor. În scopul unei descentralizări, apreciind
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]