201 matches
-
a fixat sau delimitat nimica, dar s-au constatat numai că o înțelegere în cestiunea băncii nu e cu putință decât păstrându - se principiul parității la compunerea consiliului de administrație. Va să zică Austria au cedat Ungariei. De atunci urmează din nou conferențele și se introloacă iarăși regulat miniștrii reintrați maghiari și cei austriaci, cărora, dorindu-le deplină sănătate în pisarea apei, trecem la altele. [6 februarie 1877] {EminescuOpIX 322} ["ÎNTRE SERBIA ȘI MONTENEGRO... Între Serbia și Montenegro și Turcia pare a se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Se vede că întreg neamul imperial Osman e fizicește degenerat, căci nimeni n-ar putea susținea nici despre Abdul Aziz că a fost pe deplin sănătos. Totodată se vede ce puțin calcul au dovedit Midhat Pașa când au respins propunerile conferenței. "Pesther Lloyd", organul contelui Andrassy, judecă în această privire drept când spune că, odată ce Midhat au recucerit independența Porții, el a deschis din nou era despotismului arbitrar și a pus imperiul în aceeași stare în care se afla în cele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a forma un nou cabinet unguresc. În regiunile guvernamentale învoiala se privește ca definitivă. Cel puțin cabinetul Auersperg nu se îndoiește că principiul parității și celelalte concesii vor fi primite de Reichsrath și de Casa de sus și că atât conferența ministerială cât și cea a partidului "constituțional" nu sunt decât niște formalități. Cu părere de rău constatăm că Ungaria învinge și învinge pe deplin. [11 februarie 1877] {EminescuOpIX 326} PRELEGERILE JUNIMEI ["DUMINICĂ ÎN 13... "] Duminică în 13 luna curentă d.
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a se ține în defensivă. Ședințele Scupcinei mari din Serbia, al căror scop e ratificarea păcei cu Turcia, se țin în săptămâna aceasta și anume de luni până joi. Cestiunea băncii naționale a intrat în Austro-Ungaria în stadiul următor. În conferența partidului constituțional, vizitată de 200 de membri, deputatul dr. Herbst a propus următoarea rezoluție: "Considerînd declarația guvernului că, înainte de a da partidului constituțional votul său asupra compunerei consiliului general a băncii naționale, guvernul e în neputință de a încheia proiectele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a declara că guvernul împăratului Alexandru nu cunoaște decât două soluțiuni ale Cestiunii Orientului. Sau că puterile signatare tractatului din Paris, în special Anglia, privesc tractatul de Paris ca existând încă în toate punctele sale, deși Poarta au respins hotărârile conferenței hazate pe acel tratat; sau cabinetul din Sf. Petersburg va privi acel tratat ca neexistând. În cazul Întâi Rusia pretinde ca puterile signatare tratatului să ceară împreună de la Poartă. primirea deplină și în forma lor originară a tuturor hotărârilor luate
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pe acel tratat; sau cabinetul din Sf. Petersburg va privi acel tratat ca neexistând. În cazul Întâi Rusia pretinde ca puterile signatare tratatului să ceară împreună de la Poartă. primirea deplină și în forma lor originară a tuturor hotărârilor luate în conferența preliminară, aceasta pe orice cale vor găsi de cuviință. Dacă puterile mari se pot decide de a primi acest punct de vedere, atunci Rusia nu mai are nici cauză, nici nevoie de-a ieși din concertul european. Atunci ea are
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lauri. [11 martie 1877] ["ÎN 7/19 MART PROTOCOLUL... "] În 7/19 mart protocolul s-a redijat în mod definitiv și s-a semnat de ambasadorii acreditați ai marilor puteri. Diplomația consideră protocolul din Londra ca un protocol final al conferenței; articolul principal zice că, dacă Poarta nu va admite obligațiunea reformelor, puterile se vor consulta în urmă în privința demarșelor. Dezarmarea a fost numai obiectul discuțiunilor, și generalul Ignatief a vorbit în mod academic despre eventualitatea dezarmărilor Rusiei. A doua zi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în comun ale consulilor străini nu sunt semne favorabile păcii. [13 martie 1877] {EminescuOpIX 343} ["ÎN 14/26 CURENT GENERALUL... "] În 14/26 curent generalul Ignatief au ajuns la Viena și în aceeași zi au avut cu contele Andrassy o conferență de-o oară. Generalul a plecat din Paris în cea mai rea dispoziție. După ziarul "France" el ar fi spus la plecare ducelui Decazes: "Duminică voi vedea pe contele Andrassy și luni mă voi prezenta împăratului, apoi alerg de-a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
voevodului Moldovei era atât de mohorât și de stins, încît pentru păstrarea memoriei lui un călugăr ce nu știa zugrăvia, au făcut copia ce există astăzi. Aprinde-se-vor candelele pe mormînt? Lumina-se-va vechiul portret? [30 septembrie 1877] CONFERENȚĂ ["CONFERINȚA ȚINUTĂ... "] Conferința ținută de d-nii Vasile Alexandri și Iorgu Vîrnav Liteano în profitul societăței de binefacere pentru ostașii români răniți au produs preste una mie lei noi. D. Vasile Alexandri au început prin a arăta că eroii noștri de la
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
putea servi și de azi înainte. ["LA 1 AUGUST AMIAZĂZI... "] 2289 La 1 august amiazăzi a sosit d. Cogălniceanu la Viena, iar petrecerea sa într-acest oraș era fixat[ă ] până pe sâmbătă. La 2 august înainte de - amiazăzi au avut o conferență de o oră cu ambasadorul Marei Britanii, lordul Buchanan, în palatul acestui din urmă. Tot la 2 d. Cogălniceanu au vizitat pe contele And[rassy ], care i-a întors vizita. Se 'nțelege, zice "Presse", că cu această ocazie s-au
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
destul de amplu, poartă marca unei oralități de tribună, uzând din abundență de interogații, exclamații, false îndemnuri și încurajări, prescripții, verdicte etc. (de altfel, următoarea indicația metatextuală: "Această încercare critică, să nu se uite, era menită a se citi ca o conferență la Ateneul român", indiferent de autenticitatea ei, plasează discursul în sfera oratoriei pure). E limpede că aici discursul-parodie are în vedere existența-virtuală a unui auditoriu persuadabil și, de aceea, pune în mișcare un întreg arsenal retoric, de la tonul inflamat și
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și-i dau personajului satisfacția manifestării lui sociale. Nu poate participa de facto la Întruniri politice (unde să Țină sau să audă discursuri electorale) sau la alt fel de evenimente sociale (la care trebuie să Țină vreun toast ori o conferență), eroul caragialian scrie. Nu jurnale intime, memorii sau confesiuni. Scrie bilete, scrisori, telegrame, rapoarte, petiții, reclamații, procese-verbale etc., scrie despre orice. Scrie oricui și oricând. Dar nu și oricum. Și se scriu mai ales epistole de amor. Zoe primește «o
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
cazul coanei Efimița, consoarta atotștiutorului Leonida din Conul Leonida față cu reacțiunea. Efimița e soața unui pensionar, cu o viață molcomă În monotonia ei, depășind sentimental și biologic sezonul flirturilor și al aventurilor. Într-una dintre bucățile În proză, O conferență, despre venerabila madam Trahanache (probabil Zoe) se spune că trăiește la Paris; e prezidenta onorifică a unei societăți cu titulatură ciudată: Societatea protectoare a Muzelor Daco-Romane, prescurtată S.P.M.D.R. și, „afară de asta este, cum zice viceprezidenta, «ramolisită»”. Venerabilă În lumea ei
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
inelele etc. și dus a fost. Își recuperează În instanță lucrurile, după ce, de rușine (adică rușinându-se de propria faptă!), amicul pungaș le amanetase la cofetărie. Glosând pe marginea relației cu femeile În perspectiva trecerii anilor, naratorul din schița O conferență radiografiază relația socială prin mărcile / formele adresării utilizate de prietine: „Când eram tânăr sufler la teatru, acu vreo patruzeci de ani, damele aveau obicei să-mi zică «Iancule», ba, unele, chiar, «mă Iancule» - niciun respect! Apoi, au trecut așa cam
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
opinia amicei mele mai mult chiar decât la moartea mea, dacă mă pot exprima astfel... Nu! Omul nu trebuie să abdice de la viață; el este regele creațiunii; trebuie să aibă răbdare, să aștepte cu demnitate până va fi detronat”, O conferență), iar viața - un mare chef. „Voi să beau, voi să beau...” S-a remarcat faptul că eroii lui Caragiale beau mult, oriunde și oricând. Berăria, cârciuma, birtul, cafeneaua, cafeneaua- cofetărie, café-chantant, bufetul, ospătăria, uneori și băcănia, sunt spații nu doar
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
ale spiritului unui scriitor prin care, în terminologia dragomiresciană, se declanșează „genialitatea creatoare”. În primele studii publicate de C., aceste principii metodologice sunt mai mult sau mai puțin prezente. Poezia română de azi (1909), voluminoasă expunere inclusă în culegerea colectivă Conferențele „Vieței nouă”, trece în revistă, la nivelul unei lucrări de seminar, poezia românească, de la Văcărești până la colaboratorii revistei lui Densusianu. Judecățile de valoare sunt emise în spirit partizan; este minimalizată, bunăoară, opera lui O. Goga și sunt ridicate în slăvi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
de tratament acasă și iar analize. Acum totul e bine. Nedreptatea, adică lovitura, se repetă aproape la un an de aceea de la 16 noiembrie 1972. știi că anul trecut s-a propus, la Minister, transformarea postului meu de lector în conferență pentru a putea da apoi concurs. Anul trecut nu s-a aprobat nimic (pe țară). Anul acesta s-a înaintat din nou propunerea, tot nominal. Istoria e mare. La începutul acestei luni, printr-o procedură incorectă în consilul facultății, manevrată
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
și un conferențiar foarte apreciat. În 1938, se află printre fondatorii Institutului de Studii Latine. Pe lângă manuale destinate învățământului secundar și cursuri universitare, a publicat studii, articole și recenzii în „Convorbiri literare”, „L’Indépendance roumaine”, „Orpheus-Favonius”, „Timocul”, „Anuarul Ateneului român”, „Conferența”, „Cele trei Crișuri”, „Ausonia”, „Revista Fundațiilor Regale”. Cu autoritatea erudiției, B. pledează pentru o cultură națională întemeiată pe valorile clasicismului. Dintr-o perspectivă a valorilor perene, cercetează pătrunderea filosofiei grecești la Roma, scrierile lui Platon, Vergiliu și Hesiod, teatrul lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285957_a_287286]
-
și poate o consider o circumstanță agravantă, dacă, să zicem, această alocuțiune nu va ieși așa cum aș dori să iasă. De ce spun aceste lucruri ? Fiindcă nu mă îndoiesc că v-amintiți o bucată a lui Caragiale - se numește tocmai O conferență, în care el s-a angajat să țină o conferență la Societatea Protectoare a Muzelor Daco-Romane ! O dată angajamentul luat, afișele lipite prin oraș, nu mai era nimic de făcut. Caragiale a trăit, cum v-amintiți, niște chinuri teribile, neștiind cum
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
această alocuțiune nu va ieși așa cum aș dori să iasă. De ce spun aceste lucruri ? Fiindcă nu mă îndoiesc că v-amintiți o bucată a lui Caragiale - se numește tocmai O conferență, în care el s-a angajat să țină o conferență la Societatea Protectoare a Muzelor Daco-Romane ! O dată angajamentul luat, afișele lipite prin oraș, nu mai era nimic de făcut. Caragiale a trăit, cum v-amintiți, niște chinuri teribile, neștiind cum va scoate cămașa. Și, în sfârșit, apropiindu-se sorocul, v-
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
era nimic de făcut. Caragiale a trăit, cum v-amintiți, niște chinuri teribile, neștiind cum va scoate cămașa. Și, în sfârșit, apropiindu-se sorocul, v-amintiți, a avut inspirația salvatoare să meargă la un pantofar, care i-a dat tema conferenței ! Acuma, e-adevărat că în cazul lui era vorba despre Ce este arta ?, concept absolut exclus să poată fi definit, în ciuda ideilor, a ispititoarei tentative de a-l defini. Din fericire, zic eu, arta nu se poate defini. Se poate
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
nici o clipă, pân-acum, problema cum voi aranja această alocuțiune despre Caragiale. Venind încoace, nu am luat avionul, ci trenul, pentru ca să pot, în tren măcar, să mi pun oarecare ordine-n idei și să-mi fac un plan al acestei conferențe. Dar, în tren, ce se ntâmplă? Din șase locuri, unu-l ocupam eu, celelalte cinci fiind ocupate de un grup de tinere sportive, în blugi, cu pulovere, din care două - extrem de drăguțe, restul - tinere, în orice caz - foarte drăguțe ; aveau
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
în orice caz - foarte drăguțe ; aveau și o chitară. Au râs, s-au amuzat, era un spectacol fermecător, care a făcut să treacă foarte ușor cele opt ore de drum, da’ nici pomeneală să poți să te gândești la o conferență. Prin urmare, vin în fața Dvs., într-adevăr, cu, abia acum anxietatea pe care o avea subiectul meu în săptămâna sau în zilele care au precedat „conferența” lui - Ce este arta ? Acuma, în această angoasă, nu știu cum o să iasă - să dea Dumnezeu
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
opt ore de drum, da’ nici pomeneală să poți să te gândești la o conferență. Prin urmare, vin în fața Dvs., într-adevăr, cu, abia acum anxietatea pe care o avea subiectul meu în săptămâna sau în zilele care au precedat „conferența” lui - Ce este arta ? Acuma, în această angoasă, nu știu cum o să iasă - să dea Dumnezeu să iasă bine ! De ce nu știu cum o să iasă ? Pentru că este vorba de autorul pe care-l cunosc cel mai bine. Sigur, nu sunt singurul, noi, românii, știm
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Geblescu, Marele obscur, Mutul „Sămănătorului”) ș.a. Chendi deschide o rubrică permanentă, „Preludii”, în care cerne actualitatea literară, pledează pentru îmbogățirea literaturii române prin traduceri (Să nu ne grăbim), pentru culegerea și valorificarea creației populare (Un tezaur al poeziei noastre populare, Conferența d-lui Delavrancea), ia apărarea scriitorilor împotriva abuzurilor editorilor sau ale politicienilor (Cum trăim, Schimbarea guvernului și literatura), militează pentru organizarea sindicală și profesională a breslei (Proprietatea literară, O societate literară), pentru așezarea teatrului pe principii sănătoase (În epoca gazetei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290525_a_291854]