488 matches
-
Ortodoxă Română din Caransebeș. Între anii 1956-1958 a fost profesor de limbile greacă și franceză la Seminarul Teologic „Ioan Popasu” din Caransebeș, iar în 1959 conferențiar la Institutul Teologic din Sibiu, unde a predat teologia simbolică și limba greacă. A conferențiat la Oxford, la Universitatea Humboldt din Germania și la Fundația „Pro Oriente” din Viena. Începând din 1949 a activat în administrația Mitropoliei Banatului ca secretar și consilier. La 15 decembrie 1960 a fost ales episcop al Episcopiei Aradului. La 17
Nicolae Corneanu () [Corola-website/Science/303555_a_304884]
-
Cercetării Științifice. Activitatea sa se remarcă în domeniul geometriei euclidiene diferențiale, ecuațiilor matriciale etc. În teza sa de doctorat a studiat corespondențele între două spații euclidiene tridimensionale. În 1958 a participat la Congresul Matematicienilor ținut la Edinburgh. În 1963 a conferențiat la Padova, în cadrul colaboarării dintre Universitatea din Iași și cea din Padova. A mai publicat unele lucrări în colaborare cu Corina Haimovici, N. Rădescu, Octav Mayer, C. Cazacu și alții.
Ion L. Creangă () [Corola-website/Science/326928_a_328257]
-
cei mai de seamă artiști europeni și americani ai ultimelor decenii, Radu Varia organizează importante expoziții internaționale, printre care, în 1973, prima expoziție de "Pictură engleză contemporană" la Muzeul de Artă Modernă din Paris. Este invitat de Marshall McLuhan să conferențieze în cadrul renumitului său Seminar de la Universitatea din Toronto. Participă la Primul Congres Mondial al Civilizației Celtice, al cărui rezultat este amplul volum intitulat "The Celtic Consciousness" publicat la Toronto, Dublin și New York. Conferențiază la Institutul de Arhitectură și Studii Urbane
Radu Varia () [Corola-website/Science/325466_a_326795]
-
Paris. Este invitat de Marshall McLuhan să conferențieze în cadrul renumitului său Seminar de la Universitatea din Toronto. Participă la Primul Congres Mondial al Civilizației Celtice, al cărui rezultat este amplul volum intitulat "The Celtic Consciousness" publicat la Toronto, Dublin și New York. Conferențiază la Institutul de Arhitectură și Studii Urbane din New York, ca invitat al renumitului critic Thomas B. Hess, editorul publicației "Art News" și, ulterior, director la Metropolitan Museum of Art. Volumului lui Radu Varia intitulat " Brâncuși", unanim considerat drept lucrarea fundamentală
Radu Varia () [Corola-website/Science/325466_a_326795]
-
ale acestuia, de istorici de artă și artiști de mare notorietate. Acest text este considerat drept documentul fundamental ce definește calitatea de operă originală a artistului, de copie, sau de fals. În anul 2005, Radu Varia a fost invitat să conferențieze la Universitatea Waseda din Tokio despre " Premise filosofice și determinări matematice în opera lui Brâncuși". În 2009, la invitația Președintelui Băncii Centrale Europene și a Guvernatorului Băncii Naționale a României susține la Museum der Weltkulturen din Frankfurt conferința "Brâncuși fotograf", prezentând totodată o
Radu Varia () [Corola-website/Science/325466_a_326795]
-
redactor la ziarele "Voința" și "Patria", membru in comitetul de direcție al revistei "Cultura", colaborator permanent la publicațiile "Gândirea", "Adevărul literar și artistic" și "Cuvântul". După Dictatul de la Viena, se află în refugiu la Sibiu, însoțind Universitatea din Cluj (1940-1946). Conferențiază la Facultatea de Litere și Filosofie din Cluj (1946-1948). Are un rol major în formarea tinerilor care fac parte din Cercul literar de la Sibiu și o mare influență asupra lui Ion Desideriu Sârbu. Revenit în România reîntregită, s-a dăruit
Lucian Blaga () [Corola-website/Science/297298_a_298627]
-
că Mozes Gaster a fost unul dintre principalii artizani care au stabilit strategia fondării primei așezări agricole din Palestina (într-o reuniune de la Galați). Revenind în țară, din exilul londonez, Moses Gaster (1856-1939), invitat de Octavian Goga (în 1921), a conferențiat în multe orașe din Transilvania, fiind primit cu omagii și onoruri aparte. Mergând și la Cernăuți (așa cum reiese din monografia Elisabetei Mănescu (1940) - Dr. M. Gaster. Viața și opera sa, pe care a consultat-o și Cornel Ungureanu), lui Gaster
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_445]
-
Ierusalim. În 1964 a luat cu diplomă de merit titlul de master în biblioteconomie la aceeastă universitate. A mai urmat un curs extern de istoria artei din partea Universității Londra. În anii 60 a lucrat la bibliotecă Universității Țel Aviv. A conferențiat că scriitoare-oaspete la universitățile din Țel Aviv și Oxford și a predat scriere creativă la Universitatea Deschisă și în alte ateliere de creație (Beit Ariela la Țel Aviv, etc ) A fost activă în Pen-clubul israelian, în asociația scriitorilor, în comisii
Amalia Kahana-Carmon () [Corola-website/Science/313759_a_315088]
-
element important și anume acela că au susținut comunicări nu numai reprezentanți ai credinței ortodoxe, ci și ai altor culte, asigurând astfel caracterul ecumenic și al celei de-a XVI-a ediții a simpozionului. Prea Cucernicul părinte George ALEXE a conferențiat despre Originea tracă a muzicii sacre bizantine și românești, subliniind astfel legăturile multiseculare existente Între spiritualitatea românească și cea bizantină ilustrată prin muzică. Exegetul afirmă că „originea tracă a muzicii sacre bizantine și românești este dovedită de străvechea structură modală
Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_331]
-
pe plan organizatoric, iar singura posibilitate de a lupta împotriva concepțiilor materialiste este cea pe plan religios, iar în cadrul Bisericii cea mai bună pregătire pentru o astfel de luptă se face în monahism." În biblioteca Mănăstirii Antim ii va auzi conferențiind, după cum aflăm din dosarul de anchetă, pe Sandu Tudor, mitropolitul Tit Simedrea, părintele Benedict Ghiuș, profesorul Alexandru Mironescu și alții. Va participa și la o retragere duhovnicească, organizată de Sandu Tudor la Mănăstirea Govora, care va dura aproape o lună
Adrian Făgețeanu () [Corola-website/Science/329031_a_330360]
-
Ca elev de liceu a participat și a câștigat medalii de argint la Olimpiade Internaționale de Matematică în 1962 și 1963. Într-un interviu și-a amintit cu recunoștință de profesorii săi de liceu, printre care matematiciana Maria Neumann, ulterior conferențiară la Universitatea din Timișoara. Lusztig a absolvit Facultatea de Matematică la Universitatea din București în 1968. Primele sale două cercetări, publicate în românește, au fost "Un mod de geometrie plană afină pe un câmp finit" (1965) și "Construcția unui fascicul
George Lusztig () [Corola-website/Science/335279_a_336608]
-
a numărat și printre cei care au fondat la Iași în 1906 o Societate Culturală "Toynbee-Hall", un fel de universitate populară evreiască de inspirație sionistă, având concursul multor intelectuali și oameni de seamă din țară și de peste hotare. Aici au conferențiat vreme de un deceniu și personalități evreiești din străinătate ca Bernard Lazare, Nahum Sokolov, sau Shalom Aleihem, care și-a delectat auditoriul cu lecturi din povestirile și romanele sale în limba idiș. Rabinul Niemirower a fost foarte activ și în
Iacob Ițhak Niemirower () [Corola-website/Science/310457_a_311786]
-
și-a făcut din nou simțită prezența în peisajul cultural. Ca membru al Secțiunii de Critică a Uniunii Artiștilor Plastici din România, președinte al filialei Prahova pentru câțiva ani, a participat la numeroase vernisaje de galerii și expoziții și a conferențiat la multe simpozioane culturale. A publicat articole la "România Literară" (1969-1970), "Arta" (1970,1972-1974) și pe plan local în "Flamura Prahovei." In 1984 în revista Korunk (Cluj, nr. 12, decembrie) i se reia în traducere maghiară eseul despre pictorul brașovean
Aurel D. Broșteanu () [Corola-website/Science/314498_a_315827]
-
de Justiție după ce contribuise la intrarea României în Uniunea Europeană prin ridicarea ultimelor stegulețe roșii pe domeniul justiției. Scrie în limbile română, franceză și engleză, iar cărțile și articolele sale au fost traduse în mai multe limbi. A predat și a conferențiat pe teme legate de tranziția lumii postcomuniste în mai multe universități, printre care Harvard, Stanford, Princeton și Oxford. De asemenea publică un editorial săptămânal în ziarul "România liberă". Alina Mungiu provine dintr-o familie ieșeană de medici, care își are
Alina Mungiu-Pippidi () [Corola-website/Science/303138_a_304467]
-
de cursuri invitate pe tema „Reading Aristotle today: natural and artificial memory în theory of knowledge.” la Universitatea din Szeged, Ungaria. în 2008 a participat la un stagiu de predare în Universitatea de Stiinte Aplicate din Ede, Olanda. A mai conferențiat la Universitatea din Istanbul, Școala de vară „A Europe of Values: Transparency în Public Communication” (2007), la Universitatea „Karoli Gaspar” Budapesta, Ungaria (2006), la Universitatea din Rzeszov, Polonia (2006) Este membru în Societatea Română de Filosofie, Asociația Formatorilor în Jurnalism
Claudiu Mesaroș () [Corola-website/Science/326641_a_327970]
-
Simbolică. Din ianuarie 1963, odată cu eliberarea de la Aiud, ocupă funcția de funcționar la Sfântul Sinod, reluându-și în octombrie postul la catedră. În 1968 este invitat la Freiburg și Heidelberg, de către profesorul Paul Miron, pentru a susține conferințe. În 1969 conferențiază la Oxford. Merge la Vatican, ca membru al delegației B.O.R., în 1971. Este numit „Doctor Honoris Causa” al Institutului ortodox Saint Serge din Paris în 1981 și este premiat la Londra cu distincția onorifică „Crucea Sf. Augustin din
Dumitru Stăniloae () [Corola-website/Science/302953_a_304282]
-
11 mai 1994. Între 1 iunie 1951 și 31 august 1954, cercetător științific, iar de la 1 septembrie 1954 șef de secție la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei. Numit, la 1 ianuarie 1929, conferențiar provizoriu și la 1 iulie 1930, conferenția definitiv de drept și procedură penală la Facultatea de Drept din București. Profesor titular de la 15 noiembrie 1936 până în 30 aprilie 1951. Profesor la Școala Superioară de Științe Administrative (1928-1936) din București și la Institutul Superior de Științe Penale (1930-1936
Vintilă Dongoroz () [Corola-website/Science/307182_a_308511]
-
medicale, fiind unul dintre fondatorii în anul 1987 al Societății Române de Rețele Neuronale. A făcut studii în domeniul inteligenței artificiale (limbaje naturale). A avut cercetări și lucrări în domeniul antenelor, propagării undelor electromagnetice, măsurărilor în radiotehnica, cibernetică. Nicolau a conferențiat că visiting professor la universități din Franța, Marea Britanie, Mexic, Germania și fosta Uniune Sovietică. El a fost membru în Consiliul de conducere al Asociației Internaționale de Cibernetică, al Consiliului Consultant Internațional al Fondului de cercetări ale sistemelor din Canada, membru
Edmond Nicolau () [Corola-website/Science/306758_a_308087]
-
în cicluri de concerte-experimentale sub genericul " Vocația universală a folclorului românesc", în comunicări științifice susținute în România, Europa și SUA). În mod special, s-a ocupat de personalitatea lui George Enescu și legăturile sale de prietenie cu Franța și SUA, conferențiind la Universitatea "Sorbone", "Académie des Beaux Artes" din Paris și "Boston University". A redactat articole lexicografice la "Grove’s Dictionary of Music and Musicians", "Die Musik in Geschichte und Gegenwart", "Dictionnaire des interprètes" de Alain Pâris și la marile enciclopedii
Viorel Cosma () [Corola-website/Science/315410_a_316739]
-
și iar a acceptat responsabilitățile de vice-președinte cu energie și seriozitate. Adams a prezidat Senatul SUA și adeseori a avut votul decisiv pentru măsuri care să sporească puterile guvernului național, în general, sau acelea ale președinției în particular. Adams a conferențiat în senat despre îndatoririle acestuia. A publicat o serie de eseuri "Discursuri despre Davila" (1791) care comentau în mare dezordinea civilă cu referință specială la revoluția franceză. Spre deosebire de Washington, Adams avea rivali la președinție și ar fi trebuit să fie
John Adams () [Corola-website/Science/300726_a_302055]
-
Romă), Fondul Monetar Internațional (FMI), Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare în Europa (OCDE). Între 1999 și 2004, a fost profesor la Academia de Studii Economice (ASE) - București, la Universitățile Berkeley și UCLA din SUA, precum și la Universitatea din Bologna. A conferențiat la numeroase universități din SUA, Canada și Europa. În intervalul 2002 - 2004, a deținut funcția de președinte al European Association for Comparative Economic Studies (EACES). Între 2005-2006 a fost președinte al Consiliului de Supraveghere al Băncii Comerciale Române, iar între
Daniel Dăianu () [Corola-website/Science/306214_a_307543]
-
aula Liceului „Codreanu" din Bârlad, sub auspiciile Asociației Studenților Creștini „Alexandru Vlahuță”). (Rezumat în "Credința", 10 ianuarie 1935.) 11 februarie - ciocnire, vreme de câteva ore, între jandarmi și legionari; aceștia din urmă voiau ca Nae Ionescu să țină o conferință. Conferențiază în sala festivă a primăriei din Oradea, în cadrul „Astrei", despre unele noțiuni curente în sociologie. (Rezumatul "Familia", martie 1935.) 25 aprilie - conferința " Ce înseamnă a fi român" (Brăila, ciclu organizat de "Analele Brăilei"). În anul universitar 1935-1936 predă un curs
Nae Ionescu () [Corola-website/Science/296579_a_297908]
-
atunci sub regim comunist, a dispus oprirea difuzării în librarii a cărții sale apărute în Editură Muzicală a Uniunii Compozitorilor, sub pretextul că ar fi „cântece religioase și naționaliste”, si ca redactarea culegerii nu ar fi fost „științifică”. Săculeț a conferențiat în diverse ocazii despre folclorul evreiesc din România, între altele, la Teatrul Evreiesc de Stat din București. În anul 1961 i s-a dat posibilitatea să înregistreze la editură de stat de discuri Electrecord un disc cu câteva cântece populare
Emil Săculeț () [Corola-website/Science/336948_a_338277]
-
limbii populare. Va pune, de exemplu, câteva probleme estetice în conferința "Despre limba românească", cu ecouri ample în presă. Urmează, în același an, conferința "Retorica populară", cu elemente concrete în analiza materialului folcloric. În mai multe localități din țară, va conferenția despre " Logica în creațiunile populare" și " Logica în cântecele populare ale românilor", pregătind într-un anume mod, substanța discursului de recepție de la primirea în Academie. Oratorul s-a afirmat și în calitate de conferențiar la Universitatea din București într-un curs de
Barbu Ștefănescu Delavrancea () [Corola-website/Science/297619_a_298948]
-
superioară de arhitectură din București, având că profesori pe Petre Antonescu, Stație Ciortan, Constantin Iotzu, Paul Smărăndescu, Ion Traianescu, Ermil Pangrati, Cincinat Sfintescu; paralel cu studiile de arhitectură frecventează Academia Liberă de Arte Plastice și cercul de artă « Contimporanul » unde conferenția arhitectul, pictorul și esteticianul Marcel Iancu. 1924 - pentru a se întreține, lucrează timp de cinci ani că desenator în birourile de proiectare Constantin Dobrescu și Constantin Iotzu, la Ministerul Muncii, la Ministerul Instrucțiunii Publice, Ministerul de Finanțe și la Ministerul Sănătății
Octav Doicescu () [Corola-website/Science/307183_a_308512]