41,709 matches
-
nu ultragia amintirea unor contemporani din altă generație, deci care acum nu mai sunt printre noi. Dacă însă numai bine se poate spune despre cei morți, complexa lor personalitate nu va fi ascunsă, cu laturile de umbră, cele care, paradoxal, conferă și adâncime tabloului. Sunt, în Printre contemporani (Edit. "Biblioteca", Târgoviște, 2004), peste patruzeci de portrete în care cei în viață - Nicolae Breban, Augustin Buzura, D. R. Popescu, Radu Cârneci - țin companie unor mult mai mulți confrați de multă vreme înhățați
Autoportretul unui critic by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12084_a_13409]
-
Se uită în jur mirat, căci, în locul calabalîcului de de vechituri pe care și-l imaginase, găsea un salonaș Louis XVI, care îi amintea de atîtea și atîtea salonașe asemănătoare de la Passy sau Auteuil. Doar machiajul excesiv, stîngaci al bătrînei conferea încăperii ceva echivoc. Fața ei, acoperită de un strat de cremă și de pudră, era albicioasă ca luna, rujul de pe buze avea culoarea sîngelui, iar genele erau lungi și albăstrui ca de păpușă. - M-am gîndit la dumneavoastră și la
MAIGRET LA NEW YORK – de Georges Simenon by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12168_a_13493]
-
invizibil legînd între ele două poezii populare provine din incidența unor mitologii surori, implicînd ceea ce am putea numi o anume idee despre întemeiere: cele două nuclee - moartea știută, pe de o parte, și seninătatea acceptării ei, pe de altă parte - conferă, într-adevăr, celor două balade un sens mai adînc, oportun de pus în lumină în actul comparației relevante" (p. 13). Nu mai puțin relevante sînt însemnările eseistului despre tînărul laic Vladimir Ghika și acțiunile sale diplomatice purtate la începutul secolului
Deliciile conservatorismului cultural by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12204_a_13529]
-
doi artiști s-au format ca un produs al pluralității sacre a locului, al unei Timișoare vitale și fertile. Ambii artiști trăiesc conform regulilor spațiului în care se mișcă și prin urmare creează după aceleași principii. Un loc comun le conferă puteri creatoare similare și îi aduce împreună spre același act sacerdotal. Astfel, studiile simfonice ale lui Remus Georgescu nu sunt numai rezultatul unui proces de traducere ekphrastică, ci și refacerea unui ritual cosmogonic generat de un vest geografic încărcat de
Ekphrasis by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/12219_a_13544]
-
capodoperă" ca și axiomatică precum Ion al lui Rebreanu, carte apreciată în epocă (o epocă ce nu s-a epuizat!), după cum precizează criticul, nu numai drept "simptomatică", ci și drept "providențială": "Dar prelungirea acestui statut dincolo de circumstanțele momentului nu-i conferă drepturi la admirația în perpetuitate a cititorului: o tot mai vădită rezistență arătată neîmbietoarei, pe alocuri inabil-rezumativei narativități ridică serioase îndoieli cu privire la preeminența pe care, în virtutea inerției, romanul o mai deține în cuprinsul Ťpoeziei epiceť românești". Să reamintim că atari
Un inconformist: Cornel Regman by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12233_a_13558]
-
prozodiei, poezia lui Cristian Bădiliță se citește cu plăcere de oricine, chiar dacă unii vor înțelege din ea ceva, iar alții cu totul altceva. Pe de altă parte, este limpede că aceste texte conțin, pe lîngă debordantul joc textual care le conferă specificitate, și o doză deloc neglijabilă de trăire. Chiar dacă este greu de spus unde se termină jocul textual și unde începe trăirea. O carte de poeme scrisă de Cristian Bădiliță, ilustrată de Șerban Foarță și prefațată de Virgil Nemoianu este
Jocurile erudiției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12253_a_13578]
-
culturi diferite), precum și o fascinație asociativă, a punerii în relație, dar mai ales în descendență. Antoaneta Tănăsescu câștigă instantaneu încrederea cititorului pentru că tot ce spune spune în perfectă cunoștință de cauză. În al doilea rând, experiența din amfiteatrul facultății îi conferă discursului un anume stil al familiarității. Eseurile de față pot fi comparate ușor cu conferințele lui Borges. Antoaneta Tănăsescu câștigă, de data aceasta, simpatia cititorului pentru că felul în care spune ce spune ține de colocvialul unei discuții ce nu are
Despre comportamentul literaturii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12274_a_13599]
-
Țoiu Despre viața și caracterul lui I. Agricola - traducere, prefață și note de N .I. Niculiță, ediția din 1958, apărută la Editura Științifică - Tacit, făcând elogiul socrului său destinat să fie consul al Britaniei, dă o descriere teritoriului Angliei de astăzi, conferind țării lui Shakespeare actul de identitate suprem, din partea celui mai mare istoric al lumii. Pentru strămoașa noastră Dacia traiana , din păcate, nu există o mărturie de o asemenea anvergură. Ca și cum Clio, respectiva, sfătuită de vreun zeu ursuz, venindu-ne rândul
Descrierea Angliei (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12623_a_13948]
-
captivanta lectură, cu regretul și frustrarea că la sfârșit va trebui să și scriu un comentariu condamnat să iasă infinit mai puțin inspirat. Deși o colecție de articole și mici eseuri, cele șase secțiuni care structurează cuprinsul cărții reușesc să confere o surprinzătoare coerență textelor scrise, cum altfel, ocazional. Avem, pentru început, o galerie de portrete (care va să zică o bună parte din personajele principale ale vodevilului obscenității publice), urmează Comedia presei, un tablou mai general, și apoi trei teme cuprinzătoare: comunismul, tranziția
Apel la decența pubilcă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12693_a_14018]
-
tiparului ceea ce E. Lovinescu nu-și mărturisise decât sieși?" Motivațiile Monicăi sunt, cum se va vedea, altele decât cele pe care le invoc eu, dar, cu toate că diferite prin natura lor, ele vin în sprijinul hotărârii pe care a luat-o, conferindu-i o dimensiune valorică la care îmi place să cred că nu se aștepta. La începutul relației mele directe cu E. Lovinescu știam foarte puține lucruri în legătură cu el, iar ceea ce citisem din scrierile sale se rezuma la zece volume de
Agendele literare ale lui E. Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12703_a_14028]
-
una mateină. Dan Ciachir este un bon viveur, fascinat de mașini luxoase, muzică bună, filme occidentale, restaurante cu ștaif, care crede în Dumnezeu și care se simte tot mai singur într-un oraș deposedat brutal de toate elementele care îi confereau farmecul și specificitatea. Tot ceea ce constituie sistemul de valori al autorului este repudiat violent de o istorie ce pare a o fi luat razna. Atitudinea memorialistului în fața acestei agresiuni a istoriei nu este una de revoltă, ci de acceptare resemnată
Muzica timpului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12694_a_14019]
-
ar putea face față. Maniera neantului existențial Pe prima pagină a revistei Caligraf, care apare la Turnu Severin, numărul din iunie 2004, profesorul Romul Munteanu face o mărturisire cutremurătoare. ,, Am convingerea, spune dominia sa, iar această personalizare a credinței îi conferă frazei anvergura unei confesiuni majore, că de la Eminescu și Bacovia o asemenea manieră a neantului existențial nu am mai întîlnit în poezia românească actuală." O astfel de convingere care privește ,,maniera neantului existențial", cu tot patetismul ei abia reținut, are
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12747_a_14072]
-
desfășurare, nu prea ne e clar ce se întâmplă pe acolo." QED! Și abia la final protagoniștii descoperă hip-hop-ul. Interpretarea prefeței în termenii "poeziei de stradă" rămâne deocamdată o virtualizare. În lipsa unui produs autentic, chiar si îndelung așteptat, să nu conferim, totuși, credit unei contrafaceri. 3. Așa-zisul limbaj aparte, inventat conform realității mediului grupului de inadaptați, inhibați, blazați, (semi)ratați social, de fapt, nu există nici el. Nu întâlnim în acest român argou, nu există slang. Tinerii sunt inteligenți, iar
Clișeele unui nonconformism timid by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12750_a_14075]
-
Problema crimelor comuniștilor nu se pune nici acum, după prăbușirea zidului Berlinului, în schimb toate tunurile țintesc spre textele de tinerețe ale lui Eliade și Cioran, autori care nu mai sînt printre noi. Vechea strategie a lui Stalin de a conferi legitimitate și atractivitate regimului său prin impunerea dihotomiei fascism (nazism) vs. comunism a fost resuscitată, la scară planetară. Acum scopul este acela de a ascunde natura criminală a regimului comunist și de a disipa responsabilitățile celor care l-au slujit
Melancolii și decepții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12751_a_14076]
-
însemnată proporție, o înfățișare cu totul ieșită din comun: nu erau legături în piele, pânză, pergamoid sau simplu carton " existau multe și din acestea " ci în împletitură de rafie viu colorată (roșu, albastru, cu alternanțe uneori de alb) ceea ce le conferea un aer eminamente exotic, foarte bătător la ochi, în sensul pozitiv al cuvântului, vreau să spun că nu erau de prost-gust, ci doar extravagante, total neobișnuite. O afirm în calitate de bibliofil versat și de familiar al legătoriei profesionale, meserie pe care
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
o senzație încărcată de recunoștință, însoțită de o exaltare care nu se poate descrie în toată intensitatea ei benefică, stare sustrasă contextului istoric care o genera. Nu poți trăi în planul unei relatări literare, oricât de izbutită, ceea ce viața îți conferă nemijlocit, brutal de concret. Resuscitezi cumva trecutul, dar identificarea cu realitatea păstrează întotdeauna o marjă de accept convențional. în anii cât am frecventat cenaclul, stâlpii acestuia " exceptându-i pe Hortensia Papadat Bengescu și, prezent mult mai sporadic, pe Ion Barbu
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
multă comoditate, ci un mariaj al principiilor și o perfectă sinteză a contrariilor. Polii se unesc aici în mod profund, iar adversitățile aparente au o singură funcție: aceea de a asigura echilibrul și de a realiza comuniunea. Adică de a conferi întregu-lui expresia lui deplină.
Ovidiu și Sultana Maitec by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12817_a_14142]
-
că funcția cel mai frecvent întîlnită a cuvîntului drac (ca de altfel și a echivalentelor sale: naiba, alte nominale mai puțin citabile, desprinse din înjurături sau pur și simplu obscene) este de particulă interogativă: însoțind pronumele și adverbele interogative și conferind întrebării o puternică notă afectivă: de nemulțumire, mirare, iritare. Așadar, întrebările pot fi introduse prin "expresiile interogative" cum dracu'?, ce dracu?, cine dracu? etc., în care cuvîntul dispoziției negative nu are, evident, decît o valoare de marcă pragmatică, nu legături
Drăcovenii gramaticale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12832_a_14157]
-
Țuculescu. În epocă, gestul artistului, oricât de inofensiv ar părea acum, a fost înregistrat ca o disidență, mai ales că el venea în urma unui evident gest inchizitorial al autorității, acela de a nu-i primi lucrările în expoziții, ceea ce îi conferea un prestigiu moral sporit în fața contemporanilor și mai ales a tinerilor. Încercarea lor, neconcertată de altfel, pornită dintr-un evident impuls subiectiv, de a pune în adevărata lumină creația artistului, a rămas ani de-a rândul într-o aproape zadarnică
Ion Țuculescu - un caz de manipulare by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/12839_a_14164]
-
dracului, și mă reped să-i trag una" (sfera.ev.ro); "Perversu' dracu'" (cinemagia.ro). Modificările recente din jargonul folosit în Internet marchează o nouă reducere a cuvîntului. Esențială este desigur ortografia străină: sînt folosite literele k și q, care conferă textelor un aer englezesc, la modă, în contrast comic cu tonul neaoș al drăcuielii. În același timp, se produce o reducere grafică care înstrăinează și mai mult cuvîntul: adesea un u cert în pronunțare nu mai e păstrat în scris
Drăcuieli by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12853_a_14178]
-
apar, ca un laitmotiv, obsesia apartamentului confiscat de autoritățile comuniste la plecarea din țară a autorului și discuțiile imaginare cu Alex, un personaj care moare încă din primul capitol. Se poate spune, într-un fel că acestea sînt elementele ficționale (?) conferă cărții statutul de roman. Totul este vag, greu de definit în această carte a tuturor interferențelor posibile, începînd chiar cu titlul, despre care nu poți spune cu precizie dacă se referă la omul postmodern (o viziune a "omului recent", marca
Gray is beautiful? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12348_a_13673]
-
partea lui. Dar, dincolo de toate aceste fațete, filmul e, funciar, o melodramă. Specific acestui gen e excesul emoțional. Iar acesta, împărtășit de toate personajele, cu excepția lui Juan care interpretează rolul rece și calculat de femme fatale, e elementul care le conferă profunzime, determinându-i să fie totodată călăi și victime. Mai mult, e elementul care obstrucționează judecata morală. Faptul că Almodovar își tratează personajele echidistant, abținându-se să le condamne, e numitorul comun al tuturor filmelor sale, dar e o modificare
Proasta, dar sentimentala educație by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12338_a_13663]
-
și politici. Ierarhia nu dispare, ea își schimbă doar criteriile: literatura, de pildă, este literatură numai dacă se ocupă cu experiența literală, dacă nu se mai pretinde o "oglindă plimbată de-a lungul unui drum". Poezia este cea care-i conferă noii literaturi identitatea, poezia care debordează granițele unui gen literar, echivalentă cu ființa literaturii - așa cum Daseinul este echivalentul ființei umane. Dacă vorbim despre literatură, vom vorbi automat despre poezie, indiferent de genul literar la care ne referim. Poezia este oaia
Literatură "pură" și literatură "de consum" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12315_a_13640]
-
personajul Veniamin, copilul de treisprezece ani, primul care moare dintre membrii năpăstuitei familii a profesorului de matematică din Serenite. Moare însă numai ca ființă terestră fiindcă autorul, printr-o îndrăzneață translare narativă, care face în fond originalitatea acestei scrieri, îi conferă personajului o a doua existență, de basm, dacă vrem, conștientă de sine însă dematerializată: "oricât mă străduiesc să apăs tare, tare cu picioarele în neaua rece, ușoară, nu rămâne nici o urmă. De aceea trebuie să mă obișnuiesc, acesta sunt eu
Roman și basm by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12375_a_13700]
-
gîndirea plastică de sorginte orientală. Murnu deposedează volumul de orice încărcătură parazitară, de tot ceea ce ar putea compromite stricta necesitate a mesajului, și reține doar ideea generatoare și cîmpul său expresiv. Ca și în pictură, aceleași angulozități și definiții sumare conferă personajelor fizionomii ascetice, transformîndu-le în concepte și în stări etico-afective, dincolo de orice particularizare psihologică. Modelajul larg și subtil, cu imperceptibile vibrații ale suprafețelor, preia lumina exterioară și o prelucrează instantaneu pînă la a-i sugera natura lăuntrică. Încărcătura spirituală a
Despre unitate și treime by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12388_a_13713]