6,847 matches
-
în urma lichidării, trec în proprietatea privată a statului. (11 Universitățile particulare sunt titulare ale dreptului de proprietate ori ale altor drepturi reale pe care le exercită asupra patrimoniului, în condițiile legii. SECȚIUNEA 2: Organizarea și funcționarea învățământului superior particular și confesional particular Art. 227 (1 Instituțiile de învățământ superior particulare și instituțiile de învățământ superior confesionale particulare sunt: a fondate din inițiativa și cu resursele materiale și financiare ale unei fundații sau asociații, ale unui cult religios ori ale unui alt
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
particulare, atribuțiile, durata mandatelor, precum și alte considerente legate de statutul acestora sunt stabilite de Carta universitară, avizate de fondatori și aprobate de senatul universitar cu respectarea strictă a prevederilor prezentei legi. SECȚIUNEA 3: Înființarea instituțiilor de învățământ superior particulare și confesionale particulare Art. 228 (1 O instituție de învățământ superior particulară și confesională particulară trebuie să parcurgă toate procedurile de autorizare provizorie și acreditare stabilite de prezenta lege. (2 Instituțiile de învățământ superior particulare și confesionale particulare sunt acreditate prin lege
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
stabilite de Carta universitară, avizate de fondatori și aprobate de senatul universitar cu respectarea strictă a prevederilor prezentei legi. SECȚIUNEA 3: Înființarea instituțiilor de învățământ superior particulare și confesionale particulare Art. 228 (1 O instituție de învățământ superior particulară și confesională particulară trebuie să parcurgă toate procedurile de autorizare provizorie și acreditare stabilite de prezenta lege. (2 Instituțiile de învățământ superior particulare și confesionale particulare sunt acreditate prin lege, inițiată de către Guvern la propunerea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. (3
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
învățământ superior particulare și confesionale particulare sunt acreditate prin lege, inițiată de către Guvern la propunerea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. (3 Universităților acreditate li se recunoaște perioada de funcționare legală. SECȚIUNEA 4: Patrimoniul instituțiilor de învățământ superior particulare și confesionale particulare Art. 229 (1 Patrimoniul instituțiilor de învățământ superior particulare și confesionale particulare constă în patrimoniul inițial al fondatorilor, la care se adaugă patrimoniul dobândit ulterior. (2 Instituțiile de învățământ superior particulare și confesionale particulare, pe durata existenței lor, dispun
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
existenței lor, dispun de patrimoniul pus la dispoziția lor, conform legii. 144 (3 Toate deciziile privind patrimoniul instituțiilor de învățământ superior particulare și confesionale particulare sunt luate de către consiliul de administrație. SECȚIUNEA 5: Desființarea instituțiilor de învățământ superior particulare și confesionale particulare Art. 230 (1 Desființarea, dizolvarea sau lichidarea instituțiilor de învățământ superior particulare și confesionale particulare se face în condițiile legii. Inițiativa desființării instituțiilor de învățământ superior particulare sau confesionale particulare poate aparține și fondatorilor. (2Î n caz de desființare
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
și confesionale particulare revine fondatorilor. (Remarcăm faptul că o normă juridică echivalentă nu se regăsește și la nivelul învățământului preuniversitar. (3 Desființarea universităților particulare se va face cu protecția intereselor studenților. SECȚIUNEA 6: Finanțarea instituțiilor de învățământ superior particulare și confesionale particulare Art. 231. Sursele de finanțare ale instituțiilor de învățământ superior particulare și confesionale particulare sunt compuse din: a sumele depuse de fondatori; b taxe de studiu și alte taxe școlare; c sponsorizări, donații, granturi și finanțări acordate pe bază
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
vot, textul lasă loc la interpretări putând fi vorba de membri prezenți sau totalul membrilor consiliului de administrație. Având în vedere importanța hotărârii, cvorumul ar trebui să fie 2/3 din totalul membrilor. (6 Directorul unității de învățământ particular și confesional poate fi eliberat din funcție, la propunerea consiliului de administrație, cu votul a 2/3 din membrii săi, prin decizia persoanei juridice fondatoare. (Este de remarcat faptul că, de data aceasta, cvorumul de vot se raportează la totalul membrilor consiliului
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
orice nivel al universității, încetează de drept în cazul persoanelor care au împlinit vârsta de pensionare. Fac excepție de la aceste reglementări funcțiile de membru al consiliului de administrație al universităților particulare. (3 Senatul universitar din universitățile de stat, particulare și confesionale, în baza criteriilor de performanță profesională și a situației financiare, poate decide continuarea activității unui cadru didactic sau de cercetare după pensionare, în baza unui contract pe perioadă determinată de un an, cu posibilitatea de prelungire anuală conform Cartei universitare
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
unități de rezultate ale învățării raportate la o calificare. 41. Registrul matricol unic al universităților din România (RMUR este o bază de date națională electronică în care sunt înregistrați toți studenții din instituțiile de învățământ superior de stat, particulare sau confesionale, acreditate ori autorizate să funcționeze provizoriu. Constituirea RMUR se realizează pe baza registrelor matricole ale instituțiilor de învățământ superior. 42. Registrul național al calificărilor este o bază de date națională ce cuprinde descrierea tuturor calificărilor din România. 43. Rezultatele învățării
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
maniheist și mai subtil decât în restul Europei, fapt ce explică complexitatea măsurilor tehnice care caracterizează modelul francez. Acest model este inspirat de două curente de gândire care, în loc să se opună, se întăresc reciproc: "familialismul" conform tradiției asociațiilor familiale, adesea confesionale, și "natalismul", într-o tradiție mai laică și republicană care conduce puterile publice la luarea unor măsuri în favoarea natalității. Acest "familialism natalist" se regăsește în instituționalizarea alocațiilor familiale în codul familiei din 1939, în branșa familie a sistemului de securitate
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
la apartenența religioasă. În același recensămînt, pe lîngă cetățenii romano-catolici, ortodocși, greco-catolici, reformați, baptiști, adventiști, trebuise asigurată și rubrica „alte religii“. Astea erau pentru Mikimoto care nu se știe la cine se Închina. Tocmai religia, mai exact, doctrinele și disputele confesionale au făcut cunoscut Ardudul Într-o parte Însemnată din Europa. Pentru că aici a avut loc, În 1555, un important sinod calvinist, reunind lideri proaspăt reformați din Întreaga Transilvanie și din mărunțișul de Ungarie rămas după instituirea pașalîcului de Buda. Pastorii
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ultima oară la raza răsfrîntă de apa mării de la Carmen Sylva. O cățea albă Dar de ce s-a arătat Maica Domnului tocmai la Pișcari?... Era un sat mic, trudit și sărac, unul dintre puținele din ținut fără amestecuri etnice și confesionale. Amestecul, atîta cît fusese, se risipise, căci Horthy secerase zdravăn cu Auschwitz-ul prin cele două familii de evrei, iar supraviețuitorii lor se topi seră În toate vînturile. De ce nu pogorîse Ea la Cluj, la Oradea ori la vreo mină de
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
cu Petru, conflict care îmbracă o semnificație simbolică. Petru, recunoscut ca șef al apostolilor în evangheliile canonice, este contracarat de Maria Magdalena, văzută ca inițiată în tainele cele mai secrete de către Isus în tradiția gnostică. Opoziția dintre ortodoxie (fără sensul confesional de azi) și gnosticism se reflectă în opoziția dintre apostolul Petru și Maria Magdalena. În Evanghelia Mariei, Petru are un complice, pe apostolul Andrei, care, la capătul revelației Mariei, mărturisește că nu crede o iotă din spusele acesteia. Petru, „politicos
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
represiunii. Dar sunt încrezător că nici marea majoritatea a musulmanilor nu se va lăsa subjugată unui drept penal medieval și nici majoritatea copleșitoare a catolicilor, convinsă de o revenire la liturghia în latină, la o morală sexuală medievală, la scaunul confesional și infailibilitatea papei. Are un viitor doar o religie care își arată chipul uman și binevoitor, un chip plăcut, nu o înfațișare cu trăsăturile modificate care inspiră dezgust. Doar dacă creștinătatea și în special Biserica Catolică se vor reînnoi, o
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
sunt în continuare divinități substitutive. În acest caz credința în Dumnezeu semnifică refuzul radical al oricărui dictator care, în stat, religie și societate, își atribuie calități sau funcții divine, pretinzând adorație sau supunere incondiționată. Declarația teologică de la Barmen a Bisericii Confesionale (1934), inspirată de Karl Barth, constituie expresia exemplară a unui astfel de refuz. O autentică credință în Dumnezeu reprezintă renunțarea la toate celelalte puteri care astăzi vin ridicate la rang de divinitate. În sensul acesta, devine indiferent faptul că idolatrul
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
puține căsătorii, exodul din Biserică al femeilor emancipate, dezinteresul tinerilor... Mă întreb dacă urgența crescândă și diminuarea intrărilor derivate din "taxa ecleziastică" percepută de Biserica Germană vor conduce la reforme. Nu sper într-o Biserică unificată, nu țintesc fuziunea aspectului confesional, regional sau național al Bisericilor creștine. Nu așa trebuie să fie. Sper într-o unitate ecumenică a Bisericilor creștine în care diferențele se reconciliază. Este oare o speranță prostească și excentrică? Nu, este o viziune realistă, iar realizarea stă la
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
mediu de membri/gospodărie familie biologică 1 3,00 4,15 2 3,25 10 3 3,28 39,16 4 3,24 30,83 5 și peste 3,55 15,83 Total 3,29 100 Analiza apartenenței etnice și confesionale impune raportarea la regiunea/județul de proveniență al familiilor adoptatoare. Constatăm astfel că, pentru regiunea Harghita și Covasna majoritatea familiilor adoptatoare sunt de etnie maghiară (82,76%) și aparțin religiei romano-catolice (72,41%). La nivelul județului Bihor, 77,6% dintre
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
acela a lui Luther (în 1519) și al lui Calvin (în 1536), plus nenumăratele secte desprinse din protestantismul lui Luther și Calvin, care secte, nu au o orientare dogmatică și nici scopuri definite, ci sunt, mai degrabă, nuclee de-nvrăjbiri confesionale și naționale între popoare. Biserica creștină respectiv reprezentanții ei uitând spusele Mântuitorului: "Casa, care se dezbină între sine, se pustiește", a-ncercat o tristă și dureroasă experiență, căreia i-a urmat o luna perioadă de frământări și convulsiuni interne, până
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
cele ale pieței. Desigur, se mențin diferențe importante între modelul european continental, provenit din așa-numita "cultură revoluționară" și dominat de doctrina competențelor generale și modelul anglo-saxon, bazat pe o "cultură evoluționară" și dominat de doctrina utilitaristă". De asemenea, spiritul confesional își menține amprenta, țările protestante fiind mai descentralizate în raport cu cele catolice sau ortodoxe, mai ierarhizate și ca organizare administrativă. Doctrina competențelor generale recunoaște autorităților locale o capacitate generală de natură juridică asupra unei anumite unități administrativ-teritoriale și consacră principiul subsidiarității
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
ana, Elena Badea Potrivit comunicatului INS, din cei 20.121.641 de români, care reprezintă populația stabilă, doar 18.861,900 persoane și-au declarat structura confesională. Dintre aceștia, 86,5% s-au declarat ortodocși, în timp ce 4,6% s-au declarat de religie romano-catolică, 3,2% de religie reformată, iar 1,9% penticostală. Ponderi între 0,4% - 0,8% au înregistrat următoarele religii: greco-catolică (0,8%), baptistă
Recensământ 2011 - Câți români s-au declarat atei by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78039_a_79364]
-
9% penticostală. Ponderi între 0,4% - 0,8% au înregistrat următoarele religii: greco-catolică (0,8%), baptistă (0,6%) și adventistă de ziua a șaptea (0,4%). În schimb, 1,8% din totalul celor care au făcut o declarație privind structura confesională s-au declarat de altă religie decât cele prezentate anterior. "Fără religie" sau atei s-au declarat aproximativ 37.000 de repondenți - 0,2% - din totalul celor care a răspuns la această întrebare, potrivit datelor INS. Statistica arată că numărul
Recensământ 2011 - Câți români s-au declarat atei by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78039_a_79364]
-
sectanți, descoperindu-și când vocația disimulării, când pe aceea a mărturisirii și povestindu-se când la persoana întâi, când la cea de-a treia. Nu e foarte clar, în ordine biografică, unde se sfârșește egoismul confesiunii și unde începe dărnicia confesională. În ambele situații, Andi e iremediabil singur, iar vocile paralele nu-și împrumută, sub nici un chip, episoade. Până la urmă, termenii se precizează. Destabilizat de evaporarea subită a Margăi, bărbatul își află, fără să realizeze, salvarea într-o așa-zisă anchetă
Rrromanul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7516_a_8841]
-
acesta îl gratula zi de zi. Izbucnirea e memorabilă, iar calmul cu care i se răspunde nu-i, nici el, cu nimic mai prejos. Volumul cu pricina a servit, cu ani în urmă, tânărului predicator pentru a găsi, printre conflictele confesionale, calea cea dreaptă. Disensiunile publice au fost mutate pe planul, judicios spiritual, al privatului. Set s-a manipulat, așadar, pe sine. În satul din care plecase, modestia era suverană. În urbea în care s-a căpătuit, aceeași biserică avea rigori
Rrromanul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7516_a_8841]
-
puțin canonice, ci scrutează, mai degrabă cu privirea lăuntrică, zările luminoase ale construcției de sine pe care omul o posedă în mod legitim, dar a cărei conștiință riscă să o piardă, dacă nu cumva a și pierdut-o. Fără coloratură confesională, fără tezisme cu iz de tămîie și cu vanități abia camuflate, arta lui Dorel Zaica, pictura sa, în speță, se înscrie într-o tendință spiritualistă mai largă în care miza fundamentală nu este clamarea unui anumit tip de credință, ci
Dorel Zaica, între materie și lumină by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7325_a_8650]
-
casă de productie la Hollywood pentru a regiza, chiar ea, un film documentar bazat pe viață și cariera sa, informează LA Times. Filmul este prezentat ca fiind „un mix de muzică și studiu personal, amestecând montaje din concerte cu interviuri confesionale”, declară o sursă apropiată proiectului. Pe lângă acest proiect, Beyonce va lucra pe viitor și la alte pelicule de ficțiune, dintre care amintim remake-ul lui Clint Eastwood după „S-a nascut o stea/A Star Is Born”, dar și filmul animat
Beyonce îşi face film autobiografic by Sava Roxana () [Corola-journal/Journalistic/73407_a_74732]