134 matches
-
contextul sociofamilial în care persoana trăiește. ... * EVALUAREA PERSOANELOR CU TULBURĂRI DE PERSONALITATE DEFICIENȚĂ b) tulburările pot fi compensate parțial prin tratament DEFICIENȚĂ │HANDICAP ACCENTUAT │a) decompensări frecvente (peste 3/an) de intensitate b) dificultate majoră de relaționare socio-profesională și │ │ │ │familială, conflictualitate marcată │ └──────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────┘ Conform ICD 10, personalitatea poate fi descrisă drept configurația pattern-urilor răspunsurilor comportamentale, vizibile în viața de zi cu zi, caracteristică unei persoane, o totalitate care este de obicei stabilă și predictibilă. *) Se referă la tipurile de tulburări de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]
-
însăși un rezultat al ordinii economice internaționale instaurate postbelic de către SUA? Este globalizarea de preferat regionalismului? Este posibilă și totodată dezirabilă agregarea la nivel global a unui set minim de valori culturale comune? Înseamnă globalizarea pace și stabilitate, iar localizarea conflictualitate? Cât de solidă este și ce implicații posibile are distincția dintre modernizare și occidentalizare?
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
o corecție însă: D. vizează o arhitectură răsturnată, reliefarea, căutarea intimității. Demersul poetic parcurge drumul de la expresia glacială parnasiană a începuturilor la descoperirea unei sensibilități frământate, de tip expresionist. Motivele constante (cetatea, statuia, norii, marea, visul) punctează starea de ascunsă conflictualitate dintre curgere, sfâșiere lăuntrică și dorința de geometrie raționalistă. Și volumele târzii, Cronică (1993; Premiul Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor) și Abaddon (1995), sunt expresii ale aceluiași suflet bântuit alternativ de duhul paradisului și de cel al infernului, ale unei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286834_a_288163]
-
apropiate precum peninsula arabă și Egipt, despărțite doar de Marea Roșie și având substrat etno cultural comun, dar care din punct de vedere politico-geografic și geopolitic funcționează fiecare ca niște unicate cu particularități interne proprii sub toate aspectele (nivelul și dinamica conflictualității, orientarea spațială în relațiile de integrare politico-teritorială, orientarea intereselor economice etc.). Compararea celor două areale este ilustrativă în acest sens: Egiptul este profund interesat de integrarea în structurile organizaționale euro-mediteraneene și de predominarea schimburilor și investițiilor de capital cu spațiul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
potențialului militar, fundamentele și evoluția orientării spațiale a fluxurilor comerciale, investițiilor de capital, comerțului cu armament și asistenței militare străine. După acest criteriu pot fi individualizate areale precum spațiul monarhiilor din peninsula arabă, ce se distinge prin rata redusă a conflictualității, similaritatea orientării spațiale a fluxurilor economice și investițiilor de capital, ponderii cheltuielilor militare și infrstructurilor militare. De asemenea, arealul arabofon mixt est-african (somalezo-Eritrean),se individualizează ca o unitate caracterizată prin valori apropiate ale acelorași parametri: rate ridicate similare ale conflictualității
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
conflictualității, similaritatea orientării spațiale a fluxurilor economice și investițiilor de capital, ponderii cheltuielilor militare și infrstructurilor militare. De asemenea, arealul arabofon mixt est-african (somalezo-Eritrean),se individualizează ca o unitate caracterizată prin valori apropiate ale acelorași parametri: rate ridicate similare ale conflictualității, ponderi extrem de reduse ale investițiilor de capital, ale fluxurilor comerciale și ale asistenței militare străine primite. Una dintre fațetele cele mai delicate în domeniul regionării teritoriale este problema limitelor unităților (regiunilor) identificate. În cazul demersului de față, acest aspect își
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
dominant, prin delimitarea arealului de manifestare a factorului/factorilor considerat/considerați de noi coordonator(i), la nivelul cadrului politico-geografic respectiv. Astfel, includerea Ciadului în perimetrul subregiunii est-sahariene (alături de Sudan) și nu în subregiunea afro-mediteraneeană, s-a făcut în baza valorilor conflictualității (cu pondere semnificativă și identică a aceleiași categorii de stări conflictuale - conflictele interne cu cauze etno-confesionale - 33%), precum și în baza atributului de periferie marginală al ambelor state date de valorile indicelui de potențial geopolitic. De asemenea, configurarea Irakului sub forma
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
pe baza intrării Irakului după 2003 pe orbita exclusivă a intereselor economice și militare ale S.U.A. Tot pe baza parametrului conflictual, ca element de referință dominant, a fost stabilită subunitatea sudică a peninsulei arabe (Yemen și Oman), în care rata conflictualității (în speță conflicte interne) s-a dovedit a fi net superioară față de monarhiile din restul peninsulei, grefată pe un substrat confesional asemănător în cele două state (o pondere semnificativă a Islamului de nuanță șiită-zaidiții din Yemen sau ibadită-în Oman).
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
sindromului luptei este sindromul conflictului. Intervenția sociologului poate avea drept rezultat neintenționat „zgândărirea” conflictelor interne din sistemul respectiv, ținute până atunci în latență, fapt care permitea o stare de echilibru. Din acest motiv, sistemele caracterizate printr-un nivel ridicat de conflictualitate latentă prezintă o mare rezistență față de utilizarea sociologiei. Toate părțile se tem că această intervenție va face conflictele manifeste, stricând echilibrul fragil în care se află sistemul. Pe deasupra, fiecare parte se teme că celelalte părți ar putea fi avantajate și
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
conflictele manifeste, stricând echilibrul fragil în care se află sistemul. Pe deasupra, fiecare parte se teme că celelalte părți ar putea fi avantajate și/sau vor încerca să utilizeze intervenția sociologului ca o nouă armă pentru promovarea intereselor sale. Starea de conflictualitate reprezintă, din acest motiv, o sursă importantă a rigidității sistemelor sociale. Sindromul incertitudinii și sindromul luptei sunt două tipuri generale de patologii ale sistemelor sociale. Deși ele pot apărea independent, de regulă, se împletesc. Logica luptei tinde să utilizeze ca
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
3. Conflictele de muncă și analiza acestora Contextul democratic asigură premisele ca Între salariați, sindicate și conducerile firmelor să existe o anumită stare conflictuală care are influență asupra gradului de utilizare a timpului de muncă. Existența unei anumite stări de conflictualitate impune În mod necesar și existența unor indicatori de determinare a acesteia (colectivă, individuală) și de cuantificare a consecințelor. În acest sens, În literatura de specialitate, conflictualitatea se evaluează cu ajutorul unor indicatori specifici, cum ar fi: numărul de greve; numărul
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
asupra gradului de utilizare a timpului de muncă. Existența unei anumite stări de conflictualitate impune În mod necesar și existența unor indicatori de determinare a acesteia (colectivă, individuală) și de cuantificare a consecințelor. În acest sens, În literatura de specialitate, conflictualitatea se evaluează cu ajutorul unor indicatori specifici, cum ar fi: numărul de greve; numărul de zile de grevă; coeficientul de importanță a grevei; coeficientul de localizare a grevei. Primii doi indicatori nu prezintă o dificultate deosebită, În sensul că datele necesare
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
secții sau unui atelier. Chiar dacă indicatorul este denumit „de localizare a grevei“, aceasta nu Înseamnă că, dacă la o secție sau un atelier ponderea este mai mare, acolo se localizează greva sub aspectele generării ei. Aspectele menționate la gradul de conflictualitate constituie, În realitate, variabile ale volumului și calității muncii cu reflectare directă În performanțele economico-financiare ale firmei, deoarece timpul de muncă, cu toate aspectele care-l caracterizează, se reflectă În rezultatele firmei. Indicatorii În care se reflectă timpul de muncă
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
cu reflectare directă În performanțele economico-financiare ale firmei, deoarece timpul de muncă, cu toate aspectele care-l caracterizează, se reflectă În rezultatele firmei. Indicatorii În care se reflectă timpul de muncă și cu ajutorul cărora se poate determina efectul stării de conflictualitate sunt: Productivitatea medie anuală: EMBED Equation.3 (3.70) În care: z = timpul de muncă (În zile) din perioada de bază, respectiv curentă; EMBED Equation.3 = productivitatea medie zilnică pentru perioada de bază, respectiv curentă. Pentru a fi edificator calculul
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
Equation.3 , În cazul determinării influenței asupra productivității muncii anuale, va fi egală cu numărul zilelor de grevă. Cifra de afaceri: EMBED Equation.3 (3.71) În care: EMBED Equation.3 = numărul de salariați. În situația determinării influenței stării de conflictualitate asupra cifrei de afaceri, numărul de salariați luați În calcul va fi cel al participanților la grevă. Rezultatul exploatării: EMBED Equation.3 (3.72) În care: EMBED Equation.3 = rata rentabilității comerciale (rezultatul exploatării la 100 de lei CA). Cu ajutorul
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
48 limitele de ~ 39 Comportament 63 ~ critic, special, neobișnuit 35 Comunicare 59, capacitate de ~ 56, 64 Concediere 12, 25 ~ individuale sau colective 25 Concurență 17, 22, 84, 136 ~ mondializată 20 economie ~ 140 Concurs Înscriere la ~ 52 Conflicte de muncă 118 Conflictualitate 118 grad de ~ 119 stare de ~ 120, 121, 153 Consilieri 46 Contestație 53 Contract ~ colectiv de muncă 89, 91 ~ de confidențialitate 50 ~ de muncă 68, 82, ~ de muncă pe perioadă determinată 82 ~ de muncă pe perioadă nedeterminată 82 ~ fără plată
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
adaugă starea de acută subdezvoltare și prin urmare, dispun de o infrastructură portuară deficitară, precum Sahara Occidentală (2 porturi la 1.110 km. de țărm) și Mauritania. Alte state se află în proximitatea marilor rute maritime, dar nivelul regional ridicat de conflictualitate face ca ele să fie slab echipate cu infrastructură portuară, așa cum se întâmplă în Somalia (4 porturi pe o lungime a țărmului de 3.025 km.). Pe de altă parte, din cauza contextul geopolitic conflictual din multe regiuni ale spațiului arabofon
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
lungimii apreciabile (108.302 km.), cât mai ales numărului mare de puncte rutiere frontaliere (23) cu care este echipată rețeaua rutieră algeriană. Aceste numeroase (50.500). Unele dintre ele au armate cu efective relativ ridicate pe fondul stărilor cronice de conflictualitate internă ori frontaliere, așa cum este cazul Algeriei, Yemenului, Libanului, în timp ce altele dispun de un corp militar ce depășește nevoile defensive proprii, atât ca efective, cât și ca nivel foarte modern de echipare, precum E.A.U. și Iordania. Ponderea efectivelor armate
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
decât printr-o serie de contradicții, de lupte și de confruntări care, în final, ne conferă o viață... mai bună, conform dogmei renascentiste. Din acest principiu (nefast), Foucault ne îndemna să ieșim, să ne eliberăm și să eliberăm lumea de conflictualitatea istoricistă modernă: dialectica. O "știință" a legilor generale care guvernează societatea și cunoașterea, dar și știință a clișeelor și mitologiilor discursive. O altă idee, pe care am s-o dezbat în rândurile următoare, este considerația foucauldiană a sexului-rege, atunci când spune
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de reprezentare a populației în forurile internaționale, de organizare a propriei apărări și de asigurare a supraviețuirii lor economice; distribuția capabilităților între unități ca indicator al puterii fiecărui stat. Ca principiu ordonator caracterizând sistemul internațional, anarhia nu înseamnă haos și conflictualitate, ci doar absența unei autorități mondiale juridice, politice și/sau militare superioare statelor, a unui guvern mondial care să ordoneze autoritativ relațiile internaționale, să adopte decizii general obligatorii în sistem și să le implementeze. Anarhia internațională este însoțită de incertitudine
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
constantă și critică cu propriul trecut asigură măsura vitalității unei tradiții, și, în același timp, legitimează progresul prin asumarea noilor paradigme. Experiența morală asigură progresul continuu al teologiei morale și, în cadrul acesteia, subiectul moral face experiența propriilor limite și a conflictualității propriei istorii. În acest context amplu, își găsesc locul în domeniul teologiei morale cele două expresii, „lumina evangheliei” și „experiența umană”. 1.2 Legătura dintre „evanghelie” și „experiență” Am subliniat mai sus că există o continuă integrare între „lumina evangheliei
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
a depăși acest model ecleziologic, în derularea Conciliului Vatican II era necesară inserarea raportului dintre teologie și Magister, în contextul mai amplu al funcțiilor ecleziale de transmitere a Revelației. Contrar așteptărilor, s-a ajuns nu doar la o amplificare a conflictualității dintre Magister și teologie, ci chiar la o neglijare a semnificației sensus fidelium, care participă la medierea Revelației. Există două documente conciliare care vorbesc despre sensus fidelium: documentul conciliar Lumen Gentium nr. 12 oferă o descriere completă, iar Dei Verbum
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
până în anii 1970, țara pasiunilor politice, al căror creuzet au fost orașele, în mod special Parisul. "Parisul relevă Paul Thibaud a făcut timp de două secole dovada unei capacități de integrare care nu se sprijinea doar pe piață, industrie și conflictualitatea socială, ci și pe o moștenire proprie, aceea a pasiunii civice ca fundament al liantului social"1. Discernem astăzi că această "pasiune civică" a putut da naștere unor efecte dăunătoare asupra dezvoltării democrației, confundând exaltarea obligațiilor morale și finalitățile politice
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a-i îndrepta moral pe aceia care voiau s-o ocupe: locuința socială presupunea acțiunea socială. Luarea în considerare a condițiilor de locuit a penetrat sistemele de redistribuție socială (prestări sociale, alocații pentru familie) și politicile de acțiune socială. Neutralizarea conflictualității politice a orașului în tratarea mediului urban trebuie raportată la modalitățile prin care se constituie acțiunea publică la începutul celei de-a III-a Republici, care are ca trăsături principale pretenția de a întruchipa interesul general și segmentarea metodică a
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sociofamilial în care persoana tr��iește. ... * EVALUAREA PERSOANELOR CU TULBURĂRI DE PERSONALITATE DEFICIENȚĂ b) tulburările pot fi compensate parțial prin tratament DEFICIENȚĂ │HANDICAP ACCENTUAT │a) decompensări frecvente (peste 3/an) de intensitate b) dificultate majoră de relaționare socio-profesională și │ │ │ │familială, conflictualitate marcată │ └──────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────┘ Conform ICD 10, personalitatea poate fi descrisă drept configurația pattern-urilor răspunsurilor comportamentale, vizibile în viața de zi cu zi, caracteristică unei persoane, o totalitate care este de obicei stabilă și predictibilă. *) Se referă la tipurile de tulburări de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261798_a_263127]