1,086 matches
-
filosofie, iar în 1886, la Facultatea de Drept și în 1887, la Școala de Științe Politice (École des Sciences politiques). Paralel, urmează și cursurile Școlii de Limbi Orientale. La vârsta de 18 ani, tânărul Paul Claudel părea promis unui perfect conformism intelectual, credea ceea ce credeau majoritatea oamenilor ziși cultivați ai vremii, pozitivismul, naturalismul: accepta ipoteza monistă și mecanicistă în toată rigoarea ei, că totul era supus Legilor și că lumea era o înlănțuire de efecte și de cauze, și pe care
Paul Claudel () [Corola-website/Science/308102_a_309431]
-
o multitudine de variabile fiziologice, psihologice și socio-culturale. Având în vedere acestea, motivația apare ca ca factor integrator și explicativ al celor mai variate fenomene psihosociale: statuturi și roluri, aspirații și performanțe, relații interpersonale, a diverselor fenomene de grup (coeziunea, conformismul, autoritatea, influența, prestigiul, etc.). Motivația constituie temeiul comportamentelor și activităților pe care le prestează indivizii în cadrul grupului în funcție de specificul solicitărilor ce decurg dintr-o categorie sau alta de relații funcționale (relații dintre subiect și sarcinile activității). În cazul relațiilor de
Motivație () [Corola-website/Science/306566_a_307895]
-
spânzuraților" a fost ecranizat de regizorul Liviu Ciulei într-un film omonim cu o durată de 158 de minute, ce a avut premiera la 16 martie 1965. Potrivit propriilor mărturisiri, cineastul a plănuit să facă „un film despre dezintegrarea certitudinii, conformismului și concepțiilor de viață”. Scenariul scris de Titus Popovici (care mai colaborase cu Liviu Ciulei și la "Valurile Dunării" (1960)) păstrează liniile de forță ale romanului lui Liviu Rebreanu, dar remodelează materia cărții dintr-un unghi filozofic amplu, introduce unele
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
cu Ștefan. Numele actorilor și ale echipei tehnice sunt menționate în ordinea apariției pe genericul filmului. În "Dicționarul de filme românești", criticul Tudor Caranfil notează despre film: „"Universul «delicat» al «instituționalizării» copiilor, abordat fără chemare, cu prudență și, mai ales, conformism. Lipsă totală de fantezie, emoție și forță expresivă într-o temă care tocmai asemenea «ingrediente» pretindea."”
Prea tineri pentru riduri () [Corola-website/Science/319466_a_320795]
-
de mai jos: „Această impresie vine de la cohorta de poeți care-și robesc lăudabila voință de noutate a tinereții unui ezoterism nivelant, acelei industrii comune de imagini abstruze, idee neajunsă la exprimare, vrăjitorie fără vrajă și incantație fără cântec. Paradoxul conformismului în inconformism le subminează fatal tinerețea și poezia. Și mirarea cea mai legitimă este că mai toate revistele de literatură, după ce au cultivat proza rimată, ritmată sau doar ușor metaforizată, cultivă de câțiva ani această poezie, în uniformă, de data
Avangarda literară în România () [Corola-website/Science/310179_a_311508]
-
singur rol important, anume de a arăta poporului român că Statele Unite consideră încă guvernul comunist impus de Moscova drept legal și legitim. Această concluziune evidentă aduce și mai mare descurajare și un simțământ de totală părăsire, ducând spre un total conformism și spre secătuirea forțelor morale ale rezistenței. Excelență, bazați pe aceste motive îndrăznim a vă ruga respectuos să luați în considerare urgentă problema retragerii recunoașterii guvernului comunist. Liga Românilor Liberi exprimă adânca speranță a mii de exilați români că o
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
noilor „realizări" (Canalul Dunăre-Marea Neagră etc.), dar și a „vigilenței", denunțului și calomniei (un text precum "Cetățeanca Melinte Aneta" e caracteristic) în culegerea de schițe. "Jurnalul cu file violete" (1955) e menționabil numai pentru introducerea notei umoristice, fiindcă în rest conformismul se păstrează, acordat cu noile indicații, prin care se recunoaște că pe lângă „realizări" mai sunt și neajunsuri. De altfel, întreaga proză umoristico-satirică a lui Silvestru are această notă de acomodare și chiar de ocolire a strategiilor esopice și subversive. Faptul
Valentin Silvestru () [Corola-website/Science/322959_a_324288]
-
și interdependențe sunt sistemele. Pentru că e un mecanism atât de complex, pentru ca totul se petrece în interior, putem trăi și în ignoranța cu corpurile noastre. Mai mult, sunt destule norme culturale, religioase, educaționale, care ne așează într-o zonă de conformism, în care tindem să corespundem unor standarde comune, să ne integrăm în niște tipare nechestionate. Oamenii se exprimă corporal cenzurat, strunit, dresat. Sigur că zona de emancipare corporală ține de un anumit standard social și economic. Și e păcat că
”Abordez tactilitatea și corporalitatea într-o societate care le marginalizează” - Interviu cu Mădălina Dan (2) () [Corola-website/Science/296147_a_297476]
-
jumătate orb care se năpustește sălbatic înainte fără să-l intereseze ce se află acolo. Rinocerita rezumă ceea ce Eugen Ionescu percepe a fi în epocă două mari maladii ideologice, anume totalitarismul (sub forma lui istorică de nazism și fascism) și conformismul: „Trebuie să urmăm spiritul epocii”, declară în piesă un personaj (învățătorul pensionar Botard). Eugen Ionescu denunță astfel linia minimei rezistențe aplicată sistematic de omul tipic al majorității, oricare ar fi ea, căci este infinit mai dificil să ne asumăm responsabilitatea
Rinocerizare () [Corola-website/Science/327521_a_328850]
-
ani mai tînăr decît Augustus, fiind prieten cu el. Țiț Liviu, printre stelele celelalte ale epocii, este un conformist, avînd o origine plebee și multe complexe tipice față de patricieni, pe care ii imită. Istoria lui se resimte din cauza acestor complexe, - conformism stufos, de exemplu Seneca, retorul, spune despre opera lui Țiț Liviu că este "înspăimîntătoare" (că întindere!), Ovidiu scrie în acest timp Medeea, Heroidele. Scrisori ale unor amante celebre: Penelopa, Hermiona, Ariana, Phedra, Sapho... Anul unu al erei creștine a trecut
Cînt lucruri triste,fiind trist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18091_a_19416]
-
o va dărui în veci; n-o vei avea decât dacă ți-o iei cu de la tine putere, nesocotind propria- ți chibzuință și, cu atât mai mult, prejudecățile celor care, mai șireți fiind, nu tânjesc câtuși de puțin după libertate. Conformismul nu este apanajul unui anumit model de societate; libertățile seamănă însă cu fructul oprit. În Occident libertatea de a nu gândi ca ceilalți, la îndemâna oricui, nu seduce aproape pe nimeni. De îndată ce libertatea asta pare să nu mai fie asigurată, se
Arta posibilului și inconștientul politic by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/3837_a_5162]
-
pentru copii i-au fost traduse și publicate în limbile maghiară și germană. Lirica lui N. pare - mai ales la început - una exterioară, generată mai degrabă de o propensiune artizanală decât de vreo somație lăuntrică. Ea se desfășoară în nota conformismului din anii ’60-’70, printr-un fel de mimetism susținut de o certă îndemânare tehnică și, din câte se pare, alimentat de credința că obscuritatea și bizareria ar ridica valoarea poeziei. O versificație armonioasă e compromisă frecvent de rupturi și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288386_a_289715]
-
sunt corelate nu doar cu modurile în care subiecții sunt monitorizați, ci și cu nivelul de auto-conștientizare al individului. Cu toate că sinele dramaturgic este o strategie de supraviețuire importantă pentru individul aflat sub supraveghere, acesta nu semnifică nici o acomodare sau un conformism pasiv, nici o rezistență sau o opoziție totală la supraveghere și control 31. Vocea și tăcerea ca resurse comunicative strategice utilizate în procesul de construire a identității pot fi văzute aici fie ca măști retorice, fie ca strategii politice 32. Ca
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
națiunii de la exercițiul acestei puteri, să prefacă libertatea politică tot într-un privilegiu ca și în vechiul regim și să îndrepte în realitate întreaga putere de sus în jos"8. Ideea unui sistem de putere centralizat conducea practic indivizii spre conformism, lipsa de utilitate și, în consecință, absența inovației sociale și , de ce nu, spre inutilitatea pieței. • Argumentul originii noii clase politice aduce și mai multă înțelegere asupra dorinței reale a burgheziei române de trecere spre capitalism. Sub haina unor idei liberale
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
pământ drept o aspirație spre tanatic. În opoziție cu interpretările tradiționale se situează și Introducere în opera lui I. Al. Brătescu-Voinești (1997), unde nuvelistica acestui scriitor este văzută ca o posibilitate de afirmare a ezitării funciare între claustrare, intimitate și conformism, având ca rezultat însingurarea naratorului în limbaj. Metoda practicată de M. este una complexă, alcătuită din elemente de naratologie, psihanaliză, sociologie, estetica receptării, istoria mentalităților, stilistică. El nu se oprește asupra unei metodologii anume, fiind de părere că nici una nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]
-
cu seamă delimitarea tranșantă a poetului de o serie de prejudecăți, de mituri și fetișuri consacrate ale literaturii, prin alegerea unui unghi de vizionare inedit și prin asumarea unei atitudini ireverențioase față de convențiile de orice tip. Refractar la încremenirea în conformism, Marin Sorescu își manifestă, implicit, neîncrederea în spiritul solemn, sacerdotal, cultivat cu asiduitate de poeții șaizeciști. În genere, tot ceea ce admite determinări ca „înalt” și „nobil” pare să îi provoace idiosincrazii, iar inerția perpetuării comode a prejudecățiilor (inclusiv a acelora
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
că acest tip de acțiune nu ține de iluzia că acționăm. Dacă am proceda astfel, ne-am angaja În ceea ce eu numesc cuplăcere un antirasism prudențial, evitând maximalismul, păstrândmai ales distanța față de tentațiile „corectitudinii politice”, amestec de obscurantism și de conformism ideologic care operează prin interdicții lexicale, a cărui pretinsă virtute nu reușește să ascundă o anumită ură față de cunoașterea științifică și o pierdere a Încrederii În acțiunea politică. În plus, ar fi bine să nu uităm avertismentul lui Wittgenstein cu privire la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
culturilor din această zonă a lumii; este exact sensul remarcei lui Tzvetan Todorov: „Interculturalul este parte constitutivă a culturalului”. Desigur, au existat Întotdeauna tentative de a fonda școli asimilaționiste, palide imitații ale operelor europene, hrănite din iluzia unei universalități prin conformism, Însă acestea nu au reprezentat decât momente de rătăcire. Marea majoritate a artiștilor au Înțeles rapid interesul alegerilor estetice hrănite de o interculturalitate mai bogată chiar decât ar părea la prima vedere (prin cultura spaniolă, arta mudejară, de exemplu, se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
en Russie et en Chine, Paris, Fayard (prima ediție americană: 1979). TILLY Charles (1986), La France conteste: de 1600 à nos jours, trad. fr., Paris, Fayard (prima ediție În limba engleză: 1986). Φ Inegalități sociale, INTEGRARE, Putere, Reglementare socială, SOLIDARITATE Conformism/conformitatetc "Conformism/conformitate" Φ Devianță, Marginalitate/marginalizare, SOCIALIZARE Contaminaretc "Contaminare" Φ ARTĂ ȘI INTERCULTURALITATE Contract socialtc "Contract social" Φ CETĂȚENIE (codul Î), FRATERNITATE, SOLIDARITATE Contraculturătc "Contracultură" Alcătuită din elemente variate și sincretice preluate din așa-numita cultură „populară”, mijloc privilegiat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
et en Chine, Paris, Fayard (prima ediție americană: 1979). TILLY Charles (1986), La France conteste: de 1600 à nos jours, trad. fr., Paris, Fayard (prima ediție În limba engleză: 1986). Φ Inegalități sociale, INTEGRARE, Putere, Reglementare socială, SOLIDARITATE Conformism/conformitatetc "Conformism/conformitate" Φ Devianță, Marginalitate/marginalizare, SOCIALIZARE Contaminaretc "Contaminare" Φ ARTĂ ȘI INTERCULTURALITATE Contract socialtc "Contract social" Φ CETĂȚENIE (codul Î), FRATERNITATE, SOLIDARITATE Contraculturătc "Contracultură" Alcătuită din elemente variate și sincretice preluate din așa-numita cultură „populară”, mijloc privilegiat de rezistență
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
un ansamblu de aspirații (scopuri, așteptări, interese) și posibilitățile de atingere a acestor obiective, unele dintre mijloacele utilizate fiind acceptabile (aprobate de societate), iar altele mai puțin. Adaptarea este uneori dificilă, actorii putând să se comporte În moduri diferite. În vreme ce conformismul pare să fie modalitatea cea mai răspândită, Încălcarea normelor este mai puțin curentă. Răzvrătirea este comportamentul care se apropie cel mai mult de comportamentul delincvent. În acest sens, unii dintre noi acceptă obiectivul (reușita), dar nu se dau În lături
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
nu doar cunoașterea prescripțiilor, ci și a marjelor de manevră de care dispunem (pentru că rolurile pe care ni le asumăm nu se reduc la o listă de proceduri strict delimitate), slăbirea sau incoerența lor poate duce la anomie, arbitrajul În favoarea conformismului depinzând de numeroși factori: de raportul costuri/avantaje, de obligația morală, de gradul de risc și aversiunea față de risc, de importanța constrângerilor sociale, de preocuparea pentru identificare sau pentru exemplaritate. G. F. & CHAZEL François și COMMAILLE Jacques (coordonatori) (1991), Normes
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
din perspectiva Revoluției franceze realizate, În Democrația În America (1835 și 1840). Tocqueville așază În prim-plan egalitatea condițiilor, dar arată și riscurile care pot apărea, exprimate prin amorțeală, prin retragerea fiecăruia În sfera sa privată, prin Îngustimea vederilor și conformism. Ele dezvoltă aici, uneori În mod profetic, ideea conflictului potențial dintre libertate și egalitate. Egalizarea crescândă și ireversibilă a condițiilor comportă, Într-adevăr, riscul de a vedea cum fiecare Încredințează de bunăvoie unui guvern despotic grija de a-i garanta
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Gradul nostru de aderare este totuși, În mare parte, determinat de circumstanțe. Pentru a relua o terminologie clasică, creată de Robert Merton la sfârșitul anilor ’40, se pot avea În vedere cinci atitudini. Cea mai curentă corespunde scenariului adaptării sau conformismului. Atunci când se produce un exces de zel, se deschide calea către ritualizare. O altă strategie, opusă acesteia, este revolta. Contestarea se poate referi aici la ansamblul valorilor dominante și poate favoriza „escaladarea extremelor”. Mai pot fi valorizate și practicile de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
fondatori, dar s-a distrus și "motivul real al educației, căutarea unei vieți bune" (12, p. 34), s-a renunțat la "zeitățile locale, lăsând doar o țară mută, lipsită de sens". (12, p. 60) În conduitele tinerilor, s-a instalat conformismul și apatia cu privire la "starea sufletelor lor". Trecând la morala înțelegerii între oameni și studiul altor culturi, ei au constatat etnocentrismul acestora. Or, așa se putea justifica și pretenția la superioritate a culturii occidentale, contrară spiritului democratic. Încet-încet, în educație s-
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]