230 matches
-
suficientă atenție, dar fără de care era modernă ar fi fost imposibilă. Cu toate că aparent În contradicție, noii burghezi - produsul acestor schimbări fundamentale de comportament - erau, În același timp, atât mai individualizați și autonomi, cât și mai strâns integrați Într-o cultură conformistă decât oricare alți oameni În istorie. Cum a fost realizată această performanță? Perioadele istorice urmează un drum nu foarte deosebit de cel pe care ființele umane individuale Îl urmează În viață. Tranzițiile În viață sunt marcate de diferențierea crescândă a Eului
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
un individ care are o teamă de succes (această teamă, aparent paradoxală, se instaurează deoarece, în cazul unui succes, crește și lipsa de toleranță a celor din jur și a sinelui la un eventual eșec) este încurajat spre o tendință conformistă, tocmai pentru a nu se situa în afara grupului. - Entuziasmul excesiv sau saturația (am operat asupra acestor două elemente propuse de către S. Isaksen și D. Treffinger nu doar în ceea ce privește lipsa unui timp de incubare - în primul caz - și excesiva explorare a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
zise naționale și patriotice. O dezbatere prelungită și destul de furtunoasă pe tema Realismul minor - o pseudosoluție pentru abordarea problemelor realității (anchetă realizată de Ioan Adam) pare să marcheze un început de dezavuare a literaturii optzeciste. Se recomandă o cale mai conformistă și explicit „angajată”, deci cu adevărat minoră și retrogradă sub aspect literar și se conchide că „publicul are nevoie de o literatură cu un spirit mai combativ, patriotic” etc., ceea ce înseamnă implicit o întoarcere la formula literaturii de propagandă. Totuși
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
o ambianță feminină bucureșteană în 1944. O patroană se zbate pentru ca pensiunea ei să reziste, în tot mai insuportabilele condiții ale războiului, fiind imaginată în ultimele scene a transporta manifeste și arme pentru forțele patriotice antinaziste etc. Piesele lui Ș., conformiste ideologic, nu excelează nici prin construcția unor situații și personaje, nici prin tensiunea ideilor, meritul lor constând în câteva rezolvări comice insolite și în hazul unor replici. SCRIERI: Adevărul din zori, București, 1977; Anotimpuri (Niște pramatii de îngeri), București, 1977
SERBAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289629_a_290958]
-
educație garantează starea de sănătate mintală, adaptarea socială, comportamentele corespunzătoare normelor modelului socio-cultural sau, altfel spus, măsurile de igienă mintală. Orice model de educație este expresia unei anumite mentalități sociale. În sensul acesta, putem distinge: modele de educație închisă, rigidă, conformistă, tradițională; modele de educație deschisă; educația liberă; educația incompletă, defectuoasă sau absentă. Nici un model de educație nu este ideal. Nici un model de educație nu poate cuprinde în sfera sa toate aspectele pe care le reclamă formarea omului. În plus, persoana
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
roman apărut în 1962. I s-a decernat Premiul Asociației Scriitorilor din București pentru „romanul de călătorie” Calimera! (1981). T. este autorul unor scrieri diverse atât sub aspect tematic, cât și ca modalitate de tratare: Nebunul din Brent (1963), povestea conformistă a vieții și totodată a dramei lui Gill Teserly, personaj ce îl întrupează pe pilotul care a condus atacul asupra Hiroshimei, Bănuiala (1973), romanul „devenirii” comunistului Andrei Jinga pe fundalul evenimentelor premergătoare și imediat ulterioare lui august 1944, prilej pentru
TRICOLICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290271_a_291600]
-
O adevărată „schimbare la față” a expresiei lirice are ca reper volumul Respirație artificială, apărut în 1978. Tranziția nu s-a petrecut, de fapt, brusc sau brutal. Prima etapă a fost una a expresiei poetice genuine, dar riguros elaborată, cumva conformistă, tributară unui relativ evazionism în raport cu somațiile cotidianului, atitudine interpretată ulterior, nu numai în ce îl privește pe T., ca o stratagemă menită să permită conturarea unei realități alienante prin refugiul în impersonal, în vizionarism abstract, într-un orfism patetic ori
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
într-un registru mai degrabă burlesc, Ș. a compus o satiră dramatizată, de altfel convențională, cu un dialog spumos și replici ingenioase etc., utilizând personaje și motive împrumutate din mitologia greco-latină. Când înfloresc anemonele (1948) este o comedie lirică. Vădit conformistă, dar ceva mai consistentă sub raport dramatic este piesa Afaceriștii (reprezentată la Teatrul Municipal din București în stagiunea 1952-1953, publicată în 1953), satiră anticapitalistă vizând corupția, venalitatea și imoralitatea demnitarilor din epoca lui Carol al II-lea. Combinație stângace de
SOIMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
intelectual fin cum e Dan Nasta știe să o accepte și să o înțeleagă, nu să o suporte.” P. apropie cronica dramatică de critica literară și de eseu, textul fiind alert chiar și atunci când din substanța lui se profilează opinii conformiste. SCRIERI: Cronici dramatice, București, 1974. Repere bibliografice: Andrei Strihan, Două cărți de critică teatrală, RL, 1974, 52; Dumitru Radu Popa, „Croniques dramatiques”, REVR, 1975, 2; Nicolae Vâlceanu, „Cronici dramatice”, VTRA, 1975, 3; Popa, Ist. lit., II, 944-945. C.Dt.
POPESCU-20. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288941_a_290270]
-
se lăsa omorât rămâne puțin plauzibilă; în schimb, cruzimea ipocrită, egoismul, filistinismul celor ce nu își fac scrupule din a sacrifica un inocent ies la lumină într-un mod ce amintește de Boule-de-Suif, nuvela lui Maupassant. Din perspectiva ideologică îndeobște conformistă adoptată în proză e privită existența și în teatrul lui P. Acțiunea dramei Passacaglia (1960) se petrece în august 1944. Doi militari germani pătrund în casa unui profesor de muzică, evreu, al cărui fiu adoptiv, Andrei, muzician genial, tocmai interpretează
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
versul ocazional (Lui Iuri Gagarin). În schimb, Concert minus unu constituie un moment cu totul aparte în creația lui P. Poezia încetează de a mai fi o simplă și directă „declarație patetică”, un act de adeziune totală, fie ea și conformistă, și devine un mod de sondare și exprimare a eului. De remarcat sunt grija pentru rimele rare și tentativa de a sugera prin muzicalitatea versurilor o stare sufletească. În versurile din culegerea Între pământ și stele (1970) poetul pare că
PETRESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288785_a_290114]
-
raționalizând mereu, grijuliu să rezolve bine ceea ce i se cere. Terapeutul atribuie acest comportament schemelor de inhibiție emoțională și de exigență crescută, definite ca fiind secundare schemelor carențiale: acestea permit evitarea comentariilor și aprecierilor (care declanșează schema carențială) cu ajutorul atitudinii conformiste, a self-control-ului și a perfecționismului. Pacientul validează ipoteza în funcție de care terapeutul declanșează, de asemenea, schemele sale strategice de coping. Pornind de la aceste constatări, ei lucrează împreună asupra atitudinilor sale obișnuite în ceea ce privește relațiile interpersonale. Sinteză colaborativă Iată cum arată, în acest
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cenaclului Junimea (1975) și al Studioului de Poezie ieșean (1983-1987). Debutând în perioada înnoirii aduse de promoția optzecistă, P. face, într-un fel, figură aparte printre colegii de generație. Poezia lui, mai ales cea din Norul de marmură, pare mai conformistă și mai conservatoare decât cea a altor optzeciști, vădind mai degrabă înclinația pentru exprimarea în filiația „înaltului modernism” postbelic, decât evoluția către soluțiile postmoderne. Modernismul rezidă nu atât în expresie, dicție, mijloace și recuzită, în imagistică și sintaxa specifică, cât
PANAITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288648_a_289977]
-
opinia - susținută de corifei ai nucleului dur al o., între care Mircea Cărtărescu - că o. a strălucit cu adevărat în intervalul 1980-1985, tot ce a urmat fiind mai degrabă raliere la o modă, imitație întârziată și în cele din urmă conformistă, epuizare rapidă și istoricizare accelerată a fenomenului optzecist. Nu lipsite de doza lor de adevăr, asemenea constatări se cuvine a fi considerate cu prudență, ele resimțindu-se inevitabil de optica maximalistă a celor direct implicați. Susținuți în presa literară de
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
la fenomenul artelor vizuale. Romanul Stăpânii, cu o acțiune ce privește colectivizarea, nu e relevant pentru orizontul intelectual al lui M.: stilul narativ e sugestiv, lipsit de emfaza declarativă a multor romane din epocă, dar schema conflictelor se arată previzibilă, conformistă. Adevărata personalitate i se va dezvălui în studiile de estetică. Începând cu teza de doctorat, el va elabora o operă unitară, construită pe o foarte bună cunoaștere a demersurilor teoretice din filosofia contemporană a artei, și va plasa în centrul
MOCANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288197_a_289526]
-
suntem mulți / noi, robitorii, / de noapte cu noapte, / zi cu zi, / vom fi aci, / mereu prezenți, / mereu în stare de alarmă [...] noi vom fi mulți, / vom fi o mie de milioane.” B. va trece însă de la cronica rimată și exaltarea conformistă a „biruințelor” și a „steagului leninian” la un tip de poezie reflexivă, care atrage în gesticulația amplă motive cu reverberație general umană. Evoluția către un lirism mai elaborat începe odată cu Lacrima diavolului (1965), unde poetul, depășind faptul concret, încearcă o
BANUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285615_a_286944]
-
CARMEN SYLVA, publicație care a apărut la București, bilunar, între 1 iunie 1909 și august 1910, având subtitlul „Revistă românească enciclopedică. Litere, artă, științe, sport, distracții”. Director-proprietar: Maria G. Temelie. De orientare preponderent tradiționalistă, cultivă o literatură de obicei cuminte, conformistă, cu prea puține accente de strălucire și profunzime. Poezie publică Victor Eftimiu, Mircea Demetriade, Th. M. Stoenescu, Scarlat C. Moscu, N. Țincu, N. Vulovici, Const. Râuleț, D. Sgură, I. Becescu, T. Teodorescu. Cu proză colaborează I.A. Bassarabescu, N. Gane
CARMEN SYLVA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286112_a_287441]
-
zeul era analfabet, constituia o forță. Păcat? Probabil astea erau regulile jocului. Costică se abilita singur într-un război din care știa să tragă doar foloase. Era născut să fie lider. Cu ambiții mai modeste, ceilalți rămîneau executanții unei morale conformiste. Nimeni nu-și risca pîinea pentru o libertate neghioabă la urma urmei. Ce naivitate să crezi că niște sclerozați ca Gărgăun, intriganți ca Fărocoastă sau o perversă ca Aneta ar fi interesați de adevăr ori de principii. Pentru asta trebuia
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
mai des în minte. Mai precis ea reprezenta tot ce nu era Sabina: blondă sau roșcată, îmbrăcată aiurea, dezordonată, pătimașă în dragoste. O hippioată cu capul în nori, decisă când era vorba de dorințele ei. Sabina devenise prea corectă, prea conformistă. Îi simțeam forța, determinarea. Dar mai simțeam și că își dorea din ce în ce mai mult să „punem bazele unei familii”, să se reproducă. Dorința ei de cuib era mult prea timpurie pentru mine. Pe de o parte voiam să cuibăresc și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
plictisitoare ale vieții. Ceea ce era un păcat în sine, pentru că urâtul și lehamitea au darul de face ca viața să ni se pară teribil de anostă, ceea ce lungește timpul. Un om care va alege existența cea mai plictisitoare și mai conformistă, acela va trăi mult mai mult decât unul care caută cai verzi pe pereți. Probabil că doctorul Iolescu le dăduse tuturor celor care l-au cunoscut și urât pe Leo adresa lui Cosmin. Altfel nu se explica de unde valul acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
urmă, la care „proteza e umană sau naturală”, la Urmuz „niciodată nu se pornește dinspre automat spre uman, ci invers”. În opoziție cu „creatorul clasic” care „are religia naturalului”, avangardistul pariază pe artefact, pe abstracționism și pe antimimesis. Mai degrabă conformistă este interpretarea, în spirit marxist, a operei urmuziene prin prisma teoriei alienării, ca simptom al „reificării” societății capitaliste: „Orice transcendență morală fiind abolită, această altă față a societății burgheze arătată de Urmuz seamănă cu o împărăție de obiecte agresive, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
sociale, ed. cit., p. 297. 274 G. Le Bon, Les Opinions et les Croyances, ed. cit., p. 136 275 Este foarte important să ținem seama de această precizare. Mulți psihologi sînt ispitiți să definească tipul de personalitate supusă, dependentă și conformistă. Alții vorbesc despre o propensiune genetică a omului către supunere. Pentru psihologia mulțimilor, nevoia de supunere, ca orice altă manifestare psihică, este cauzată de starea de masă. Așadar, dispare de îndată ce individul rămîne izolat. Ar trebui evitate trecerile nedrepte de la colectiv
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
toți comentatorii au recunoscut însă - pe bună dreptate - natura livrescă a inspirației ivănesciene, aportul covârșitor al memoriei culturale și rolul crucial al intertextualității. Ne aflăm, după câte ne dăm seama, în fața unui scriitor care nu a încetat să nedumerească naturile conformiste, să seducă spiritele avide de ludic și ironie și, mai cu seamă, să se plaseze într-un izbitor contrast cu spiritul dominant al poeziei românești de până la el, un spirit mai degrabă ceremonios, avid de decorativism și de gesturi sacerdotale
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
nu Împiedică pe poet să introducă tema lui morală, obsedanta temă. Nădejdea vine, acum, din partea iubirii. Amorul poate aduce uitarea soartei rele, a „curselor viclenești” ale vieții, amorul liniștit poate da fericire... Pentru un romantic acestea sînt niște noțiuni prea conformiste. Gr. Alexandrescu nu se sfiește Însă să se gîndească În ceasul slab al așteptării la o fericire bazată pe tihnă, la „un drum fără primejdii”... Apariția umbrei iubite pune capăt acestor gînduri burgheze. Momentul sacru a trecut. Poemul nu merge
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
acte de violență". Politic, pe de o parte, și psihologic, pe de alta, noțiunea pare abuzivă și periculoasă. Sunt perfect de acord: uzul comun al termenului de "incivilitate", deschis de ambiguitățile uzului științific, poate fi foarte periculos. Dacă refuzăm comoditățile conformiste din modelul "fantasmei insecurității" nu înseamnă că trebuie să considerăm orice reprezentare a violenței străină de o posibilă exagerare; am ilustrat abundent acest lucru în primul capitol al cărții. Utilizarea excesivă a noțiunii de incivilitate antrenează o supracalificare a dezordinilor
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]