219 matches
-
de tîmpla ta oarecum de la sine cum un timbru de pe un plic vechi însă odată făcute toate mișcările rămîn în făptura ta aidoma oaselor. Poetică Palidă resignată stîngace de-acum Ființa mărturisește ceea ce n-a putut fi Lumea înciudat crispat congestionat Cuvîntul mărturisește ceea ce n-a putut fi el însuși. Frigul perpendicular Frigul perpendicular pe propria sa încremenire aerul frecat de zgomot se-aprinde cum un chibrit un mic vid muritor aidoma unei ființe începură să facă drumul înapoi toate intersectîndu-se
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/6688_a_8013]
-
tarabă după tarabă la baza verticalelor Titanice intimidează catedralele și otrăvesc vegetația de plastic cu trilioanele de oficii și galaxii de biți de hârtie o conductă gigantică drenând materia pură sub capul Statuii Libertății canale de aburi și isteria străzilor congestionate ambulanțe nu mai ajung la destinații urgența e peste tot timpul e mașina de bani furnici financiare numere alocate și dislocate programatori ai entropiei orașul lucrurilor visate găsite-pierdute atlase geografice în deșerturi de căldură umană sufocant camerele de hotel copii
Manhattan by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/13236_a_14561]
-
s-a aflat propriu-mi vernisaj! Ies din galerie pe trotuar. Tot Bucureștiul îl așteaptă pe Sfîntul Părinte să treacă dinspre aeroport. Iată-l. În mașina lui bizară, de cosmonaut pe scoarță Lunii, omul, simbol cald-impasibil al creștinătății, fata ușor congestionata, mai degrabă congestia vîrstei decît a emoției: asist la o minune, pînă ieri nesperata. Tot minune, stranie minune, prezența, pe același scaun mobil, a Patriarhului ortodoxiei noastre. Frenezia mulțimii, cu stegulețe ale Vaticanului. Miraculoasă și calmă frenezie a unei nații
Prin Bucuresti by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17871_a_19196]
-
rotunjimea capului, fruntea îngustă, bombată, maxilarul proeminent, buzele cărnoase, pofticioase, nările dilatate amușinând a pradă, ochii triunghiulari, gât de lup imobil, ceafa bulgărească, masivă, statura bondocă, picioarele scurte, groase, comportament agresiv, gata să sară la beregată, tenul puternic vascularizat și congestionat din cauza sângelui care, contrar legilor gravitației, circulă de jos în sus"), în care contrastul cu un limbaj politic normal și cu genul parlamentar al declarației atinge nivelul maxim. Prezența în parlament a acestui discurs manierist pare să indice faptul că
Declarații by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10048_a_11373]
-
e ca la Berlinale”. Ne putem gândi și că invitatul o fi fost generos cu gazdele sale, dar impresia generală a fost impecabilă. Poate că în fundal s-au dus lupte grele, era suficient să te uiți la fața câteodată congestionată a lui Lucian Teodorovici ca să-ți dai seama că undeva e o problemă, dar evenimentele au decurs ca la carte, FILIT fiind un test trecut cu brio de organizatori. Menționez doar o mică parte a echipei: managerul Dan Lungu, George
Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași: prima ediție, un succes by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3086_a_4411]
-
care trebuie nu parcursă - deși are pasaje tainice, cu mici papetării și magazinașe de vis - ci mai degrabă citită. Cerșetorul într-o seară de duminică, la ieșirea din metrou, văd primul cerșetor din Viena, unde specia este rară. Are fața congestionată și e deosebit de murdar. Duhnește. Trece pe lîngă oameni cu mîna întinsă. O fetiță drăgălașă de vreo 13 ani îi spune: Ich kann ihnen meine Jause geben, pot să vă dau gustarea mea. Scoate din rucsac un pachet făcut de
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14384_a_15709]
-
placid și resemnat la Cristina. Avea fruntea mare cu părul dat pe spate, ochii foarte albaștri înconjurați de o zonă albă, de forma ochelarilor negri pe care îi purta dimineața pe plaje, net diferențiată de restul feței, bronzată și puțin congestionată, iar nasul, cam ascuțit, i se cojea, pe ici, pe colo. Într-adevăr, nu avea o expresie prea inteligentă. Cristina era tentată să-i smulgă o bucățică de piele de pe nas. Pați a căscat discret, apoi s-a hotărît să
În așteptarea Ursulei by Dora Scarlat () [Corola-journal/Imaginative/15273_a_16598]
-
cu mult spirit de à propos, ceea ce îi crease o reputație de om spiritual și plin de vervă. - De unde o ai? a mai întrebat ea, mai mult din politețe și pentru a-și ascunde decepția. - De la avocat... - a gîfîit Pați congestionat. - De la care avocat? - Ăla... știi tu... cu Manuela, care a plecat alaltăieri. - Aha, da - a făcut Cristina cu voce neutră. Pați s-a îndreptat din șale respirînd precipitat și, cu un gest de băiețel, și-a tras pantalonii în sus
În așteptarea Ursulei by Dora Scarlat () [Corola-journal/Imaginative/15273_a_16598]
-
pe străzi. CAPITOLUL V NU-ȘI GĂSEA LINIȘTEA. De trei ori, în timp ce pășea în lungul și-n latul navei, se opri în fața oglinzilor energetice care te arătau în mărime naturală. Din aceste imagini reflectate îl priveau cu asprime ochii lui congestionați. Și, mai presus de întrebarea disperată "ce ar avea de făcut acum?", se gândi cum de-l aleseseră tocmai pe el ca victimă? Ce anume din înfățișarea lui îi făcuse pe acești trei membri ai bandei să se îndrepte tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
știa ce și asta îl speria și mai mult făcea să se clatine această siguranță confortabilă a neimplicării. Se învârti în loc, măturând cu privirea jur-împrejur și deodată, foarte departe, printre lanțuri de scrânciob, printre mâini gesticulând, printre obraze nădușite și congestionate, printre șiruri de covrigi și roșcove, printre broboade de lână atârnate spre vânzare, printre greabăne de cai, descoperi doi ochi care-l priveau. Crezu că se înșală, dar nu era așa. Cineva îl privea insistent și trebui să-i suporte
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
noroită de poșirca vărsată. Cârciumarul îl punea să fluiere, ca semn că nu se cinstește din licoare. Când obosea pierzându-și suflul sau când era acoperit de cântul lăutarilor, cârciumarul deschidea trapa beciului, se lăsa într-un genunchi și răcnea congestionat: "Suflă din gură, pungașule!". Din timp în timp, băiatul dădea fuga în spatele coșmeliei unde spânzura de crengile unui dud, de picioarele dinapoi, câte un berbec înjunghiat pe care îl belea mânuind cu dibăcie brișca, dând la iveală carnea roșie, umedă
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
doua există pe undeva, nu pentru a fi înțelese de muritorii de rând, niște reguli nescrise și, ca orice reguli nescrise, născute odată cu noțiunea însăși de restaurant de mâna a doua, sunt invincibile și deasupra oricărui comentariu. Și degeaba urlă congestionat domnul de la masa aia din colț. Oricât s-ar strădui el, oricât de nervos ori de ultragiat s-ar dovedi și oricât ar insista el să i se schimbe paharul, până la epuizarea stocului, tot cu unul ciobit ori crăpat, sau
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
și de privirile-nfierbântate ale femeilor bete stăpânite de chiotul cărnii. Mirosuri acidulate se-ncrucișau prin aer cu vagi efluvii de suave parfumuri franțuzești. Râsul clocotea în gâtlejuri, șampania pocnea țâșnind până-n bărbile de celofibră ale ghirlandelor, bucile nădușite ale fețelor congestionate, gata de apoplexie, se scuturau sub rafalele dopurilor, bătăile tobelor, icniturile, nechezatul tremurat al femeilor și grohăitul scurt hurducat al comenzilor scrâșnite. Spasmele beției atinseseră apogeul într-o demență ridicolă și intolerabilă. În clipa aceea, se-ntâmplă cel mai mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
-n glotă și epiglotă, prelingîndu-i-se pe limbă, subțiindu-se ca să poată trece printre buzele lui de urlet. Așa m-au găsit părinții, ghemuit pe dalele pătrate, la picioarele mulajului de ghips și țipând din toate puterile. Am continuat să strig, congestionat și cu lacrimile udîndu-mi fața și gâtul, până când am ieșit pe poarta spitalului, printre frunze îngălbenite și funigei. Am așteptat mult tramvaiul într-o stație singuratică. Suspinam încă și genele nu mi se uscaseră de tot când l-am văzut
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
cum rar se poate-ntîlni. Bunăvoința neutră pe care-o avea de obicei față de mine (mă lăsa de fapt cu totul în grija mamei) se schimba, când îl înfuriam, în mânie nestăpânită, se repezea la mine să mă rupă-n două, congestionat, cu ochii ieșiți din orbite, cu părul zbârlit (cînd nu era prins în veșnicul lui ciorap de damă). Urmau scene dramatice, de sfârșit de lume. Eu mă trânteam pe jos, urlam cât puteam, disperat ca-n ghearele unei fiare, mama
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ar fi redat perfecțiunea vederii. Abia dacă citise o frază, când ușa cabinetului său se dădu de perete. Uitîndu-și amărăciunea, ridică repede privirile, sperând să îl vadă pe Aloim. În locul feței bucălate a tovarășului său, ochii Abatelui dădură de chipul congestionat al Mariei. ― Ești teafăr? ― Da, n-am nimic, răspunse Abatele cu o voce stinsă. O să trebuiască însă să chem pe cineva să curețe... ― Sfinte Augustine! Când am văzut că nu ești în fața Pavilionului am crezut... Nu știu ce-am crezut
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
erau destui heterosexuali, iar presupunerea că arma Mariilor avea să se întoarcă în cele din urmă și împotriva stăpânilor ei era o chestiune de logică și de smerenie. Ouăle! Dumnezeule, trebuie să ajung la Ouă! Bărbatul privi la fața Mariei, congestionată încă din cauza grabei cu care urcase scările. Și de ce nu, Doamne!? De ce nu? Poate că ăsta e semnul divin al grației Tale, poate că asta ai vrut să-mi spui împle-tindu-mi gândurile. ― O să trebuiască să mergi cu mine. ― Unde? ― Într-
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
De aceea, vă spun Încă o dată: să mai stăm, să mai așteptăm, să mai vedem... Vă Îmbrățișez, cu dragoste, Liviu * ș4ț Cluj, 3 aprilie 1994 Dragii mei Nicki și Cella, Vă răspund cu oarecare Întârziere, pricinuită de perioada ceva mai congestionată pe care am parcurs-o. Îți mulțumesc, Nicki, pentru dosarul de presă, pe care m-aș bucura imens să Îl pot ține la zi (cu ajutorul tău, firește). Mi-ar mai trebui (dar mă simt jenat de dificultatea lucrului pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
1995! LA MULȚI ANI! L. Petrescu * ș6ț Cluj, 13 iunie 1995 Dragii mei Nicki și Cella, Mai Întâi, primiți, vă rog, iertăciunile mele și cuvintele de pocăință pentru Îndelungata tăcere pe care am păstrat-o; am avut Însă cel mai congestionat program academic de când mă știu, iar ordaliile sunt Încă departe de a se fi Încheiat; sesiunea de examene a studenților este În plină desfășurare. Începe să se vadă capătul tunelului, dar totuși mai e mult până departe. Nicki, Îți mulțumesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
s-ar mai fi bătut cu pumnul în piept în fața lui Velicu că cine mai e ca ea, o femeie liberă și așa mai departe, căreia nu-i pasă și nu depinde, păi, cum dracu’, iar fața lui osoasă și congestionată, de cocoș și drac împielițat, se umbrea de un surâs îngăduitor, ce părea să spună că știe el mai bine cât de liberă și de cine depinde... De o vreme, apărea tot mai rar, iar ea îl aștepta parcă tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
pâlpâiala lumânării pe pereți. Petrișor înfofolit pe masă, era un boț și un ghem de umbre din care creștea trupul alb și slab al lui Velicu, oasele împungând pielea, părul roșcat de pe piept și aura de păr roșu din jurul sexului congestionat, agresiv, ca un țipăt de luptă victorios, care numaidecât se transformă în geamăt și plâns. I se păruse prea slab. Lung și slăbănog, țânțăros, etalându-și parcă slăbiciunea, neputința când termina numaidecât. Trebuie că asta i-a plăcut la el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
cu înghițituri lacome. Așa e mai bine! Se șterge la gură cu dosul palmei. Privește spre Marius, de parcă abia atunci l-ar fi remarcat: Eroul din tranșee s-a întors printre noi! Ce plăcere neașteptată! Rânjește batjocoritor, apropiindu-și fața congestionată de a celuilalt. Cu adevărat neașteptată! Cei doi intraseră într-un conflict deschis în urmă cu patru ani când conștiința politică a lui Iorgu se "înverzise" brusc, ajungând un fel de șef în cuibul legionar al facultății. Marius refuzase sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
simțise mai aproape ca acum. Cu armele gata să tragă, atât el, cât și cei cinci oameni care-l însoțesc, ies unul câte unul din încăpere, însoțiți de un cor de înjurături furioase și huiduieli. Un tip falstaffian, cu obraji congestionați pe care alunecă broboane de transpirație, își face apariția din spatele tejghelei unde stătuse ascuns până atunci. Este Krzystof, proprietarul. Ca într-o carte deschisă, pe fața lui bonomă se citește o enormă bucurie și ușurare. Cum îi cunoaște prea bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
fost îndeplinit. Bine, Wilhelm, puteți pleca. Von Streinitz se așează la birou, apoi se adresează prizonierului cu glas neutru. Te rog, ia loc domnule locotenent. Schultz lovește violent cu pumnul în birou. De ajuns cu politețurile, izbucnește violent SS-istul, congestionat la față și cu venele gâtului umflate. Nu uitați că este un trădător mizerabil. Pentru el, nici o pedeapsă nu este de ajuns. Cu voce aspră și groasă i se adresează lui Dussek: Sper că vei vorbi de bună voie. Altfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
von Streinitz cu glas atât de dur încât poți sparge pietre cu el, atunci când realizează motivul uimirii celui din fața lui. SS-istul scutură din cap de parcă ar fi vrut să alunge cine știe ce vedenie și mârâie: Îmi interzici maiorule? Brusc, fața congestionată se schimonosește sub izbucnirea unui râs care te poate face să crezi orice. Că înnebunise subit, sau băuse prea mult. Soarbe lacom o gură de aer și continuă privind la fața amenințătoare în nemișcarea ei a lui von Streinitz: Sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]