1,294 matches
-
adverse: 1. toxicitate produsă prin extinderea directă a efectelor farmacologice uzuale ale medicamentelor: a) efecte adverse; b) reacții de supradozare; c) efecte toxice locale. 2. toxicitatea produsă prin modificarea (metabolizarea) substanței în organism: a) afecțiune patologică (disfuncție hepatică, insuficiență cardiacă congestivă, disfuncție renală); b) tulburări emoționale; c) aberații genetice (colinesterază plasmatică atipică, hipertermie malignă); d) idiosincrasie. 3. toxicitatea produsă prin răspunsuri alergice la substanță. Dintre acestea prezentăm în continuare cele mai frecvente accidente întâlnite în cabinetul stomatologic. Accidentele alergice Pentru a
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
tubului colector. Prostaglandinele renale sunt acizi grași nesaturați, derivați din acidul arahidonic prin intervenția ciclooxigenazei. Prostaglandinele au atât proprietăți vasodilatatoare, cât și vasoconstrictoare. în condiții normale fiziologice, prostaglandinele au efecte minime la nivel renal. în condiții patofiziologice (hemoragie, insuficiență cardiacă congestivă, depleție de volum), prostaglandinele vasodilatatorii (PGE2, PGI2) contracarează efectele angiotensinei II și ale catecolaminelor. Tromboxanul A2 are efect vasoconstrictor renal cu reducerea fluxului sangvin renal și a ratei de filtrare glomerulară. Eritropoietina este o glicoproteină sintetizată la adult la nivel
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
Ca urmare, la orice pacient edematos trebuie realizat diagnosticul diferențial cu alte cauze majore de edeme (boli cardiace, hepatice, endocrine, venoase). Mai mult, pacientul cu edeme cardiace sau hepatice poate prezenta disfuncție renală semnificativă (IRA sau IRC în insuficiența cardiacă congestivă, sindrom hepato-renal în ciroza hepatică). Edemele renale tipice sunt simetrice, albe, moi (lasă godeu), fiind caracteristice pentru sindromul nefrotic. De asemenea, pacientul cu IRA sau IRC hiperhidratat prezintă sindrom edematos, mergând de la edeme discrete până la anasarcă. Edemele asimetrice sugerează tromboza
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
comorbidități cardiovasculare, disfuncția renală cronică fiind un factor de risc în sine, cu un impact prognostic mai important decât factorii de risc „clasici”, precum dislipoproteinemia, HTA sau fumatul. Aceste comorbidități pot fi cauza disfuncției renale cronice (ateroscleroza generalizată, insuficiența cardiacă congestivă) sau sunt un rezultat al uremiei cronice. - Insuficiența ventriculară stângă, cu toate semnele și simptomele caracteristice, este frecventă la pacientul hiperhidratat cu IRA sau IRC, în special dacă este oliguric/anuric și dacă asociază HTA severă. Mai mult, pacientul prezentând
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
cronice. - Insuficiența ventriculară stângă, cu toate semnele și simptomele caracteristice, este frecventă la pacientul hiperhidratat cu IRA sau IRC, în special dacă este oliguric/anuric și dacă asociază HTA severă. Mai mult, pacientul prezentând semne și simptome de insuficiență cardiacă congestivă globală prezintă deseori disfuncție renală (acută sau cronică). - Hipertensiunea arterială necesită o atenție deosebită la pacientul renal, fiind un factor major de progresie a disfuncției renale, precum și un factor de risc cardiovascular important la un subiect ce prezintă deja un
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
calcularea unor indici urinari (diagnosticul diferențial între IRA funcțională și cea intrinsecă), precum și pentru evaluarea complianței la restricția sodată. a) Natriuria redusă se constată în caz de: • restricție alimentară severă, vărsături, diaree; • IRA funcțională, sindrom nefrotic, sindrom hepato-renal, insuficiență cardiacă congestivă; • insuficiență renală cronică moderată/severă (majoritatea cazurilor); • stress post-operator, sindrom Cushing. b) Natriuria crescută se întâlnește în următoarele situații: • aport alimentar crescut; • IRA (în faza poliurică); • nefropatii tubulo-interstițiale cu pierdere de sare; • sindrom Schwartz-Bartter, sindrom Fanconi; • hipoaldosteronism, sindromul secreției inadecvate
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
mai mică decât a indivizilor de aceeași vârstă din populația generală. Dintre pacienții cu NI și IRC terminală la care s-a inițiat dializă cronică, aproape jumătate vor deceda în următorii doi ani. Asocierea infarctului miocardic sau a insuficienței cardiace congestive reduce încă și mai dramatic durata medie de supraviețuire a acestor pacienți. Boala renală atero-embolică. Microembolismul cu cristale de colesterol, provenite de la nivelul plăcilor de aterom aortice sau renale, reprezintă o cauză frecventă, adesea neglijată, de insuficiență renală. Se poate
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
non-responsivi la manitol. Tratamentul afecțiunii specifice care a determinat IRA. Dată fiind etiologia foarte variabilă a IRA (vezi tabelul 2), terapiile specifice sunt foarte variabile. Aceste măsuri terapeutice sunt cunoscute din manualele de medicină internă (de exemplu, pentru insuficiența cardiacă congestivă) sau sunt abordate în alte capitole ale acestui manual. 14.8.4 Susținerea nutritivă Nutriția pacientului cu IRA este esențială, acesta fiind frecvent într-o stare hipercatabolică. Lipsa unui suport nutritiv adecvat întunecă prognosticul acestei categorii de pacienți. Aportul caloric
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
sodiului în celulele tubulare renale. Peptidele natriuretice sunt utile doar în fazele inițiale ale IRA severe. Cel mai utilizat peptid este forma recombinată genetic a peptidul natriuretic cerebral (BNP), sub forma preparatului neseritide, aprobat în tratamentul pacienților cu insuficiență cardiacă congestivă decompensată. Date clinice recente au arătat însă că neseretide accentuează disfuncția renală și nu reduce necesarul de dializă. Bibliografie Bellomo R, Ronco C, Kellum JA et al. Acute renal failure - definition, outcome measures, animal models, fluid therapy and information technology
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
paraclinici care au fost discutați în cadrul capitolul „Insuficiența renală acută”. Contraindicațiile majore ale hemodializei cronice sunt reprezentate de: refuzul net al pacientului psihoze majore afecțiuni sistemice cu prognostic grav (supraviețuire în dializă prognozată sub 1 an): neoplazii netratabile, insuficiență cardiacă congestivă etc. sângerare masivă din alte cauze decât uremia. Momentul includerii în programul de dializă trebuie individualizat, în funcție de gradul de toleranță și prezența unor complicații (vezi capitolul „Insuficiența renală acută”): simptome uremice (în particular modificări în statusul mintal sau intoleranța digestivă
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
principalul cation extracelular, reprezentând cea mai importantă forță osmotică care menține mărimea volumului fluidului extracelular. Creșterea cantității totale de sodiu în lichidul extracelular este urmată de un volum sporit al compartimentului extracelular și supraîncărcarea acestuia. Sindroamele edematoase (din insuficiența cardiacă congestivă, ciroza hepatică, sindromul nefrotic) sunt stări clinice cu cantitate crescută de sodiu în compartimentul extracelular. Dacă cantitatea totală de sodiu din compartimentul extracelular scade, volumul acestuia scade și rezultă depleția de volum a compartimentului extracelular (deshidratare extracelulară). Când pierderile hidrosodate
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
presiunii hidrostatice intracapilare: în acest caz, cele două sectoare, interstițial și plasmatic, sunt crescute de volum. Această creștere poate fi explicată prin insuficiență cardiacă sau o retenție de sare de origine primitiv renală. Mecanisme combinate: în caz de insuficiență cardiacă congestivă, hipovolemia eficace indusă prin diminuarea volumului de ejecție sistolică antrenează o retenție renală de sodiu având drept scop majorarea volumului de ejecție. în caz de ciroză, edemele sunt consecința unui obstacol venos post-sinusoidal pe de o parte, și o vasodilatație
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
de acțiune a diureticului prea scurtă. Tratamentul factorilor fiziopatologici ai edemelor depinde de etiologia în cauză. în cazurile în care retenția renală de sodiu este secundară, obiectivul este restabilirea unei volemii eficace normale: creșterea debitului cardiac în cursul insuficienței cardiace congestive, sunt porto-cav în ascita ciroticilor, perfuzie de macromolecule (albumină) înaintea injecției de diuretice în cursul edemelor nefrotice rezistente. în insuficiența cardiacă evoluată se poate recurge la hemodiafiltrare. Bibliografie Chatoth, D; Andreoli, T., „Disorders of extracellular volume”. în: Comprehensive Clinical Nephrology
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
dar aceștia nu reprezintă o încărcătură de solviți pentru rinichi, deoarece ei sunt în final metabolizați în CO2 și apă. 3. Hiponatremia hipervolemică (sodiu total crescut) Reprezintă aproximativ 20 % din pacienții hiponatremici spitalizați. Se întâlnește în următoarele situații: • insuficiența cardiacă congestivă; • ciroza hepatică; • sindromul nefrotic. în hiponatremia hipervolemică sunt crescute sodiul total și apa în organism. Edemul este prezent constant. Elementul comun este scăderea volumului intravascular „eficace” care stimulează eliberarea de vasopresină, ducând la retenția de apă, în ciuda creșterii globale de
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
a urinii decât un pacient cu o osmolalitate urinară de 600 mOsmol/l. Concentrația sodiului urinar este de asemenea utilă diagnosticului. Sodiul urinar scăzut (< 20mEq/l) sugerează o reabsorbție proximală crescută de sodiu secundară depleției de volum extracelular, insuficienței cardiace congestive, sindromului nefrotic sau cirozei hepatice. 17.4. Tratament Tratamentul hiponatremiei se va conduce ținând cont de: statusul volemic al pacientului; gradul hiponatremiei; severitatea simptomelor; durata instalării hipoosmolalității. Obiectivele tratamentului hiponatremiei: - corectarea atentă a concentrației sodiului seric față de normal; - corectarea oricărei
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
adenom sau hiperplazie suprarenaliană); - Sindroame înrudite, cu hipersecreția altor mineralocorticoizi (rar). • Hiperaldosteronism secundar (ARP crescută) - cu HTA: HTA malignă, stenoza de arteră renală, contraceptive orale, tumori secretante de renină; - fără HTA: stări edematoase (ciroza hepatică, sindromul nefrotic, insuficiența cardiacă cronică congestivă); sindrom Bartter - este suspectat la pacienții care iau diuretice. Se caracterizează prin hipokaliemie, kaliurie, clor urinar crescut, TA normală sau scăzută, hiperreninemie, hiperaldosteronism, alcaloză metabolică. Afecțiunea este asociată cu o tulburare în transportul Na-K-2Cl care este responsabil de reabsorbția activă
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
100-125 ml/min, rata de ultrafiltrare fiind de regulă de 25 ml/min, iar durata tratamentului este de circa 18 ore/zi (de unde caracterul «continuu»). Principalele indicații ale HF sunt: Insuficiența renală acută la pacientul critic, instabil hemodinamic; Insuficiența cardiacă congestivă refractară la tratamentul standard. Principalul avantaj al HF (în raport cu hemodializa) este: Stabilitatea hemodinamică superioară. Dezavantajele HF (în raport cu HD): Costul semnificativ mai mare; Eforturi logistice superioare (prezența personalului calificat cvasicontinuu); Riscul de sângerare mai mare; Imobilizarea prelungită a pacientului. II. PLASMAFEREZA
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
Conțescu suferea de o dezordine în funcțiunea aparatului circulator și de dificultăți în toate celelalte funcțiuni. Pretutindeni, limita normalului fusese atinsă și puțin depășită. Deși tensiunea nu era alarmantă, iar travaliul rinichilor se făcea încă satisfăcător, avusese totuși un proces congestiv, care era un semnal. Medicina nu putea să citească prea departe și să prevină alte accidente. Conțescu n-avea o boală cu debut, dezvoltare și încheiere, ci o manifestare de involuție organică, așa cum o au toți de la o anume vârstă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
respiratorie - se întâlnesc în glomerulonefrite acute, IRA, IRC; frecătura pleurală din IRC este un semn de alarmă pentru hemodializă. c. Aparatul cardio-vascular: aritmii severe, fibrilație atrială se întâlnesc în IRA și IRC, datorită uremiei; apar complicații ca insuficiența cardiacă acută congestivă (ICA), insuficiența ventriculară stângă (IVS), HTA severă. d. Aparatul digestiv: - pacientul renal are frecvent simptome digestive de ulcer gastric, gastrită cronică; - hepatita cronică se întâlnește la cei infectați cu virus hepatitic B și C; acești pacienți prezintă și glomerulopatii. e
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
deshidratare însoțite de tulburări electrolitice și acido-bazice; - simptome provacate de uremie: tulburări respiratorii manifestate prin tahipnee, respirație Kussmaul sau respirație Cheynne-Stockes când acidoza și retenția azotată sunt severe. - Tulburări cardiovasculare manifestate prin tulburări de ritm și de conducere, insuficiență cardiacă congestivă, HTA (consecutivă încărcării hidrosaline); - edeme palpebrale, la membrele inferioare, până la edemul generalizat (anasarcă). Semne de laborator: - retenția de substanțe azotate determină creșterea ureei sanguine (uremie), a creatininei, a acidului uric; - apare acidoza renală; RA (rezerva alcalină ) este scăzută ; - apar tulburări
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
practicarea exercițiilor fizice, scăderea în greutate dacă este cazul, reducerea presiunii arteriale și creșterea concentrației sangvine a HDL colesterolului. În cazul în care este instalată boala arterelor coronare orice program de exerciții trebuie efectuat numai cu avizul medicului. Insuficiența cardiacă congestivă (incapacitatea inimii de a-si indeplini funcția de pompă) se instalează atunci când mușchiul cardiac este slăbit și nu mai poate realiza o sistolă eficientă sau când există o disproporție între capacitatea camerelor ventriculare și volumul sângelui ce ajunge la inima
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
-si indeplini funcția de pompă) se instalează atunci când mușchiul cardiac este slăbit și nu mai poate realiza o sistolă eficientă sau când există o disproporție între capacitatea camerelor ventriculare și volumul sângelui ce ajunge la inima - ineficiența diastolei. Insuficiența cardiacă congestivă (incapacitatea inimii de ași îndeplini funcția de pompă) se instalează atunci când mușchiul cardiac este slăbit și nu mai poate realiza o sistolă eficientă sau când există o disproporție între capacitatea camerelor ventriculare și volumul sângelui ce ajunge la inimă - ineficiența
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
alcoolismului, bolilor infecțioase, terapiei cu citostatice, unor boli neuromusculare ori a diabetului zaharat. Cardiopatiile pot fi cauză de moarte subită; există posibilitatea ca bolnavul să nu prezinte nici un semn de boală până la producerea decesului, sau, în alte cazuri, insuficiența cardiacă congestivă indusă de cardiomiopatie se manifestă prin dispnee, dureri toracice, palpitații, cefalee, hipertensiune arterială și scăderea capacității de efort. Cardiomiopatia hipertrofică se caracterizează prin îngroșarea miocardului, ceea ce duce la diminuarea forței de contracție șì în consecință a volumului sistolic. Cardiomiopatia restrictivă
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
dispeptic, vertij, iar cu efect direct asupra motricității crampe musculare, tremor, parestezii și polinevrite. Enalaprilul (Enalap®) face parte din antihipertensivele inhibitoare ale enzimei de conversie, are efect prelungit și se administrează în scopul tratării hipertensiunii esențiale, reno- vasculare, insuficienței cardiace congestive. Efectele secundare constau în: astenie, amețeală, cefalee și, mai rar, spasme musculare, hipotensiune, diaree, tuse, erupții cutanate. Generațiile ulterioare de inhibitori ai enzimei de conversie prezintă mai puține reacții adverse ce vizează motricitatea. Cu toate acestea printre efectele adverse ale
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
la domiciliu, la pacienți cu insuficientă respiratorie manifestată prin dispnee de repaus sau de efort, hipoxemie și hipercapnie, dificultăți în desfășurarea activităților vieții zilnice sau chiar necesitatea ventilației mecanice, la care a eșuat tratamentul standard. Principalele contraindicații sunt insuficiența cardiacă congestivă necompensată, afecțiuni cardiace ca angina pectorală sau cardiopatia ischemică, hipertensiunea pulmonară gravă, accidente vasculare cerebrale, hipoxemia severă instalată la efectuarea exercițiilor fizice, insuficiență hepatică. Programele de reabilitare pulmonară pot să nu aibă succes în caz de deficiențe cognitive ale pacientului
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]