1,709 matches
-
amețitor, plin de poteci șerpuitoare, pentru drumeții de o zi sau mai lungi, vârfuri de munți înzăpeziți mai tot timpul se profilau pe cerul albastru, arbuști pitici se vedeau pe înălțimi, înlocuiți apoi, spre poalele munților, de păduri falnice de conifere, poieni pline de verdeață bogată erau străjuite de pereți din piatră, drepți și abrupți. Erau amenajate nenumărate pârtii pentru schi, care în acea perioadă erau acoperite de iarbă deasă, printre care, din loc în loc, răsăreau bolovani de piatră. Chiar dacă până la
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
an, deasupra Sfinxului românesc Soarele creează o piramidă energetică asaltată de ceață și de un vânt înspicat, supărător. Deloc încântați, dar nu dezarmați, noi cei trei Profesorul, Inginerul și Poetul am purces cu telecabina către Sfinx survolând pădurea imensă de conifere, înzăpezită, pe care o ghiceam înfrigurată și ea. Cabina urca în zumzetul sacadat al rolelor ce o antrenau pe cablurile groase de oțel, plină de turiștii ce ne gândeam temători la ce va sa fie sus acolo pe platoul Bucegilor
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
an, deasupra Sfinxului românesc Soarele creează o piramidă energetică asaltată de ceață și de un vânt înspicat, supărător. Deloc încântați, dar nu dezarmați, noi cei trei Profesorul, Inginerul și Poetul am purces cu telecabina către Sfinx survolând pădurea imensă de conifere, înzăpezită, pe care o ghiceam înfrigurată și ea.Cabina urca în zumzetul sacadat al rolelor ce o antrenau pe cablurile groase de oțel, plină de turiștii ce ne gândeam temători la ce va sa fie sus acolo pe platoul Bucegilor
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
an, deasupra Sfinxului românesc Soarele creează o piramidă energetică asaltată de ceață și de un vânt înspicat, supărător. Deloc încântați, dar nu dezarmați, noi cei trei Profesorul, Inginerul și Poetul am purces cu telecabina către Sfinx survolând pădurea imensă de conifere, înzăpezită, pe care o ghiceam înfrigurată și ea. Cabina urca în zumzetul sacadat al rolelor ce o antrenau pe cablurile groase de oțel, plină de turiștii ce ne gândeam temători la ce va sa fie sus acolo pe platoul Bucegilor
ODĂ SFINXULUI de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361627_a_362956]
-
turism. Coborând spre Gârbova, Ana mergea în față cu Tudor iar Irina cu Alexandru, ca de obicei, în spate. Cărarea șerpuia prin platoul ce ducea spre cabană. De ambele părți a spațiului defrișat de copaci se întindea pădurea deasă de conifere printre care își arăta măreția stejarii sau fagii. La baza pădurii pe ambele părți muntele începea să coboare. Acest platou în coborâre era de fapt o creastă de munte golită de copaci. Pe ea se făcea și alimentarea cu cele
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361602_a_362931]
-
în Canada!- i-a răspuns acea voce. El cu Andra pluteau pe sus prin albastrul sideral al cerului canadian și de acolo de la acea înălțime vedeau câmpii enorme, Anzii Cordilieni, Lacurile, Cascada Niagara, marile ghețuri din nord, pădurea boreală de conifere, de plopi și de mesteceni, întinsă cât vedeau cu ochii și au aterizat jos pe o pajiște unde au fost întâmpinați de un preot care i-a pus să îngenunche și i-a cununat: cunună-se robul lui Dumnezeu, Marian
ÎNGERII ŞI DEMONII REVOLUŢIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351724_a_353053]
-
trebuie vre-o două zile. Datorită diferenței de temperatură între vară și iarnă, plantelor și sălbăticiunilor li se cere o adaptare drastică. Și totuși după topirea zăpezii, prin pădure ies diferite gingașii colorate. Pădurea e compusă aproape în întregime din conifere. Copacii cam piperniciți, răsuciți de uscăciunea verii sau a frigului iernii. Unii au forme de-a dreptul bizare. Interesant aici că cerbii și căprioarele, vin la turiști și le iau mâncarea din mână. Tot așa de prietenoase și obișnuite cu
MARELE CANION de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350840_a_352169]
-
și plaje însorite. Clima variază, de la cea subtropicală, în Sud, la cea cu temperaturi joase, în partea de Nord. Datorită climei variate și vegetația este diferită, 60% din suprafața Japoniei fiind acoperită de păduri: în zona temperată predomină foioasele și coniferele, cedrul japonez iar în cea subtropicală, pădurile de bambuși, magnolii, teiul cu frunze pestrițe, castani, liane, arțar de pădure, ierburi și arbuști cu flori albe, roz, albastre. ș.a. Capitala țării este Tokyo ! Japonia este condusă de Împăratul Akihito, încoronat în
JAPONIA-MISTER ŞI FASCINAŢIE(JURNAL DE CĂLĂTORIE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351548_a_352877]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > COLȚUL DE OGLINDĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 358 din 24 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ciobit în colțul de oglindă În care nu mă recunosc Păduri de conifere și de mosc Cu iarba serii se perindă Și-atunci o dulce reverie Cu herghelii de doruri multe Inundă stepele oculte Ca un mister ce mă îmbie; Și pretutindenea un rost În văzul nostru se ascunde Chemarea muzelor pe unde
COLŢUL DE OGLINDĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351038_a_352367]
-
spirituală.Simțul trăirilor funcționează ca un barometru,el este sprijinit pe proiecții culte,încărcate de reminiscențe ale mitului,al prieteniei și prețuirii confraților:Cădeau clipele în mine/ca pruncii în virgine ude/pe jumătate fără spline/în corpuri belalii,zălude(Conifere,lui Emil Brumaru).Aqșa cum subliniază Victor Sterom poemele din acest volum se desprind din structurile aforismului:copilăria/mă ține de picioare mereu,/la pieptul ei/mă arunc în gol!(Ah,copilărie!). Dan Dobre este un poet blajin,însă versurile
DAN DOBRE-ULTRAJ ÎMPOTRIVA PROASTELOR MORAVURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351135_a_352464]
-
iarna, cu ele înghețate. - Așa sunt de la o vreme, reci, poate că nu mai circulă sângele bine, îmi spune. Doar sufletul îl mai simt cald! Tac. Mă îndrept spre geam ca să-l închid. Mă uit afară. Simt mirosul pădurii de conifere din apropiere. Mirosul de tei din București, l-am înlocuit cu aerul de munte. Ridic privirea în sus. Cerul este plin de stele, strălucesc pe un cer senin, semn că mâine va fi o altă zi, frumoasă. Vasilica ILIE București
REÎNTÂLNIREA de VASILICA ILIE în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345684_a_347013]
-
a asigurat comisarul șef Vulpoi, șef al Poliției Municipiului... Te felicit pentru inițiativă și modul de lucru al grupei pe care o conduci! Agentul Brumă a raportat totul în legătură cu acțiunea de prindere în flagrant a acelor defrișatori de păduri de conifere... Am să vă citez prin Ordin de Zi pe Unitate... Bravo, domnilor! Bradul va fi împodobit la sediul Poliției Municipiului și împodobit de noi, prin contribuția colegilor de muncă... Vă aștept pe toți! - Servim patria! a mai reușit să strige
D’ALE POLIŢIEI (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352198_a_353527]
-
ciment autohton, de unde doar o țeapă draculeană îl mai poate extrage. Nu-nseamnă că prin alte țări n-ar exista noroaie, ba bine că nu! Spania ne dă cu prafuri diverse, diferind de la sezon la sezon. Ba polenul galben-cleios al coniferelor, ba praful alb al șantierelor lăsate în paragină de bula imobiliară, sau nisipul roșu saharian, pe care-l catapultează vântul peste Marea Mediterană, folosindu-se de pantele munților Atlas ca de o rampă naturală. O fi, dar nu e același lucru
ROMÂNIA LIPICIOASĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346043_a_347372]
-
se dezvoltă pe ramurile unor pomi fructiferi sau a unor arbori. Sunt cunoscute efectele benefice ale vâscului în diferite afecțiuni, în special planta care se recoltează de pe măr, prun sau păr. În schimb, cel adunat din păduri, de pe stejar, de pe conifer sau chiar tei este toxic. Extractul de rămurele și frunze de vâsc este un excepțional vasodilatator coronarian, folosit foarte mult în vindecarea tumorilor intra-craniene. De asemenea, se știe efectele benefice ale ceaiului și sucului de vâsc care sunt folosite
CREANGA DE AUR de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353343_a_354672]
-
din cioburi vise efemere Și ne îmbătăm cu a lor putere, Trecem prin furtuni și ne clătinăm Din izvor speranță iar venim să luăm. Arborăm și steagul sfânt al împăcării Și ne îmbrăcăm cu zdreanța uitării Replantăm iluzii, flori și conifere... Doar prin încercări mai primim putere... Chiar de păru-i nins, visul e îndrăzneț, Încă-l văd pe creste cum șade semeț Are aripi multe și sunt desfăcute În furtuni au fost cu lacrimi cusute... Odă bucuriei am să cânt
ODĂ BUCURIE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352979_a_354308]
-
cu același nume, Podul Dâmboviței, Dragoslavele, situate în perimetrul bazinului superior al râului Dâmbovița și-au legat propria evoluție istorică, socială, economică și culturală de performanțele peisagistice (atractivitate, amenajament, diversificarea ofertei turistice și nu numai), bogăția resurselor zonei (pădurile de conifere și foioase, pajiști și poieni alpine pentru creșterea animalelor, fauna piscicolă a apelor, folosirea potențialului hidroenergetic al acestora), varietatea exploatării și prelucrării tehnologice a materiilor prime și materialelor existente, capacitatea oamenilor de a valorifica în mod superior frumusețile dăruite de
CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]
-
se ridica un baraj peste care se putea trece cu piciorul. Diferența de nivel de la apa fiordului și cea a ultimului lac era de vreo șase metri. Pe malul celălalt al lacurilor se întindea o colină cu o perdea de conifere, iar o cărare șerpuia în pantă ascendentă printre molizi. M-am aventurat singur spre necunoscut. Nu mai era țipenie de om prin apropiere. Cărarea era cam umedă de la topirea zăpezii. La un moment dat am ajuns la capătul cărării obosit
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354089_a_355418]
-
calcă pe lespezi de piatră netede. Și-a plimbat privirea lateral, și-a răsucit trupul și a înțeles că a lăsat în urmă culoarul imens plin de lumină. În față se lărgea un platou muntos acoperit de iarbă, străjuit de conifere ce urcau până departe, unde privirea lui nu mai putea pătrunde. Călca pe iarba moale, întrebându-se de ce este atât de verde și fragedă. Nici nu a observat că ajunsese la poalele unui versant ce se ridica semeț, asemenea unui
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357794_a_359123]
-
pătrunde. Călca pe iarba moale, întrebându-se de ce este atât de verde și fragedă. Nici nu a observat că ajunsese la poalele unui versant ce se ridica semeț, asemenea unui munte crescut din valurile mării. Spre stânga lui, pădurea de conifere era deasă, în timp ce, pe partea dreaptă, parcă în ciuda vegetației bogate de alături, muntele își arăta originea milenară prin stâncile și pietrele uriașe de diferite culori și structuri, care, cândva, cu mii de ani în urmă, s-ar fi născut din
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357794_a_359123]
-
nr. 568 din 21 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Basarabia - pământ sacru românesc Pământul românesc numit Basarabia lăcrimează între Prut și Nistru, își înmoaie picioarele suferinde în Marea cea Mare iar fruntea ridată de vicisitudinile istoriei primește umbra pădurilor de conifere și foioase ale Carpaților. În vremurile trecute, partea de miazăzi purta numele de Basarabia iar cea de miazănoapte purta numele Moldovei. Tare greu le-a fost Moldovei și Munteniei în timpul războiului ruso-turc dintre anii 1806 și 1812, când Napoleon I
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
climei mediteraneene, dar și a reliefului montan, vegetația este cât se poate de variată. Găsești, unul lângă altul, pe de o parte mirt, viță de vie, palmieri, oleandri, cactuși, agave, migdali, măslini, citrice, pe de altă parte, pini, stejari, fagi, conifere. Totul într-un amestec multicolor care îți încântă privirile. Și nu doar privirile, ci și celalalte simțuri. În sala de mese se făcea în permanență o coadă mică la un aparat care producea suc din portocale mici și roșii. Am
CLANUL SICILIENILOR de DAN NOREA în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357521_a_358850]
-
mai pitorești văi este Valea Liubotina-Rudina. Ce argumente pledează pentru a fi un itinerar ecoturistic? - Valea Liubotina are versanții acoperiți cu păduri de fag iar ici-acolo apar exemplare izolate de tisă (Taxus baccata), element ocrotit al florei României. Acest conifer a devenit atât de rar datorită lemnului foarte prețios căutat pentru sculptură și tâmplărie fină dar și datorită faptului că frunzele, ca și toate părțile plantei (în afară de aril), conțin un alcaloid taxina, otrăvitor în special pentru cai. În trecut, oamenii
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
atât de rar datorită lemnului foarte prețios căutat pentru sculptură și tâmplărie fină dar și datorită faptului că frunzele, ca și toate părțile plantei (în afară de aril), conțin un alcaloid taxina, otrăvitor în special pentru cai. În trecut, oamenii „secerau” aceste conifere, deoarece reprezentau un pericol pentru animalele care se hrăneau cu ele. Astăzi, tisa este ocrotită în toată România. Tot pe Valea Liubotina, cascadele formate în albia acestui râu dau un pitoresc aparte acestei zone. Cel mai impresionant punct de belvedere
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
ivit în mijlocul deșertului". Când am hotărât că iarăși vom merge în Arizona, am stat în cumpănă, ce să alegem, din cele trei zone atât de diferite. Să alegem partea mai din nord, muntoasă, scăldata în verdeața, cu întinse păduri de conifere, dar mai ales cu tulburătorul Grand Canion care ne-a fascinat? N-ar fi interesantă, ne-am zis noi, și partea de mijloc cu frumuseți specifice semideșertului? Dar dacă am alege partea de sud, zona deșertului Sonoră, unde mâna și
ŢINUTUL SOARELUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358641_a_359970]
-
și la Cota 1400 cu un IMS de călători. Coborârea am făcut-o pe scurtătură, pe propriile noastre picioare, cu un grup mai numeros. Cărarea era bătătorită, însă tot mai alunecai și te trezeai în zăpada afânată din pădurea de conifere. La ora prânzului, eram departe de cantina noastră din Predeal, așa că am luat masa într-unul din frumoasele saloane ale restaurantului Furnica, întorcându-ne abia seara la cină, din această frumoasă excursie pe cont propriu, dar cu impresii deosebite despre
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350708_a_352037]