KorAP: Find »[drukola/base=conjunct & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 ...17 >

419 matches

Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799

Ion și nevastă-sa a'. *nevastă-sai și Ioni b. fatai și părinții eii b'. *părinții eii și fatai Acestă ierarhie este pusă în evidență și de sintagmele coordonate cu repetarea conjuncției, cu citiri "grupate" (cf. Zamparelli, 2004). Este preferată ordinea conjunct + sintagma coordonată, nu sintagma coordonată + conjunct: (5) a. [Victor Hănescu și [Victor Hănescu și Andrei Pavel]] vor juca săptămâna aceasta în Cupa Davis (la simplu și la dublu). b. ??[[Victor Hănescu și Andrei Pavel] și Victor Hănescu] vor juca săptămâna

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
și Ioni b. fatai și părinții eii b'. *părinții eii și fatai Acestă ierarhie este pusă în evidență și de sintagmele coordonate cu repetarea conjuncției, cu citiri "grupate" (cf. Zamparelli, 2004). Este preferată ordinea conjunct + sintagma coordonată, nu sintagma coordonată + conjunct: (5) a. [Victor Hănescu și [Victor Hănescu și Andrei Pavel]] vor juca săptămâna aceasta în Cupa Davis (la simplu și la dublu). b. ??[[Victor Hănescu și Andrei Pavel] și Victor Hănescu] vor juca săptămâna aceasta în Cupa Davis, la dublu

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
acestea. Se pot avansa mai multe ipoteze legate de trăsăturile phi ale sintagmei coordonate, iar acestea sunt susținute sau infirmate de realizările acordului: (i) Sintagmele coordonate nominale au trăsătură de gen, de număr și de persoană, obținute prin compunerea trăsăturilor conjuncților (a nominalelor coordonate). Dacă valorile trăsăturilor celor două nominale sunt diferite, există reguli de compunere și de stabilire a valorilor sintagmei coordonate (engl. resolution rules) - cf. Corbett (1983, 2006). (ii) Sintagmele coordonate nominale nu au trăsături proprii de gen, număr

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
lectură inclusivă b'. Ion sau Dan va ajunge consilier. - lectură exclusivă (v) În alte studii se adoptă ipoteza că sintagma coordonată (GConj) are o proiecție de număr proprie, situată deasupra GConj, numărul centrului acestei proiecții fiind calculat pe baza semanticii conjuncților, prin intermediul conjuncției. Aceasta este o proiecție nominală, care nu apare decât în coordonările de nominale (cf. Skrabalova, 2005). În ceea ce privește acordul în gen, au fost propuse reguli de compunere sau de stabilire a genului sintagmei coordonate pe baza genului conjuncților 90

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
semanticii conjuncților, prin intermediul conjuncției. Aceasta este o proiecție nominală, care nu apare decât în coordonările de nominale (cf. Skrabalova, 2005). În ceea ce privește acordul în gen, au fost propuse reguli de compunere sau de stabilire a genului sintagmei coordonate pe baza genului conjuncților 90 (vezi infra, 2.1.3.). Aceste reguli explică realizările acordului unor sintagme coordonate ai cărei conjuncți au valori de gen diferite. De exemplu, un substantiv masculin singular coordonat cu unul neutru singular se acordă la feminin plural, deși fiecare

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
cf. Skrabalova, 2005). În ceea ce privește acordul în gen, au fost propuse reguli de compunere sau de stabilire a genului sintagmei coordonate pe baza genului conjuncților 90 (vezi infra, 2.1.3.). Aceste reguli explică realizările acordului unor sintagme coordonate ai cărei conjuncți au valori de gen diferite. De exemplu, un substantiv masculin singular coordonat cu unul neutru singular se acordă la feminin plural, deși fiecare nominal luat în parte s-ar acorda la masculin singular: (7) a. Stâlpul era acoperit de afișe

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
s-ar acorda la masculin singular: (7) a. Stâlpul era acoperit de afișe electorale. (stâlp - m.sg.) b. Panoul era acoperit de afișe electorale. (panou - n.sg.) c. Stâlpul și panoul erau acoperite (/??acoperiți) de afișe electorale. Compunerea trăsăturilor de persoană ale conjuncților se face pe baza unei ierarhii a valorilor trăsăturii de persoană, ierarhie cu mare putere de generalitate (vezi infra, 2.1.2). 2. Acordul predicativ al sintagmei coordonate 2.1. Coordonarea copulativă prin și Conjuncția și stabilește relații de coordonare

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
cu mare putere de generalitate (vezi infra, 2.1.2). 2. Acordul predicativ al sintagmei coordonate 2.1. Coordonarea copulativă prin și Conjuncția și stabilește relații de coordonare copulativă și are o răspândire generală, putând lega foarte multe tipuri de conjuncți (inclusiv prefixoide: Ion și Maria sunt etno- și antropologi). Și exprimă doar faptul că termenii coordonați fac parte din același set, fără să facă referire la relația dintre ei, spre deosebire de alte elemente de coordonare copulativă, care adaugă diverse nuanțe semantice

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
diverse nuanțe semantice; de exemplu, cu, împreună cu și și cu reliefează ideea de asociere între termenii coordonați. Conjuncția și nu stabilește o ierarhie semantică sau sintactică între conjuncții pe care îi coordonează, în afară de cea dată de topică (ordinea liniară a conjuncților). Prin urmare, conjuncția și nu favorizează unul dintre conjuncți în relația cu verbul-predicat (ceea ce ar putea determina acordul doar cu acel conjunct). Acordul sintagmelor coordonate prin și se face în funcție de următoarele criterii: (i) tipul semantic de și (operator care impune

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
cu reliefează ideea de asociere între termenii coordonați. Conjuncția și nu stabilește o ierarhie semantică sau sintactică între conjuncții pe care îi coordonează, în afară de cea dată de topică (ordinea liniară a conjuncților). Prin urmare, conjuncția și nu favorizează unul dintre conjuncți în relația cu verbul-predicat (ceea ce ar putea determina acordul doar cu acel conjunct). Acordul sintagmelor coordonate prin și se face în funcție de următoarele criterii: (i) tipul semantic de și (operator care impune o lectură disociată sau una non-disociată, monoreferențială); (ii) ordinea

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
ierarhie semantică sau sintactică între conjuncții pe care îi coordonează, în afară de cea dată de topică (ordinea liniară a conjuncților). Prin urmare, conjuncția și nu favorizează unul dintre conjuncți în relația cu verbul-predicat (ceea ce ar putea determina acordul doar cu acel conjunct). Acordul sintagmelor coordonate prin și se face în funcție de următoarele criterii: (i) tipul semantic de și (operator care impune o lectură disociată sau una non-disociată, monoreferențială); (ii) ordinea liniară a conjuncților; (iii) reguli de compunere sau de stabilire a valorilor trăsăturilor

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
cu verbul-predicat (ceea ce ar putea determina acordul doar cu acel conjunct). Acordul sintagmelor coordonate prin și se face în funcție de următoarele criterii: (i) tipul semantic de și (operator care impune o lectură disociată sau una non-disociată, monoreferențială); (ii) ordinea liniară a conjuncților; (iii) reguli de compunere sau de stabilire a valorilor trăsăturilor phi ale sintagmei coordonate. Vom discuta pe rând acordul în număr, gen și persoană al sintagmelor coordonate, pentru că factorii care reglează acordul în aceste trei trăsături sunt diferiți. Două dintre

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
se manifestă solidar la adjectivul predicativ (mărcile morfologice de gen și număr fiind sincretice). 2.1.1. Acordul în număr În ce privește acordul în număr al verbului-predicat cu sintagmele coordonate, situațiile mai interesante sunt cele în care cel puțin unul dintre conjuncți este la singular. În limba română, se întâlnesc variate exemple în care verbul se acordă doar cu unul dintre conjuncți (cel mai apropiat), la singular, acest tip de acord fiind numit acord parțial (și prin atracție, totodată). În GALR (II

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
În ce privește acordul în număr al verbului-predicat cu sintagmele coordonate, situațiile mai interesante sunt cele în care cel puțin unul dintre conjuncți este la singular. În limba română, se întâlnesc variate exemple în care verbul se acordă doar cu unul dintre conjuncți (cel mai apropiat), la singular, acest tip de acord fiind numit acord parțial (și prin atracție, totodată). În GALR (II, 4.1.2. Excepții de la regulile acordului impus de subiectul multiplu, p. 365-366), sunt prezentate șapte situații în care verbul-predicat

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
acordul se face la singular, fără a se da indicații normative sau de frecvență explicite. Însă, de vreme ce acordul la singular în ordinea VSO nu este considerat "nerecomandabil", înseamnă că este acceptat. Se pune problema dacă acordul cu cel mai apropiat conjunct în ordinea VSO este un fenomen care caracterizează sistemul limbii române sau doar registrul oral. Acordul cu cel mai apropiat conjunct în ordinea VSO se întâlnește în diverse limbi: engleză (în anumite construcții), arabă, portugheza braziliană, rusă, poloneză, greacă, galeză

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
ordinea VSO nu este considerat "nerecomandabil", înseamnă că este acceptat. Se pune problema dacă acordul cu cel mai apropiat conjunct în ordinea VSO este un fenomen care caracterizează sistemul limbii române sau doar registrul oral. Acordul cu cel mai apropiat conjunct în ordinea VSO se întâlnește în diverse limbi: engleză (în anumite construcții), arabă, portugheza braziliană, rusă, poloneză, greacă, galeză, slovenă (Marušič, Nevins și Saksisa, 2006: 211), cehă (Skrabalova, 2004: 212). În cehă, nu se pot acorda la singular anumite predicate

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
Marušič, Nevins și Saksisa, 2006: 211), cehă (Skrabalova, 2004: 212). În cehă, nu se pot acorda la singular anumite predicate care, prin semantica lor, exclud singularul: predicatele colective și cele simetrice sau reciproce. În toate aceste limbi, acordul cu ultimul conjunct în ordinea SVO nu este permis, după cum nu este tolerat nici în română (cu excepția situațiilor menționate mai sus)92. În araba marocană și libaneză, acordul la singular cu cel mai apropiat conjunct este opțional, incompatibil cu legarea anaforică și limitat

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
reciproce. În toate aceste limbi, acordul cu ultimul conjunct în ordinea SVO nu este permis, după cum nu este tolerat nici în română (cu excepția situațiilor menționate mai sus)92. În araba marocană și libaneză, acordul la singular cu cel mai apropiat conjunct este opțional, incompatibil cu legarea anaforică și limitat la predicatele non-colective (Badecker, 2007, Aoun et al., 1994). Aceste caracteristici le are acest tip de acord și în română. Vom face mai întâi o delimitare a fenomenului în română, apoi o

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
a analizelor propuse pentru acest tip de acord. În primul rând, se poate face o observație de frecvență: acordul parțial în ordinea VSO este mai frecvent în registrul oral (spontan). Neanticiparea mesajului, invocată pentru a justifica acceptarea acordului cu primul conjunct în ordinea VSO, caracterizează în primul rând limba vorbită. Limba scrisă are un caracter mai elaborat, mesajul este anticipat, se poate reveni asupra unui cuvânt sau se pot face corecturi, așadar neanticiparea mesajului nu este un motiv tocmai acceptabil, din

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
caracter mai elaborat, mesajul este anticipat, se poate reveni asupra unui cuvânt sau se pot face corecturi, așadar neanticiparea mesajului nu este un motiv tocmai acceptabil, din punctul de vedere al normării limbii literare. În limba vorbită, acordul cu primul conjunct în ordinea VSO este destul de frecvent mai ales când conjuncții sunt grupuri sintactice mai mari, extinse. În limba scrisă, fenomenul este mai puțin frecvent, și apare în aceleași condiții de extindere cu diverse determinări ale sintagmei coordonate. Prin urmare, din

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
unui cuvânt sau se pot face corecturi, așadar neanticiparea mesajului nu este un motiv tocmai acceptabil, din punctul de vedere al normării limbii literare. În limba vorbită, acordul cu primul conjunct în ordinea VSO este destul de frecvent mai ales când conjuncții sunt grupuri sintactice mai mari, extinse. În limba scrisă, fenomenul este mai puțin frecvent, și apare în aceleași condiții de extindere cu diverse determinări ale sintagmei coordonate. Prin urmare, din punct de vedere normativ, ar trebui nuanțate indicațiile referitoare la

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
ale sintagmei coordonate. Prin urmare, din punct de vedere normativ, ar trebui nuanțate indicațiile referitoare la acceptarea acordului la singular când subiectul este postpus: acordul la singular poate fi tolerat în enunțurile mai mari, în care distanța dintre al doilea conjunct și verbul predicat este mai mare, nu în toate exemplele cu subiect postpus. Este greu să afirmăm că sunt corecte în limba română propoziții ca: (8) a. ??A venit Ion și Maria. b. ?? În camera alăturată este președintele și premierul

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
bună președintele și premierul. - predicatele reciproce 95: (10) a.* S-a salutat patronul și angajatul. b. *Se întâlnește la facultate Ion și Maria. c. *Este coleg de 10 ani fiul meu și fratele tău. Pentru a explica acordul cu ultimul conjunct în ordinea VSO au fost propuse mai multe analize (fiecare asumând o anumită structură a sintagmei coordonate): (a) analiza propozițională/prin elipsă; (b) analiza sintagmatică; (c) analiza scindării; (d) analiza prin "enumerare" (engl. listing). (a) Analiza propozițională Propozițiile cu sintagme

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
Aoun, Benmamoun și Sportiche (1994, 1999), Skrabalova (2004: 225-227): (11) Au luat cuvântul Ion și Maria. < A luat cuvântul Ion și a luat cuvântul Maria. Au fost aduse mai multe argumente care susțin ipoteza derivării dintr-o structură propozițională: - ambii conjuncți pot apărea singuri în poziția subiectului: (12) a. A luat cuvântul Ion. b. A luat cuvântul Maria. - adesea, propozițiile cu sintagme coordonate în poziția subiectului denotă două evenimente, nu un eveniment cu un referent multiplu. Chiar în exemplul (11), sunt

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
Gheorghe a venit. - în favoarea interpretării propoziționale pledează și exemplele cu acord cumulativ 97: (14) a. Au furat Ion vinul și Dan țuica. În (14), Ion vinul și Dan țuica nu formează o sintagmă coordonată, un constituent. Verbul se distribuie fiecărui conjunct, în interiorul căruia nominalul subiect este la singular (Ion, Dan). Acordul se face la plural, cu ansamblul nominalelor cărora li se aplică predicatul. Înlăturând complementele vinul și țuica, obținem un enunț de tipul: (14) b. Au furat Ion și Dan. Acesta

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]