270 matches
-
a "arhivei". O spune în mai multe locuri, pentru că această emancipare de "realitate" e esențială pentru metoda sa. Iată un fragment din 1969, din Arheologia cunoașterii: Într-un cuvânt, vreau să mă lipsesc de "lucruri". Să le "de-prezentific". Să le conjur bogata, greaua și imediata lor plenitudine [...] Să substitui tezaurului enigmatic al "lucrurilor" de dinainte de discurs, formarea regulată de obiecte ce nu prind contur decât în acesta". Și poate încă mai clar: "Să fac o istorie a obiectelor discursive care să
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Ecaterina Cleynen-Serghiev, La Jeunesse littéraire d’Eugène Ionesco, Paris, 1993; Alexandra Hamdan, Ionesco avant Ionesco, Berna, 1993; Lucian Raicu, Journal en miettes cu Eugène Ionesco, București, 1993; Mihai Zamfir, De cealaltă parte, RL, 1994, 13; Al. Paleologu, „Vă rog, vă conjur, sunt un geniu”, RL, 1994, 14; Mircea Martin, Alegerea lui Eugen Ionescu, RL, 1994, 15; Alexandru Niculescu, Ionesco al nostru, JL, 1994, 17-20; Monica Lovinescu, După „Scaunele”, JL, 1994, 17-20; Gheorghe Grigurcu, Un om față cu istoria, JL, 1994, 17-20
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
G. Potra și Constantin I. Turcu Ă, București, Editura Enciclopedică, 1996, p.579 . 66 George G. Potra, op.cit., p.8. 46 43 politic acei care agită spectrul pericolului rus ar trebui să fie primii a realiza că pentru a-l conjura, disproporția de forțe nu impune lupta ci asociația. Alianța cu Rusia reprezintă însă ceva și mai important. Ea alcătuiește prima etapă pe drumul care duce la acoperirea Europei Centrale și Sud-Estice printr-o rețea de acorduri regionale, care, dacă nu
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
te faci, de sare / Trecutul arde, / fugi, hai fugi mai tare”) ori împăcarea cu gândul că viitorul nu poate aduce mai mult decât a fost („Cad frunză moartă, galbenă pe lut / cântându-mi viitorul din trecut”). Poet al contrastelor, B. conjură și amenință pe rând, oferă, unul după altul, spectacolul comedianului și pe cel al tragedianului în fața puterilor implacabile. Înfruntarea cu timpul este pentru el mai mult decât drama firească a oricărui om care descoperă că îmbătrânește, ea înseamnă punerea în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285699_a_287028]
-
ca de un seism ce i-ar fi deschis succesivele morminte din inimă, înstrăinându-l de sine și parcă îndumnezeindu-l. Cel ce vorbise cu Dumnezeu și văzuse îngeri și nu crezuse, iată-l acum crezând în miracolul frumuseții feminine, conjurate de amantul-narator cu elanul adorației aproape religioase. Ea este Anna Notaras, fiica megaducelui Lukas, o adevărată fiică a Bizanțului. Întâlnirile clandestine ale celor doi sunt tot atâtea prilejuri de mărturisire, suspiciune și palinodii, reflexe ale unor canoane retorice, culturale, ale
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Benjamin, ea se înrudește cu una despre care a mai fost vorba, aceea a pragurilor. Din punct de vedere arhitectonic, des amintită este „casa scărilor“ (Treppenhaus). Ele creează un pasaj ritualic care face legătura dintre exterior și interior, păzește și conjură forțele mitice ale intrării. Pragul, după cum am mai încercat să arăt, redefinește spațiul dincolo de caracterul său de simplă limită; îi conferă valențe calitative, îl ritualizează, îl multiplică. Casa scărilor străjuiește intrarea și delimitează interiorul. Parcurgerea labirintului înseamnă, din acest punct
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
face cu o femeie, si mai ales de faptul că aceasta este Leonora de Vargas. O întreabă cine a îndreptat-o spre el și Leonora îi răspunde că a fost îndrumata să vină aici de către Padre Cleto. Tânără față îl conjura să nu vadă în ea decât o penitenta. Tabloul 3. Capelă mănăstirii Madonna degli Angeli. Starețul Superior, Padre Guardiano, convoacă pe toți călugării la capelă și le cere acestora să jure, sub pedeapsă condamnării veșnice, că nu se vor apropia
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
aproape organică a orizontului ideatic. Poeta arborează o directețe tăioasă, consemnează eșecul, deruta, marasmul, aprehensiunile, angoasele, lirica ei fiind - în pofida peisajelor geometrice, reci ori a beatitudinii existențiale - una marcată de o melancolie de fond, fără încetare contracarată de elanuri controlat-inflamate, conjurând „triumful”: „Exersându-mi privirile/până ce n-ar mai arde decât/ triumful, strălucirea demnității mele de om liber. / O, și ce aripi pot închipui/ pentru a trece zidurile-aceste”. Apropiată de generația optzecistă prin vârstă și prin perioada în care s-a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288406_a_289735]
-
să anticipeze „soluția finală” nazistă : „Participați fără reticență la această operă de mântuire - se adresează Wagner evreilor (Iudaismul și muzica, 1850) - În care distrugerea regenerează și vom fi uniți și semeni. Cugetați Însă că există o singură cale de a conjura blestemul care apasă asupra voastră : izbăvirea lui Ahasverus : nimicirea completă !” <endnote id=" (745, pp. 62-64)"/>. Vorbind În 1926 despre „povestea jidovului rătăcitor” și despre „criza iudaismului”, filozoful ortodoxist român Nae Ionescu ajunge și el la concluzia că suferința sau moartea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
12 În tabăra guvernamentală dezagregarea urmează: se anunță că generalul Florescu a demisionat de la Ministerul de Război 13, apoi la 16 februarie demisionează prințul D. Ghica de la președinția Camerei. Cu toate stăruințele puse de către Lascăr Catargiu în ședința publică, care conjura pe Beizadeaua să-și retragă demisiunea, aceasta refuză. A doua zi este ales președinte C. Brătianu cu 68 voturi contra 26 date lui D. Ghica. În urma acestei alegeri, Vasile Boerescu își anunță demisia de la vicepreședinția Camerei.14 În ziua de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
al reprezentărilor identitare dominante.", mai afirmă Cernat, identificând aliajul poezie religie patriotică cultul personalități în acea "sinteză neo-tribală delirantă" drept "expresie a paranoiei identitare întreținute de un regim al cărui naționalism izolaționist nu era decât un mod de a-și conjura complexul de legitimitate" . ibid., p. 244. 894 Ibid., p. 247. Mitul escatologic al eliberării primește temeiuri patriotice, ancestrale, adaugă Cernat. Nevoia firească a tânărului de a crede în ceva mai presus de el, de a se devota unei cauze, este
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
ai Securității (iar când a fost posibil, chiar fotografiați și filmați). Primele forțe de ordine sosite să înfrunte mulțimea au fost ale pompierilor. Apoi, acestea au fost întărite de detașamentul antiterorist al trupelor speciale de securitate. La început, mulțimea a conjurat soldații să nu reprime demonstrația, pledând pentru nonviolență; au existat și reacții mânioase împotriva soldaților, aceștia fiind admonestați. În cele din urmă, dezorganizată și presimțind reprimarea, mulțimea s-a retras, fugărită de detașamentele antiteroriste, iar cu această ocazie s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
ronțăi mai bine, lovituri sub centură, răspunsuri proaste la întrebări idioate, titlurile celor trei cărți prezentate în această secțiune. La C. Kerbrat-Orecchioni, folosirea adjectivului nehotărît corespunde întru totul ideii de funcție a implicitului: [Locutorul] recurge la formula implicită pentru a conjura existența anumitor tabuuri [s.n.], într-o societate dată, pentru a dejuca anumite cenzurări de ordin moral, politic sau juridic, și pentru a jongla cu legea tăcerii care lovește în anumite obiecte discursive: într-un context social determinat, multe lucruri nu
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
sărăcind informația emisă, se reduc marjele de imprevizibil, de anormal, de aleatoriu. Guvernez mai bine, căci prevăd mai bine. E cazul informării oficiale în statul socialist, Kim Il-Sung, împlinind dorința secretă a inconștientului politic. În toate cazurile (și țările), a conjura hazardul, în loc să-l poți absorbi în Plan, sugerează atît restrîngerea posibilităților de ocurență a cuvîntului, cît și a ceea ce poate fi proferat legal. Un astfel de eveniment este necesar, dar regularizat și cadrilat pe cît posibil. Din secolul al XVI
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
repictați-i viața în roz, cu toate că, suntem convinși, nu a văzut-o nici până acum decât în mauve - culoarea distincției prin excelență... E timpul însă să încheiem o scrisoare atât de puțin reușită. Vă îmbrățișez de mii de ori și Vă conjurăm să îmbrățișați, la rândul Vostru, în numele Sienei, pe toți cei pe care ne-ar fi drag să-i putem îmbrățișa noi înșine și, dacă nu aveți nimic împotrivă, și pe toți cei pe care Voi înșivă ați dori să-i
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
duhovnicul ducelui Ber told, devotat Întregii sale familii. Pentru faptul că l-ai scăpat de la moarte pe tânărul de acolo, Îți sunt recunoscător. S-a găsit În hainele tale o anume agrafă de argint pe care o cunoaștem cu toții. Te conjur, În numele Mântuitorului nostru și al celor doisprezece sfinți apostoli, să vorbești. Cum a ajuns acea agrafă În mâinile tale? Cine ți-a dat-o? Te-a Însărcinat cineva să-l aperi pe domnul Bodo? Simeon făcu ochii mari. Înfățișarea lui
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
lui. Urs Îi povesti În puține cuvinte ceea ce tocmai aflase: Bodo căzuse Într-o capcană și acum zăcea grav rănit la mânăstire la Sfântul Petru. — Nu pricep de ce treaba asta trebuie să rămână se cretă, spuse el. Curierul m-a conjurat să nu spun nimănui nimic. În același timp, părintele stareț mă roagă să mă duc acolo, În cea mai mare grabă, dar În mare taină. În grabă, da, dar de ce În mare taină? Cine ce are cu Bodo al meu
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
ultimul care a văzut-o pe prințesă. și vă rog ceva pe toți, cu multă umilință: nu-l uitați nici pe fiul meu. Nu trebuie uitat că și el se află În pri mejdie de moar te. Părinte sihastru, te conjur, știu că ești mare tămă duitor. Vindecă-l pe Bodo. L-am văzut adineauri și m-am cutremurat. Pe chipul lui e așternută umbra morții. și să nu uităm de asemenea primejdia În care se vor afla cei doi tineri
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
trebuie să-și urmeze cursul! Nu cred că e Înțelept să Încerci a-i schimba făgașul. Asta duce totdeauna la nenorociri și cataclisme, murmură călugărul. Jupâne Urs, Înțeleg că ceea ce ți-am spus acum te tulbură peste măsură. Dar te conjur, pe mântuirea sufletului domniei tale, să păstrezi taina. Să i-o dezvălui doar lui Bodo. În Îm prejurările de față e bine s-o cunoască și să hotărască singur ce are de făcut. Poate că În felul acesta Își dobândește
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
ars din pat, deși era Încă foarte slăbit. — Cum credeți că pot sta aici liniștit, când Adelheid e În mâna acelor ticăloși? Doamne, poate că la această oră... nici nu vreau să mă gândesc ce s-a putut Întâmpla! Te conjur, părintele meu, pe tot ce ai mai sfânt, nu Încerca să mă Împiedici a porni Într-acolo. Iar pe Sfinția Ta te rog să nu mi răpești credința și nădejdea În pronia cerească, silindu-mă la un gest necugetat! Hotărâră
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
de domnul Madgearu (cu ochii la fel de închiși cum mi-au fost mie pentru parafarea textului) conținea o stipulare prin care italienilor li se permitea deținerea de bunuri rurale pe teritoriul românesc, în disprețul vădit al Constituției române. Domnul Mironescu mă conjura să găsesc o formulă care să-i permită să iasă cu față cît mai curată. Dictaturile au avantajul printre alte incoveniente că nu au nimic de-a face cu obstrucția birourilor atunci cînd șeful ia, el însuși, problema în mînă
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
hiloți 24. Sfârșitul istoriei este grăbit, în felul lor, de fundamentaliștii islamici, sub forma atentatelor sinucigașe care ar garanta accesul instant la paradis. La urma urmei, se întreabă retoric Jean Baudrillard, "ce este teorismul dacă nu un efort de a conjura, în felul lui, sfârșitul istoriei 25? Nu știm dacă la baza deciziei lor stă lectura eronată a Coranului, livrată de demagogi și nebuni, sau dorința arzătoare de a ajunge cât mai repede la cele 72 de fecioare (houri). Nenorocirea este
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
Politimos, încântat că fusese primit ca un intim amic al familiei, fu introdus în cabinetul de lucru. și aci Brătianu jucă scena cea mare. — Dragă Politimos, te-am chemat ca să-mi faci un serviciu mare, mare de tot! Dar te conjur să nu mă refuzi. — Domnule Brătianu, spuneți!... Am intrat într-o mare încurcătură, din care numai tu mă poți scăpa. Făgăduiește-mi că nu mă vei refuza. — Domnule prim-ministru, sunt la ordinele dv.! — Iată despre ce e vorba. A
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
ci ca pe un basm. Concepția lui Mălăele și a coscenaristului său, Adrian Lustig, e superb servită de scenograful Mihnea Mihăilescu (Filantropica, Orient Express), care, din decorurile de orășel american sudist rămase de la filmarea lui Cold Mountain, a reușit să conjure ideea platonică de sat romînesc, și de directorul de imagine Vivi Drăgan Vasile, care a făcut ca soarele să se gudure pe lîngă camera lui ca un cățel pe lîngă stăpîn și ca prezența umană să pară a fi principala
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
blestem cu maica stariță pe cei care nu puteau mult câștiga din câteva clopote pentru milioanele de muniții ce le trebuiau, dar care erau să adune prin astfel de fapte jignitoare ura a cel puțin două generații din întreaga omenire conjurată în contra lor. Sancțiunea acestui avertisment nu s-a înfăptuit decât două luni mai târziu, când la 18/29 iulie, pe la orele trei, a sosit un camion automobil pe jumătate încărcat cu sfărâmături de clopote. Ofi țerul austriac, soldații unguri și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]