290 matches
-
Jakobson. Denotația este fundamentală pentru "latura semnificat a unui cuvânt" (DSL, 2005: 159) și reprezintă sensul cognitiv al unui cuvânt, sensul "pur intelectual, fundamental și relativ stabil" (idem). Caracteristicile semantice pe care le subsumează funcția denotativă - în opoziție cu funcția conotativă și/ sau poetică - sunt strict referențiale, non-subiective, analizabile în afară de context, de discurs sau "de enunțare". Astfel, "munte" are drept definiție de dicționar: "ridicătură a scoarței pământului mai mare decât dealul, de obicei stâncoasă și depășind înălțimea de 800 de metri
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
sistemul semiotic etc. Seleskovitch, Lederer (1984: 25), Lederer (1994: 49-83), J. Delisle (1993: 28) disting câteva tipuri de echivalență: cognitivă (cu referire la semantismul textului și la "completările" noționale aduse de traducător), denotativă (informația oferită de DS privind datele extralingvistice), conotativă (cu respectarea sociolectului, a registrului de limbă) etc. Se vorbește apoi, despre echivalența pragmatică, dinamică (E. Nida, 1964: 5; P. Newmark, 1988: 48). În domeniul logicii, echivalența este un conector, "o relație logică între două enunțuri care sunt sau adevărate
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
deopotrivă în registrul limbii comune (cu sensurile de "spațiu liber, loc întins etc.", "halou al Soarelui"), în registrul cvasi-specializat (cu sensul de "suprafață" în geometrie/ "stadion, arenă, teren de sport" în societatea civilă) și/ sau în limbajul figurat (cu valori conotative precum "chelie, câmp de activitate, etapă a vieții), în anatomie, area, pl. arae. În limbajul medical, arie (fr. aire, s.f.; ro. arie) desemnează "o suprafață delimitată morfologic sau funcțional". Metafora a dezvoltat subansambluri de metafore "orientaționale", pe baza opozițiilor interior-
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
convențional, este unitatea lingvistică minimală care asociază constant un semnificant și un semnificat (referent). Cuvântul se caracterizează prin: unitate fonetică (un complex sonor stabil), unitate gramaticală (paradigma formelor flexionare/a modelelor combinatorii în enunț) și unitate semantică (sens denotativ, sensuri conotative; relații semantice cu alte cuvinte). - Sensul denotativ se referă la semnificația primară a cuvântului; denotația reprezintă nivelul prim, necodificat, actualizând sensurile proprii ale cuvântului. - Sensul conotativ vizează semnificația secundară, activată în contextul lingvistic/con textul stilistic al comunicării; conotația se
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
paradigma formelor flexionare/a modelelor combinatorii în enunț) și unitate semantică (sens denotativ, sensuri conotative; relații semantice cu alte cuvinte). - Sensul denotativ se referă la semnificația primară a cuvântului; denotația reprezintă nivelul prim, necodificat, actualizând sensurile proprii ale cuvântului. - Sensul conotativ vizează semnificația secundară, activată în contextul lingvistic/con textul stilistic al comunicării; conotația se referă la sensurile figurate, potențiale, specifice nivelului codificat al limbii, nivel impregnat cu semnificații socioculturale. Enunțul, formă de bază a comunicării verbale, este o îmbinare semnificativă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
lui C. Negruzzi are ca referent a doua domnie a lui Alexandru Lăpușneanu și realitățile Moldovei din sec. al XVIlea). - Contextul lingvistic reprezintă ansamblul textual în care se încadrează o secvență verbală; aceasta își modelează semnificațiile (în primul rând sensurile conotative) în rezonanță cu enunțurile învecinate, cu unitatea compozițională (alineat, capitol/strofă, scenă etc.), cu întregul text căruia îi aparține. De exemplu, semnificația unui enunț precum replica lui Lăpușneanu „Proști, dar mulți!“ trebuie înțeleasă prin contextualizare întrun discurs ilustrând limba veche
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
lexicul specializat etc.; - textul argumentativ din sfera mass mediei, a vieții publice ori private adaugă informa țiilor obiective, întro măsură mai mare sau mai mică, judecăți de valoare, aserțiuni subiective sau speculative, formulate dintro perspectivă asumată, subiectivă. Limbajul, denotativ și conotativ, primește mărci ale subiectivității, ale retoricii argumentative, se nuanțează expresiv și/sau afectiv. Scopul informativ și cel cognitiv sunt dublate, în aceste cazuri, de scopul persuasiv; - în ambele situații, însă, textul are o structură specifică (ipoteza/teza, argumen tația, concluzia
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
tip argumentativ, demonstrativ, analitic, comparativ, informativ etc. operează cu o terminologie specializată, are rigoarea oricărui text științific, dar poate include judecăți de valoare, puncte de vedere subiective. De asemenea, discursul este personalizat, valorificând resursele expresive ale limbajului (sensuri denotative și conotative ale cuvintelor, figuri de stil, procedee retorice, variație stilistică etc.). - Textele cu caracter tehnic (cartea tehnică a unor aparate, mașini etc., prospecte ale unor medicamente, substanțe chimice ș.a.) au un scop pragmatic/utilitar, iar textul este deseori însoțit de scheme
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
deschis al semnificației“ - producerea sensurilor este determinată și de participarea activă a lectorilor; limbajul artistic valorifică toate sferele vocabularului, toate variantele spațiotemporale sau socioprofesionale (arhaisme, regionalisme, argou, jargon, neologisme etc.), selectând mai ales termeni polisemantici care creează ambiguitatea, dezvoltând sensuri conotative; - nivelul morfosintactic se constituie ca un „spațiu intern al limbajului“ (Gérard Genette, Figuri) cu mare putere de semnificare a textului liric, în primul rând. Frecvența anumitor părți de vorbire este variabilă, determinată de rațiuni artistice diverse. Sintaxa poetică reliefează cuvintelecheie
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
tiparului de versificație - dezvoltă, prin analogie, unul dintre planuri. Prima strofă schițează reperele realității exterioare. Întro imagine stilizată, de tablou impresionist, este figurat spațiul simbolic al vidului existențial, al morții. Cavoul, sicriul numesc direct spațiul thanatic ori simbolizează (prin sensuri conotative) spațiul închis al odăiicavou, al târgului de provincie sau al universului - vast cavou - ori, poate, propria făptură în care spiritul este captiv. Toate cuvintele versuluiincipit (cu un tipar sintactic clasic: predicat, complement, subiect, atribut) sunt metaforesimbol ale morții, ale căderii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text: Numește câte un sinonim neologic pentru sensul din text al cuvintelor: neliniștea și curios. Explică rolul virgulei în secvența: — Te cuprinde demonul, spunea ea râzând. Construiește un enunț în care să ilustrezi sensul conotativ al cuvântului ceață. Menționează tipul de perspectivă narativă din textul dat. Precizează două motive literare identificate în textul dat. Selectează două secvențe din text care fixează dimensiunea temporală. Prezintă valoarea expresivă, în textul dat, a verbelor la timpul imperfect. Ilustrează
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text: 1. Numește câte un sinonim neologic pentru sensul din text al cuvintelor: sfânt și tăgăduire. 2. Explică rolul cratimei în secvența: șinalte de tot. 3. Construiește un enunț în care să ilustrezi sensul conotativ al cuvântului soare. 4. Precizează o temă și un motiv literar identificate în textul dat. 5. Menționează două mărci lexicogramaticale ale subiectivității prezente în textul dat. 6. Selectează două secvențe din text care conturează dimensiunea temporală a imaginarului poetic. 7
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sinonim neologic pentru sensul din text al cuvintelor: va zări și obosită. 2. Explică rolul ghilimelelor în secvența: „La ce bun săți spun: tot nai să crezi, tot nai să înțelegi...“. 3. Construiește un enunț în care să ilustrezi sensul conotativ al cuvântului drum. 4. Menționează tipul de perspectivă narativă din textul dat. 5. Precizează două motive literare identificate în textul dat. 6. Selectează două secvențe din text care fixează dimensiunea spațială. 7. Prezintă valoarea expresivă, în textul dat, a verbelor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
un sinonim neologic pentru sensul din text al cuvintelor: istovitor și călăuza. 2. Explică rolul virgulelor în secvența: ne opream să admirăm primitivitatea peisagiului, arhaismul geologic, grandioasa nuditate a coclaurilor rudimentare. 3. Construiește un enunț în care să ilustrezi sensul conotativ al cuvântului cântec. 4. Menționează tipul de perspectivă narativă din textul dat. 5. Precizează două motive literare identificate în textul dat. 6. Selectează două secvențe din text care fixează dimensiunea temporală. 7. Prezintă valoarea expresivă, în textul dat, a verbelor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text: 1. Numește câte un sinonim neologic pentru sensul din text al cuvintelor: singuri și chemând. 2. Explică rolul cratimei în secvența: cerul greoi șintunecat. 3. Construiește un enunț în care să ilustrezi sensul conotativ al cuvântului noapte. 4. Precizează tema și un motiv literar identificate în textul dat. 5. Menționează două mărci lexicogramaticale ale subiectivității prezente în textul dat. 6. Selectează două secvențe din text care conturează dimensiunea spațială a imaginarului poetic. 7. Prezintă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
dintre următoarele cerințe cu privire la text: 1. Numește câte un sinonim neologic pentru sensul din text al cuvintelor: plăpândă și revarsă. 2. Explică rolul majusculei în scrierea structurilor: Unduire, Pământuri, Înaltei Cumpeni. 3. Construiește un enunț în care să ilustrezi sensul conotativ al cuvântului povară. 4. Precizează o temă și un motiv literar identificate în textul dat. 5. Selectează două secvențe din text care conturează dimensiunea spațială a imaginarului poetic. 6. Explică rolul antitezei în textul poetic citat. 7. Prezintă semnificația a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text: 1. Numește câte un sinonim neologic pentru sensul din text al cuvintelor: vechea și ademenesc. 2. Motivează absența majusculelor în textul citat. 3. Construiește un enunț în care să ilustrezi sensul conotativ al substantivului poezia. 4. Menționează două mărci lexicogramaticale ale subiectivității prezente în textul dat. 5. Precizează o temă și un motiv literar identificate în textul citat. 6. Selectează două secvențe din text care conturează dimensiunea temporală a imaginarului poetic. 7
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cu privire la text: 1. Numește câte un sinonim neologic potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: nevăzuți și au schimbat. 2. Explică scrierea cu literă mică a cuvintelor de la începutul majorității versurilor. 3. Construiește un enunț în care să ilustrezi sensul conotativ al substantivului poveste. 4. Precizează tema poeziei și un motiv literar identificat în textul dat. 5. Selectează două secvențe din text care conturează dimensiunea spațială a imaginarului poetic. 6. Prezintă semnificația titlului în relație cu textul poetic. 7. Formulează un
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cu privire la text: 1. Numește câte un sinonim neologic pentru sensul din text al cuvintelor: teorie, hotărâsem. 2 puncte 2. Explică rolul parantezelor în secvența: (poate că din cauza lumii care ne împiedica.) 3. Construiește un enunț în care să ilustrezi sensul conotativ al substantivului tragedie. 4. Precizează perspectiva narativă care poate fi identificată în fragmentul dat. 5. Prezintă rolul interogațiilor retorice din textul citat. 6. Ilustrează o modalitate de caracterizare a personajului prezentă în text, justificând răspunsul printro secvență semnificativă. 7. Prezintă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
nu poate fi obținută fără explorarea straturilor de adâncime ale textului, fără aplicarea unor concepte din sfera lingvisticii, a teoriei literare, a stilisticii. O realitate incontestabilă este faptul că limbajul poetic, esențial ambiguu, operează prin sugestie și simbol, prin sensuri conotative, metaforice, așadar, pentru ai descoperi mecanismele semnificării, se impune un demers analitic ce apelează la noțiuni de semantică și stilistică. Procedăm astfel cu simbolul bacovian al plumbului, de exemplu. Pentru a descoperi semnificațiile multiple ale acestui semn artistic, comparăm secvențele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
mecanismele semnificării, se impune un demers analitic ce apelează la noțiuni de semantică și stilistică. Procedăm astfel cu simbolul bacovian al plumbului, de exemplu. Pentru a descoperi semnificațiile multiple ale acestui semn artistic, comparăm secvențele ocurente, identificăm câmpuri semantice, sensuri conotative, analogii și opoziții, imagini artis tice și figuri de stil. Numai așa avem, de pildă, revelația că poezia este și o artă poetică, fiindcă pornind de la strigătul eului liric (țipătul expresionist? angoasa, nevroza simboliștilor?) ajungem la cuvântul poetic, amorul ce
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
figurile retorice și de stil fiind în principiu căi pentru realizarea ei. Exersată întîmplător, în perspectiva unor tradiții, sau construită intenționat, conotația este prezentă, sub diferite forme, în diverse tipuri de discurs, precum cele literare, oratorice, publicitare etc. Sursa valorilor conotative este complexă, de cele mai multe ori constînd într-o anumită interpretare a realității (vulpea ca simbol al șireteniei) sau într-un rezultat al imaginației (zmeul ca simbol al răului). Spre deosebire de denotație, care primește caracter de stabilitate prin relația cu obiectele, conotația
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
oprire pentru a evita accidentarea, o conotație politică pentru cei care atribuie acestei culori simbolistica luptei pentru libertate sau afilierea la o grupare politică, o conotație culturală pentru cei care conferă culorii semnificația vieții etc. Desigur, asemenea interpretări ale valorilor conotative variază mult de la un element lexical la altul, încît a n a l i z a d i s c u r s i v ă, în măsura în care tinde să rămînă o analiză lingvistică, nu poate decît să ia act de
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
v ă, în măsura în care tinde să rămînă o analiză lingvistică, nu poate decît să ia act de prezența lor, sarcina detalierii și sistematizărilor posibile fiind destinată stilisticii și poeticii. Cu toate acestea, analiza discursivă nu poate face abstracție de prezența valorilor conotative și, de aceea, trebuie să facă întotdeauna distincție între folosirea exclusiv denotativă a cuvintelor și folosirile conotative. V. cuvînt, denotație, semiologie. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004; BUSSMANN 2008. RN CONTACT LINGVISTIC. Prin
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
lor, sarcina detalierii și sistematizărilor posibile fiind destinată stilisticii și poeticii. Cu toate acestea, analiza discursivă nu poate face abstracție de prezența valorilor conotative și, de aceea, trebuie să facă întotdeauna distincție între folosirea exclusiv denotativă a cuvintelor și folosirile conotative. V. cuvînt, denotație, semiologie. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004; BUSSMANN 2008. RN CONTACT LINGVISTIC. Prin contact lingvistic sau contact între limbi se înțelege situația în care se află un individ sau un
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]