978 matches
-
cu ceea ce povesteau sătenilor despre locurile pe unde umblaseră și mai ales despre ce făcuseră acolo. „Când te-apucă dorul de vătrar...” De multe ori, cei care reveniseră în sat după ani buni de stat prin străinătate erau întrebați de către consătenii lor, oarecum mirați de revenirea lor acasă, despre cum e traiul prin locurile dinafara granițelor românești. „Toma Suciu era din Sebeșul de Sus și fusese în America de unde se întorsese de curând” - povestea nea Mitică. Oamenii din sat îl întrebau
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
locotenent, iar fata cânta: De la casa cu parfum / Am ajuns să dorm în fum / De la casă și palate / Am ajuns cerșind prin sate. „Nu știu dacă era chiar fată de general mireasa, dar știu că aveau o imaginație foarte bogată consătenii mei în astfel de situații!” „Gată mamă cufăru’!’’ Iată cum vrând nevrând, după ascultarea atâtor povestiri adevărate despre satul românesc, îmi mai trece și mie prin minte câte-un cântec, câte-un vers din zona din care m-am născut
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
Acasa > Redactia > Autori > ARON SANDRU Autor: Aron Sandru Publicat în: Ediția nr. 1907 din 21 martie 2016 Toate Articolele Autorului Iată ce declară astăzi, Aron Șandru, consăteanul și verișorul meu „de-al doilea”, pe care l-am cunoscut, de fapt, pe Facebook: „Anii grei și plini de vicisitudini, printre străini, m-autransformat ca om, iar singurul mod care mă face să uit că sunt departe de țara mea
ARON SANDRU de ARON SANDRU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Aron_Sandru.html [Corola-blog/BlogPost/343943_a_345272]
-
viticultor adevărat..” Anii au trecut și, ajuns pe la „școlile cele mari”, cum spunea Buldulea, din nuvelă lui Slavici, am cunoscut orașul Drăgășani din literatura lui Gib Mihăescu, cu care mă mândream, așa cum se făleau și colegii mei de la facultate cu consătenii lor: Liviu Rebreanu, G. Coșbuc, sau Ion Pop - Reteganul. Atunci, m-am întrebat, în sinea mea, de ce orașul meu nu se numește Gib Mihăescu, așa cum Hordou a devenit Coșbuc, Prislop a devenit Rebreanu, Haimanale a devenit Caragiale? Revenit pe meleagurile
TEODOR BARBU DRĂGĂŞANI ÎNTRE LEGENDĂ ŞI ADEVĂR , CRONICĂ DE PROF. D. PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1413002969.html [Corola-blog/BlogPost/383726_a_385055]
-
capacitate de invenție și toată gama posibilităților sale de expresie, „Narațiunea” care dă și titlul volumului, de exemplu este povestea tragică a unui muritor anonim care-ș târăște zilnic crucea grea pe arterele urbei, până cade sub greutatea ei, spre indiferența consătenilor săi. Nemțean de origine, scriitorul arată o preferință aparte față de relieful muntos, care prevalează în ansamblul topografiei narative, iar dintre anotimpuri, opțiunea scriitorului se îndreaptă spre cel iernatic, mai rar spre începutul de desprimăvărare. Una dintre narațiuni chiar este intitulată
GHEORGHE ANDREI NEAGU, UN SCRIITOR CARE-ŞI POARTĂ CRUCEA CU DEMNITATE de IONEL NECULA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 by http://confluente.ro/Ionel_necula_gheorghe_andrei_ionel_necula_1377180776.html [Corola-blog/BlogPost/364409_a_365738]
-
de identitate sau vreun alt act asupra sa. Povestea lui era încurcată, astfel că brigadierul Bârcă și nea Ilie șeful de echipă nu au căzut de acord să-l primească. Tânărul un oarecare Vasile, spunea că are actele la un consătean al său la brigada din Chițorani, spunând că duminică le va aduce. Cum era joi seara s-au gândit să-l primească în condiția că duminică să aducă actele. I-au arătat drumul pe unde să ajungă la ceilalți muncitori
DEGHIZATA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 729 din 29 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Ciclul_tunica_si_suman_degizata_mihai_leonte_1356771908.html [Corola-blog/BlogPost/350765_a_352094]
-
pârg, pomi fructiferi și mai als sute de exponate, în prezența „papilor” și invitaților a fost lansată volumul de versuri „Închinare” aparținând lui Ion Drăghici, care, normal, i-a invitat pe cei prezenți acasă la dumnealui, pe malul Vezii, pe consăteni, rudele celor doi brebinari și milenarii care au avut uimirea să constate că primarul comunei este prezent, că le promite inugurarea Căminului Cultural comunal din Scrioaștea, iar artistul plastic Marian Velescu a făcut cunoscut celor de față știrea că Filiala
SLOBOZI SĂ CONTINUĂM „DRUMUL CĂRŢII” INIŢIAT DE GRUP MEDIA SINGUR de EUGENIA DUMITRIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Eugenia_dumitriu_1401325401.html [Corola-blog/BlogPost/357452_a_358781]
-
poveștile despre câte toate în lume! Un punct de atracție era povestea lui Beldie care nu era de seama celor din clasa lui, adică era cu un an mai mare, și în plus muncise la oraș! Colegii de clasă și consătenii săi îl provocau să le spună despre cum era să fii ciurdar la oraș, de parcă ei nu tot vacile le păzeau în satul lor! Și așa se ajungea la lungi povești despre lucruri știute și neștiute de copii! În sat
BELDIE ŞI SERILE DE INTERNAT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Beldie_si_serile_de_internat_mihai_leonte_1327856588.html [Corola-blog/BlogPost/360590_a_361919]
-
la 8 februarie 1945 în satul Kalikștein, Prusia de Răsărit, momântul N7 în baza dosarului 3,doc.3, foaia 181 eliberat de Comisariatul Militar Hâncești. Semnează colonelul Colbușkin.(dok.eliberat fără dată și anul eliberării, fărî numărul dok...) Din spusele consăteanului David Ion Mihai, născut 1920 ei au fost mobilizați în divizia Răsăritului Depărtat 102, în unitatea 16 de pușcași. Mai tarziu au fost trimiși în unitatea 666 rezervă pe frontul 3 belorus, direcția Belostok-Vistula. După un atac asupra armatei germane
ECOUL RĂZBOIULUI de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1470235614.html [Corola-blog/BlogPost/367467_a_368796]
-
la înmormântare de la Șimleul Silvaniei, de la Satu Mare, din Bobota, din Oradea, din Zalău, din Cehal, din sat și din alte părți și-au luat un bun rămas de la Alesuțan Vasile, cel ce a fost tată, socru, unchi, văr, vecin și consătean. După înmormântare, cu mulțumirea datoriei împlinite, m-am îndreptat pe ulițele satului, să văd casele rămase și pe cei ce supraviețuiesc acolo. Am început plimbarea de la pădurea satului, cum i se spunea oarecând. Prima casă, lîngă pădure era casa fierarullui
SATUL MEU NATAL de IONEL CADAR în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/ionel_cadar_1422796178.html [Corola-blog/BlogPost/376062_a_377391]
-
mai mare, în poiana Lui Toader. În pădurea ce se întindea de la marginea satului spre munte, era la vreun kilometru o poiana întinsă plină cu flori și fâneață. I se spunea a Lui Toader, că aici s-a spânzurat un consătean, cu mulți ani în urmă, de l-au găsit oamenii atârnând de creanga unui fag rămuros. Aici au venit, vezi Doamne, să adune flori de iasomie și băiatul a cules așa de bine florile, până a cules-o și pe
ROMAN CAP. V de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1389789314.html [Corola-blog/BlogPost/363770_a_365099]
-
se curme, pesemne îngroziți, de vreme ce au avut timp și reacții conștiente de a se îmbrățișa, viețile artistei Filofteia Lăcătușu și soțului ei! Dispariția artistei are și azi, după aproape patruzeci de ani, ecouri inimaginabil de dureroase pentru familia sa, pentru consătenii săi, pentru întreaga lume muzical folclorică românească. Nu s-a rupt nicio clipă și niciun pas de rădăcinele ei sătești, păștea oile, muncea la câmp și învăța fetele satului să cânte, pe malul râului Șușița, șezând pe pietre, cu picioarele
FILOFTEIA LĂCĂTUŞU. SUB MORMÂNTUL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1440157090.html [Corola-blog/BlogPost/378255_a_379584]
-
activa în Cenaclul literar „Gib. I. Mihăescu” de pe lângă Casa de Cultură din Drăgășani, mi-a trimis și mie manuscrisul, la care a adăugat și srisoarea de la D.P. Perpessicius, pe care am reprodus-o. Cunoștem foarte bine pe Aurelian Popescu, fiind consăteanul meu, cu locuința părintească în apropiere. Deși nu avea alte studii în afară de școala primară, era un cititor de literatură împătimit, făcându-și o bibliotecă personală impunătoare din care ne împrumuta și nouă pentru lectură , școlarilor costeșteni, iar la serbarea tradițională
DUMITRU PANAITESCU-PERPESSICIUS-MANUSCRIS EPISTOLAR INEDIT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_panaitescu_perpessicius_manuscris_epistolar_inedit.html [Corola-blog/BlogPost/357066_a_358395]
-
Merge. Dacă se oprește, moare. Raiul trecutului e departe. Iadul în care rătăcește fără speranță, este lumea lui de acum... Așa simte. Că a plecat din rai și a ajuns în iad. A plecat să muncească. L-a îmbiat un consătean. Să vină la București, să se angajeze cioban... La început s-a crucit! Cum să fii cioban la București? Unde să pască oile-n adunătura aia de case peste case, șosele și asfalt?. L-a dumirit că, nu în București
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 by http://confluente.ro/Danut_oameni_fara_noroc_proza_lucia_secosanu_1332074745.html [Corola-blog/BlogPost/354621_a_355950]
-
cauze puteau determina convocarea colectivității, în ansamblul ei sau prin electori, spre a pune în discuție înlocuirea unui magistrat. Dese ori convocările periodice pentru raportul de activitate se puteau solda și cu înlocuiri în funcții. Oricum înlocuitorul putea fi numai consătean, nicidecum dintre ungureni care dese ori nici nu participau la aceste ședințe. Era comunistă a schimbat aceste cutume străvechi. Muncitorii agricoli nu erau considerați proletari deoarece erau stăpâni pe mijloacele de producție (buturuga plug, sacul semănătorului etc.), în special chiaburii
LIDER VERSUS POLITRUC. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1458669060.html [Corola-blog/BlogPost/350008_a_351337]
-
o magazie. Zidește, tencuiește, zugrăvește cu aceeași ușurință cu care pune tabla pe o casă și în plus, repară tot felul de unelte. Dar și de o cinste și o bunătate sufletească ieșite din comun. Și de acestea profită ceilalți consăteni care îi aduc lucruri la reparat, unii îi plătesc, alții doar îi promit și-l lasă cu ochii în soare. Și chiar dacă revin cu alte nevoi, el nu le mai amintește de datorii. A reparat cineva un butoi pe care
ÎN CASA TATĂLUI MEU de ION UNTARU în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/In_casa_tatalui_meu_ion_untaru_1331620961.html [Corola-blog/BlogPost/348383_a_349712]
-
din soi tămâios și urcătoare așa că s-a ridicat singură în copaci unde creștea ca niște adevărate liane. Aici strugurii se coceau la umbră, erau deosebit de aromați, cu boaba albă, foarte mare și cu un puf argintiu pe ea. Un consătean având pământul în răzor cu lotul nostru de viță de vie, cultivase în acel an porumb, iar printre rânduri a semănat în niște spații rotunde gaolean, o plantă ce se asemăna cu meiul pentru mături, dar avea miezul plin cu
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417430211.html [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
trestia de zahăr. Cred că era o variantă autohtonă a trestiei de zahăr. Mama mare obținea din sucul de gaolean un magiun foarte gustos. Avea o presă specială, folosită la storsul sucului care prin fierbere se îngroșa ca magiunul. Acest consătean cu pământul megieș cu lotul nostru, în spațiile sub formă de cercuri în care se dezvolta printre plantele de porumb mărețul gaolean, a pus și sămânță de pepeni verzi și cum aceștia începeau să se coacă, ziua își mai aducea
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417430211.html [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
iarnă. Puțini se ocupau cu agricultura, pământ arabil nefiind suficient, dar nici aceia nu puteau trăi doar din această ocupație. Pentru el căzuse cum nu se poate mai rău această naștere. Peste câteva zile trebuiau să meargă la nunta unui consătean, bun prieten al lui care își mărita fata. Văzuse cum îmbobocește pe zi ce trece această codană, că doar a crescut sub ochii săi, fiind vecini și, chiar tătâne-său sperase s-o mărite cu Gligor când o fi mai
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477659858.html [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
ghintri copchii, ea a fost stâlpul casâi, nu altchineva, ghin zori di la ițârea luminii șâ pânâ sara la stângherea fumului ghin hogeagul cășâii. Elisaveta părea absentă la discuția celor doi bărbați. Era cu gândul plecată mai mult la Gheorghiță, consăteanul său, pornit cu turma la pășunat dincolo de vârful Chițigaia și care-i promisese că în toamnă, când va reveni cu oile de la păscut pentru perioada de iernat, o va cere de nevastă lui tătâne-său. - Elisavetâ! Auzi, măi fata tachii
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477659858.html [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > CONSĂTEAN CU O ZEIȚĂ (3) Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului - Cum s-au cunoscut , Vasile și Fifi ? - Fiul meu Vasile, după ce a terminat generala, a plecat de-acasă, să se califice
CONSĂTEAN CU O ZEIŢĂ (3) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Consatean_cu_o_zeita_3_costel_zagan_1385573557.html [Corola-blog/BlogPost/344539_a_345868]
-
la Constanța, unde s-au și localizat. - Copii? - Au doi copii. Simona și Andrei. Simona este cea mai mare. - Vorbeați mai devreme de verișorii Simonei... - Are, din partea tatălui, doisprezece verișori și douăsprezece verișoare! Costel Zăgan, DEȘERTUL DE CATIFEA Referință Bibliografică: CONSĂTEAN CU O ZEIȚĂ (3) / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1062, Anul III, 27 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
CONSĂTEAN CU O ZEIŢĂ (3) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Consatean_cu_o_zeita_3_costel_zagan_1385573557.html [Corola-blog/BlogPost/344539_a_345868]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > CONSĂTEAN CU O ZEIȚĂ (4) Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului - Numiți-i, în ordine : de la fata cea mare la cea mică! - Ileana, fata mea cea mai mare, are cinci copii : Luminița
CONSĂTEAN CU O ZEIŢĂ (4) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Consatean_cu_o_zeita_4_costel_zagan_1385807628.html [Corola-blog/BlogPost/344624_a_345953]
-
Mina. Peste zece verișori. -Treisprezece, mai exact.Ceilalți ? - Ștefania și Angelica sunt căsătorite la Iași. Eugenia la Agigea. - Iar Vasile ? - Cum am mai spus, băiatul meu Vasile locuiește împreună cu familia la Constanța. Costel Zăgan, DEȘERTUL DE CATIFEA (120) Referință Bibliografică: CONSĂTEAN CU O ZEIȚĂ (4) / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1065, Anul III, 30 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
CONSĂTEAN CU O ZEIŢĂ (4) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Consatean_cu_o_zeita_4_costel_zagan_1385807628.html [Corola-blog/BlogPost/344624_a_345953]
-
în comună, desigur până îi treceau vânătăile, cucuiele și dungile de pe spate și uita bunele sfaturi primite. După ce vremurile se schimbaseră însă, un văr bun de al lui, tot un derbe... sau o liche... dar mai bine spunem un bun consătean, ajunsese primar pe listele unui partid ce refuza să ajungă și în opoziție, prin urmare, nimeni nu zicea nici cârc, ba, mai mult, fiind Șfredelu angajat la primărie ca director tehnic, toți începură să-și dea seama ce om priceput
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]