8,403 matches
-
fost cehul Jiři Felix și discipola sa d-na Libușe Valentova care îi este „cel mai strălucit urmaș”. Cred de altfel că dna Valentova drept ar fi fost să se bucure în carte de mai mult decât de această succintă consemnare (e drept, superlativă). Ni se mai vorbește despre Alf Lombard, desigur, despre grecul Evanghelos Moutsopoulos, despre francezul Antoine Meillet ale cărui cursuri de la Collège de France le frecventase în anii ’20 Al. Rosetti, despre spaniolul Alonso Zamora Vincente, ca și
Planeta lingviștilor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2573_a_3898]
-
său, apoi a penetrat-o înainte de a o insemina. Si în toamna următoare, în cursul bătăliei de pe Marne, care a fost ultima, s-a născut un copil de sex masculin pe care l-au botezat Charles”. În schimb, o asemenea consemnare rapidă nu se regăsește în paginile mult mai amănunțite, mai stăruitoare în care nu se trec în revistă întâmplări, ci se descrie ambianța lor, cu precădere când au loc pe teatrul de luptă. „Te ții bine de pușcă, de cuțitul
La război ca la război by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/2755_a_4080]
-
noastre, care se împletesc, atât de potrivit, cu jindul după România dintre războaie. România Mare. Foarte substanțial, dincolo de câteva pânze, superb reproduse în carte, dincolo de revoluția pe care o declanșează în stilul lui Tonitza și de câteva, mult mai modeste, consemnări literare, nu este filonul artistic de la Balcic. Dar nu neapărat după roade („marea ce rodește/ În umbră și lumină, doar cu spume”, va scrie Ion Pillat) se cunoaște locul bun. E altceva, o lentoare orientală, topită de soare și de
Povestea Balcicului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2769_a_4094]
-
Turbatu. Volumul va fi lansat în prezența Alteței Sale Regale Principele Radu al României. Prezintă: Georgeta Dimisianu Amfitrion: dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, Director general al Muzeului Național de Istorie a României Apărut și în ediție digitală, volumul al IX-lea al consemnărilor diaristice ale Reginei Maria, ce conține inclusiv facsimile după pagini de manuscris, acoperă anul 1927, an marcat de dizolvarea a două guverne și de dispariția a două figuri istorice: regele Ferdinand și I.I.C. Brătianu. Lupta pentru putere, tensiunile dintre Casa
Un nou volum al Însemnărilor zilnice ale Reginei Maria [Corola-blog/BlogPost/99421_a_100713]
-
și să te mândrești cu ceea ce ești. Mică fiind, nu înțelegeam de ce bunicul meu, Ștefan, care a luptat la Cotul Donului, plângea când vorbea despre Rege, despre România Mare și despre Dumnezeu. Acum îl înțeleg! - Mulțumim pentru acest mesaj extraordinar! Consemnare: Tamara GORINCIOI
„DE ROMÂNISMUL ŞI DE ROMÂNIA DE DINCOLO DE PRUT NU M-AM ÎNDOIT NICIODATĂ” [Corola-blog/BlogPost/94019_a_95311]
-
Daciei Edenice care este însăși inima românității: Transilvania. Eu sunt din fascinanta Moldovă, dar știu că toate și în toate s-au „descălecat” din inima transilvană, din creuzetul Marii Credințe Ortodoxe a Veșnicei Vetre Românești! 25 Octombrie nu este doar consemnarea „eliberării ultimei brazde de pământ de sub cotropitorii fasciști” ci adevărata recuperare și Re-Întregire a spațiului de socio-etno-geneză a românilor. Este replica Trupului Armat al Națiunii dată ucigașilor de neam și identitate. Este semnătura de foc pusă pe istoria multimilenară sugrumată
Ziua Armatei României, între ipostaze politizate şi mesaj identitar [Corola-blog/BlogPost/94174_a_95466]
-
Nu știu cât adevăr e în acest episod găsit la Lucia Olaru Nenati, într-un pios cuvânt de bun rămas pentru ultima baroneasă din România, Lydia Papae Löwendal. Însă reverberația lui simbolică nu mă lasă să mă opun tentației de a începe consemnările pe marginea vernisajului inaugurat recent la Muzeul de Arte din Cernăuți anume cu o întâmplare evocată în recviemul dnei Olaru Nenati. Este, susține dumneaei, un caz rămas adânc înscris în memoria nobilei familii. Pictorul George Löwendal, care timp de 19
FIRUL ARIADNEI A READUS PITORESCUL ŢĂRANULUI ROMÂN LA CERNĂUŢI [Corola-blog/BlogPost/94207_a_95499]
-
LSR vizavi de antologia „Limba noastră cea românăˮ, apărută sub îngrijirea Lygiei Diaconescu. Al.Florin Țene a prezentat detailat cele trei cărți ale scriitoare Elena Buică, româncă trăitoare în Canada.Este vorba de cărțile “Frumusețea scrisului “, “Îmi plec fruntea “ și ”Consemnări pe curat “. Președintele național al Ligii Scriitorilor a subliniat acuratețea stilului și subiectele autentice din cartea “Îmi plec fruntea. “ Din toate cărțile scrise de Elena Buică răzbate dorul de țară și locurile natale. Iulian Patca, conducătorul Filialei Cluj a Ligii
LA CENACLUL LITERAR ARTUR SILVESTRU, A CONSEMNAT VOICHIȚA PĂLĂCEAN VEREȘ[ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378210_a_379539]
-
Filialei Vrancea a LSR, „Prin grădina de povesteˮ, a Ravecăi Vlașin. Canadianca Elena Buică, odinioară profesoară de literatură la Cluj, căreia i s-a făcut o schiță de portret literar, a trimis cele mai noi cărți ale sale: „Frumusețea scrisuluiˮ, „Consemnări pe curatˮ, „Îmi plec frunteaˮ. A urmat cel mai emoționant moment al zilei: Al. Florin Țene a acordat epigramistului Marian Popescu o „Diplomă aniversarăˮ ce a fost preluată de soția sa, Silvia Popescu. Partea a doua a ședinței de cenaclu
LA CENACLUL LITERAR ARTUR SILVESTRU, A CONSEMNAT VOICHIȚA PĂLĂCEAN VEREȘ[ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378210_a_379539]
-
asemenea cu un grupaj de poeme. La secțiunea proză, propun materiale interesante: Gheorghe Zincescu, Romulus Tot, Dan Morand, Florin Brădean. Revista mai pune în fața cititorului note de călătorie, noi apariții editoriale, cărți ale autorilor din diaspora, dar și evenimente culturale, consemnări, precum și prezentarea unei intense vieți culturale. În speranța că am reușit să provocăm cititorul pentru o lectură plăcută, îi propunem acestuia, cu toată convingerea, revista Ardealul literar nr.2, 3, 4 din 2013. Alina Lucia Musulbaș 10 ianuarie 2014
REVISTA „ARDEALUL LITERAR” Nr. 2, 3, 4 din 2013 [Corola-blog/BlogPost/93617_a_94909]
-
de grup ale diverșilor prieteni din Basarabia și Canada, participanți la antrenantele manifestări culturale de la Câmpul Românesc - Hamilton. În două dintre aceste memorabile ”instantanee” s-a regăsit, alături de ceilalți amici, cu firească emoție și plăcere...Așadar, cu toate vibrantele sale consemnări, volumul respectiv se recomandă ca o carte de real interes, din care răzbate autenticul fior al dragostei față de plaiurile natale pe care autorul le dezmiardă cu denumirea de România Mică - parte istorică și dezirabilă a marii patrii comune. Aceasta este
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93222_a_94514]
-
atât nota introductivă, cât și întinsa bază de date din Addenda), primele trei li-vrea-ză tot instrumentarul demersului critic. O reconstituire, adică, a Bucureștiului imediat postbelic, o trecere în revistă a cercurilor scriitoricești frecventate de junele Paul Celan și o fidelă consemnare la cald a jocurilor de cuvinte pe care acesta le exersa spontan într-o română învățată excelent. Prima secvență pălește - trebuie s-o recunoaștem - deopotrivă documentar și ideologic. Concurența cu numeroasele investigații, edilitare sau politice, publicate din 1990 încoace nu
Obsedanții ani by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8229_a_9554]
-
să o vadă mai bine Dumnezeu". Sau: "La dreapta între spini - / Crucea de hotar - / artă naivă / rumegată de tufișuri și tîlhari". Congestia de energie reclamă momente de relaxare. Contemplarea proliferării grave a materiilor e din cînd în cînd întreruptă de consemnarea unor cauzalități pitorești, a unor conexiuni ludice. Vitalismul primitiv e întors pe latura sa bonomă: "Rîpa Albă / are un prunc: sufletul meu! / și-o tufă de spini - unghiile unei flori / ce-a dat în mintea copiilor". Ca și această cochet-hirsută
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
pe ringul de box sau pe gazonul terenului de fotbal. O structură jurnalistică perfect credibilă în context și susceptibilă de licențe geografice cum e aceasta se spulberă o dată cu apropierea punctului de maximă tensiune. Trecutul se poate rescrie, deci, la rigoare, consemnarea de presă n-ar avea cum să facă excepție: "învățătorii traduc, printre rânduri, de mână, "latinița" în "chiriliță" pentru a rămâne în cadrul legii. Până și franceza la unele școli se face cu alfabet chirilic. De altfel, e o criză generală
La închiderea ediției by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8280_a_9605]
-
că toate relatările de acest fel dau o importanță providențială unor lucruri de care muribundului puțin îi pasă. Căci tot ceea ce pentru el nu mai înseamnă nimic, decît poate tresăririle dureroase ale încheierii aventurii, pentru un martor devine prilej de consemnare apologetică. Un întreg tablou elegiac se înfiripă din regretele celor prezenți, iar unora chiar li se poate lăuda arta cu care au știut să dramatizeze finalul muribundului. Iar dacă personajul e fost celebru, reportajul elegiac va trece din om în
Cartea morților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8279_a_9604]
-
pe cele din universul individual și familial. În paginile megajurnalului ținut, cu o răbdare incredibilă, de această femeie devenită călugăriță la Mănăstirea Dealu, secvențele casnice se împletesc cu cele istorice, iar episoadele de viață provincială, cuminte, aproape mediocră, stau alături de consemnări ale unor evenimente internaționale fără nici o legătură cu biografia personajului. Frazele descriptive aduc astfel la un loc realități complet diferite, într-un jurnal ce ar putea figura și la rubrica prozei absurdului. Spre deosebire de Eugen Ionescu, Eugenia Ionescu nu-și calculează
Marcă înregistrată by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8330_a_9655]
-
tratat, subliniază memorialistul, nu-i va fi convenit, personalitatea lui fiind cu mult mai potrivită pentru adresarea unei mărturisiri de crez estetic, în împrejurările de atunci, din acel moment istoric de cumpănă". Să aibă oare dreptate Lucian Valea, cînd, alături de consemnarea întristării marelui Blaga, consideră că sub egida acestuia "s-ar fi putut preconiza mai convingător necesitatea unei noi orientări pentru literatura transilvană, orientare ferită și de excesele etniciste dar și de intoleranțele estetizante"? Oricît de seducător ar apărea gestul d-
Printre amintiri (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8331_a_9656]
-
acestora li se pregătește cîte un supliment. Așa se explică fastul comemorativ cu care Le Monde, de pildă, reacționează imediat la moartea marilor francezi sau la dispariția personalităților recunoscute în lume. Ziarul are textele pregătite, paginate. Lipsește doar tușa finală: consemnarea momentului, cu detaliile sale. Și, evident, mai trebuie adăugate expresiile părerilor de rău ale apropiaților și ale personalităților care ar putea avea ceva de spus despre persoana dispărută. Despre aceste preparative ale ziarelor occidentale se știe, totuși ele au loc
Necroloagele scrise în avans by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8483_a_9808]
-
cărți de ideologie marxistă, astfel că, avînd o mai bună înțelegere și cunoaștere a socialismului științific, am putut redacta alte patru lucrări de specialitate, pe care, împreună cu lucrările anterioare, revizuite, intenționez să le prezint, în timp, editurilor noastre". E o consemnare a unei dispoziții de compromis ideologic cu oficialitățile comuniste. Rezultă că străduințele acestora de a-i aduce "pe linia de plutire" pe unii deținuți de conștiință, către mijlocul deceniului șapte, cînd intervenise o anume "destindere" a politicii lui Gheorghe Gheorghiu-Dej
Noica între extreme (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8513_a_9838]
-
compromise cu Puterea, ca N. Moraru, Ion Vitner, Paul Georgescu, Ov. S. Crohmăl-niceanu i drughie, care au retezat cariera literară a lui Blaga ori Voiculescu, Alexandru Vona ori Pavel Chihaia, Dinu Pillat ori Alexandru George, Vladimir Streinu ori Teohar Mihadaș". Consemnarea faptului cum că Mihai Novicov era "rus alb aristocrat" e puțin relevantă, dat fiind fanatismul criticului ce lansa îndemnul "trebuie fără cruțare să curățăm drumul de toate buruienile burgheze, de oriunde ar veni" și se întreba, în editorialele ziarului Lupta
Un ton tranșant by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8602_a_9927]
-
o stabilire cvasicronologică a ideilor, lecturilor, întâmplărilor, o biografie cărturărească, mai curând, mai important pentru mine și pentru felul meu de a fi... Sau nu voi fi dus eu o existență civică plină de fapte cutezătoare?... Care să merite o consemnare riguroasă în felul consacrat? S-ar putea. Oricum, după cum reiese chiar din mărturia O dizidență mentală, s-ar părea că acesta este adevărul..." Răsfoind caietele foarte vechi, unele ferfenițite, în ultimul timp, după cele trei volume de memorii apărute, constat
Jurnal intim by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8631_a_9956]
-
SIMN LA TIMIȘOARA După trei zile de manifestări artistice și editoriale incluse în programul secțiunii SIMN la Timișoara, o premieră atât pentru festivalul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, cât și pentru timișoreni, a sosit și momentul consemnării datelor în istoria scrisă. 24 Mai a fost prima zi în care s-au programat două concerte: primul a fost susținut de Corul Colegiului Național de Artă ION VIDU din Timișoara, condus cu măiestrie, exigență și dăruire de prof. dr.
SIMN LA TIMIȘOARA by Veronica Laura DEMENESCU , () [Corola-journal/Journalistic/84001_a_85326]
-
zice naturală, față de tot ceea ce amenință să devină modă democratică. Preferă să practice un fel de avangardă cu efect controlat. Al cărei moment explozie nu se lasă nici așteptat prea mult, dar nici intuit prea ușor. De la pasiunile recente pentru consemnarea măruntelor amintiri din comunism până la - aleg un alt exemplu din carte - tendințele vestimentare, nimic nu scapă rodajului. Aflat undeva între concupiscență și sinceritate, un astfel de pasaj mi se pare emblematic pentru intențiile Urban-coliei: "În vara anului 2005 s-au
Sociu contra Sociu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8416_a_9741]
-
ziua când are loc ultimul concert, când se cântă ultima simfonie al cărui acord final se stinge împreună cu luminile scenei, simți un profund regret că, deocamdată, nu mai există un mâine pentru a da un restart... cu orice preț! Parcurgând consemnările care fixează cu tuș opiniile unor personaje ale căror cunoștințe nu pot fi puse la îndoială, exprimând într-o mare măsură aceleași impresii pozitive, constructive, am remarcat și formulări răutăcioase, care reprezentau un suport pentru desfășurarea altor idei „la modă
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
la concluzia că "Familia Codreanu a fost o familie sinistră pentru neamul românesc". "Deveniți notorii prin crimele lor, sunt slăviți ca niște eroi". Ei omoară în demență, căzându-le victimă până și marele N. Iorga. Nu-mi amintesc o altă consemnare semnificativă a înmormântării umile, în deplin anonimat, a savantului patriot. în capela de la Cimitirul Bellu, el era "întins pe o năsălie, ca un muritor de rând." "Iorga înmormântat ca un căruțaș." "Asta întrece orice închipuire", izbucnește revoltat Pericle Martinescu. La
Anii 1940 în pagini de jurnal by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8427_a_9752]