568 matches
-
au între ele un raport intern corect, care raport se impune simțământului artistic. Perioada după natură ar trebui să fie așadar mai mult decât un simplu conglomerat de construcțiuni care nu are să {EminescuOpXIV 317} facă altceva decât să ia în considerațiune pretențiunile minții logice abstracte și să le îndestuleze. Această unitate produsă numai pentru minte, perioada o predă iarăși fantaziei și sufletului prin arta cu care ea coordinează și împărțește membrele ei logice. Declamațiunea perioadei presupune cunoașterea ființei ei, prin urmare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
greutatea justiției criminale, ci va vedea în el pe un om dotat cu cele mai însemnate facultăți spirituale, care pricepe și domină toate referințele cele mai mari și care întrebui[n]țează însușirile aceste puternice pentru îndestularea cea mai fără considerațiune a unui egoism imens, care însă, prin ținta sacrilegiilor lui - coroana Engliterei - e ridicat asupra sferei unor interese ordinare. Mai încolo o concepțiune ideală va pătrunde până la cele din urmă rădăcini a acestor principii demonice a lui Ricard și va
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
prin costum, precum sânt în costumele evului [-mieziu] și-n îmbrăcămintea spaniolă, în croiala-ntreagă și în stofă, acolo nu e nici un fel de greutate, și o greșală totală în alegerea costumului nu va prea fi cu putință. Însă o considerațiune mult mai aspră a acestui moment trebuiește în privința costumului modern și mai ales 429r în acea a hainelor femeiești. Căci aicea adesea, vanitatea de femeie ademenește pe actrițe la o totală ștergere a distincțiunilor dintre pozițiunea socială a individelor, indicate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ca punct de izvorâre a vieței și mișcărei spirituale. Modul însă cum în urmă trebuie să se deschidă teren pentru emulațiunea liberă, cu înlăturarea cea mai mare posibilă a tuturor abuzurilor {EminescuOpXIV 364} ce pot izvorî din asta, unită cu considerațiunea datorită primului posesor a unui rol, precum și cu respectul față cu publicul, toate acestea sânt treaba unei direcțiuni inteligente, binevoitoare și pătrunsă de interesele artei. Nouă ne-a fost numai de stabilirea principiului liberei concurențe, cari nu se prezintă prin
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se privește numai ca om, el are un interes general omenesc, este prin asta nemijlocit transpus într-o cu totului altă sferă a inteligenței, prin posesiunea căreia el poate merita numirea de cult. Cu acestea noi am intrat în mijlocul acelei considerațiuni care atinge al treilea punct principal al tractatului nostru, adică raportul culturei cu frumuseța. Cugetarea fundamentală asupra acestui raport e, simplu, aceasta: deja, întru cât obiectele frumuseței, productele artei, constituiesc o parte din obiectele inteligenței, cunoașterea lor este o parte
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în scrierile pedagogiei noastre atât de înaintate, ca și în cele mai multe asupra eticei vom afla numai niște observațiuni risipite. Până și însemnătatea practică a unei asemenea științe și influința ei asupra pedagogiei n-ar trebui să se prețuiască prea jos; considerațiunea pentru frumusețe a vieții și purtărei e mai însemnată pentru starea morală a societății decum ar mărturisi-o moraliștii stricți. Viața socială câștiga printr-asta signitatea * sa mai nobilă, și cu drept cuvânt se numește bun-ton împrejurarea când sociabilitatea nu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
disonanță morală. Acest bonton n-ar putea să esiste fără respectul celor convenabile, și astfel deșertăciunea, care vrea să placă și să se recomande prin asta, este cum se vede un stâlp fundamental al societății". Nu putem să încheiem această considerațiune fără ca să observăm, repetând că, deși aprobăm această din urmă sentiță a onor. C. P. Pockels totuși mult lipsește până întru a vedea în discuțiunea publică asupra frumosului o despăgubire pentru o moralitate mai strictă. Dreptu-i cumcă constituie o parte
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să se creadă că: (i) persoana susceptibilă de a fi extradată va fi supusă torturii sau tratamentelor inumane sau degradante; (ii) cererea de extradare a fost prezentată în scopul de urmărire sau de pedepsire a unei persoane având la baza considerațiuni de rasă, religie, naționalitate sau de opinii politice, sau dacă situația acestei persoane riscă să fie agravată pentru unul din aceste considerente. 4. Dacă persoana susceptibilă de a fi extrădată pretinde într-un mod care poate fi demonstrat că există
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
mai sus arătate, fără de care nu se poate aștepta nici un rezultat serios, binevoiți, d-le ministru, a primi demisiunea mea de director al Pinacotecii și Școlii de Belle - arte din București. Primiți vă rog, domnule ministru, încredințarea prea distinsei mele considerațiuni. În urma acelei demisiuni i s-a promis din toate părțile concursul pentru a așeza școala pe baze serioase și puternice. Și d-l Aman a consimțit a și-o retrage. Dar speranțele sale au rămas zadarnice. Și, după ce l-au
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
îmbunătățire este de urgență necesară sau, daca aceasta nu se poate, școala trebuie suprimată; căci banii ce se cheltuiesc pentru a fi rău întreținută, după cum se află în momentul acesta, se numesc bani pierduți. Primiți, domnule ministru, încredințarea distinsei mele considerațiuni. [20 aprilie 1882] 103 {EminescuOpXIII 104} ["DE ALALTĂIERI S-A RĂSPÎNDIT"] De alaltăieri s-a răspândit zgomotul că d. Ioan Brătianu ar fi dat demisiunea sa și a cabinetului. Daca i-ar fi abătut a face una ca aceasta ca
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mulțămită stăruitoarei sale munci pentru binele țărei, a ajuns a ocupa un loc însemnat în lumea politică (! ) ș-a presei din România. D-sa face parte din partida liberală condusă de d-nii Brătianu și Rosetti se bucură de stima și considerațiunea tuturor concetățenilor săi (!! Urăm o bună venire colegului nostru din București și prin mijlocirea sa trămitem o salutare din inimă presei din România. (Merci) [21 mai 1882] DAR DULCI, NOBILI ȘI POLITICOȘI"] Dar dulci, nobili și politicoși adversari - ne întreabă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a Angliei, care are deja aprobarea mai multora dintre puterile mari. Cuvânt au egiptenii, dacă vor ca țara să fie a lor, cuvânt pe de alta și Europa, daca voiește a-și mănține influența ce au cîștigat-o cu timpul acolo. Considerațiunea însă ce i se poate opune lui Arabi Pașa și partidului său național e că târziu, prea târziu s-a trezit și că neatârnarea Egiptului nu se pierde azi, ci s-a pierdut din acel moment în care țara a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a câștiga în genere libertatea pentru țară, de-a încheia tractate de negoț, căci pîn-atunci ele se încheiau de Turcia și ni se impuneau de Europa. Acest motiv de politică esterioară a fost terenul de pe care, conform "Romînului", "orice altă considerațiune trebuie să fie înlăturată". Dar în orice caz, dacă e vorba a se face imputări partidului conservator, nimeni nu are mai puțin dreptul de-a le face decât "Romînul". Mergând la Domn cu "jalba ' n proțap" ca să-l roage să
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pentru a împiedeca pe Domn de-a întări cu semnătura sa acel act, cel întîi decret după venirea la putere a fost întărirea Convenției. Dacă, în preziua unui război, afirmarea dreptului țării de-a încheia tratate era un câștig superior considerațiunilor economice este o cestiune pe care n-o discutăm, pentru că nici nu este în discuție. Constatăm numai că, dacă vină există, cei ce au consumat-o definitiv au fost liberalii, și confrații sunt în mare grad imperturbabili ridicând o acuzație
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nici o însemnătate împinsese pe prezidentul Senatului la acest pas, dar, în urma esplicațiunilor ce a dat, l-a convins că n-a fost cea mai mică intenție a guvernului de a-l atinge. În orice moment a păstrat toată stima și considerațiunea pentru președintele Senatului în persoana prințului Dimitrie Ghica... (o lacrimă curse aci din ochii ministrului prezident... Eu unul aș fi nenorocit pentru această demisie - sfârși plângând. Președintele Senatului a răspuns asemenea înduioșat. Nici talentul oratoric - zise d-sa - nici vreo
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mărturisească imposibilitatea de-a planta pe democraticul pământ românesc sistemele împrumutate de la vechiele state feudale ca Germania El va fi; cel care-n fine va pierde din aceste cauze orice prestigiu, orice autoritate și cea mai de pe urmă rămășiță de considerațiune în țară El va fi. [""ROMÎNUL" DE LA 22 FEVRUARIE 1874... "] 2264 "Romînul" de la 22 fevruarie 1874 publica următoarea respectuoasă cerere guvernului: Art. 79 (Codul Penal) prevede pedepse aspre contra celor cari, prin presă, ar comite vreo ofensă, contra persoanei M.
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
este evoluat. Ne punem, respingând această părere în contextul celor prezentate în secțiunea de față, doar o întrebare: Știind că numărul oamenilor puțin sau mediu evoluați este net superior minorității celor evoluați, de unde atâtea entități diriguitoare? II.4.2.1. Considerațiuni privind corpul cauzal Este evident că corpul cauzal este de “dimensiuni” reduse în raport cu corpul subtil ce se va detașa, la moarte, de corpul grosier. Aceasta, pentru că la reîncarnare corpul cauzal, “îmbrăcat” succesiv în corpurile intelectual, astral și eteric (fapt strict
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
cu transformarea lor în altele superioare (precum fluidul eteric absorbit din mediu este trecut/transformat în fluid astral); acest proces este definit îndeobște ca “inteligențele mărunte care se ocupă de evoluția vieții mineralelor, plantelor și insectelor ”. II.4.3.6. Considerațiuni finale privind reîncarnarea generalizată Este evident că toate categoriile de reîncarnări au loc în același timp și loc, efectuate însă de indivizi diferiți. Nu este limitat numărul reîncarnărilor, ci timpul. Dacă un om n’a apucat să treacă în Universul
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
6 Pentru sănătatea națiuniitc "Capitolul 6 Pentru sănătatea națiunii" 1. Moldovan, „Expunere de motive”, p. 6. 2. Felix, Despre progresele, p. 19. 3. Eidelberg, Great Rumanian Peasant Revolt. 4. Banu, Sănătatea, pp. 51-53; Bologa et al., Istoria. 5. Victor Babeș, „Considerațiuni asupra conducerii și organizării luptei noastre sanitare”, Arhiva pentru Reforma și Știința Socială, vol. 3, nr.2-3, 1921, p. 220. 6. Vezi capitolul 1. 7. Râmneanțu, „Iuliu Moldovan”, pp. 49-52. 8. Moldovan, „Expunere de motive”. 9. „Congresul extraordinar al medicilor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pp. 85-86. Antonescu, Mihai, „Înfăptuirile regimului Antonescu”, Porunca vremii, vol. 11, nr. 2323, 6 septembrie 1942, pp. 1-4. Aronovici, A., Omul și sociologia dupe Darvin, Lamark, Herbert Spencer, Letourneau, Buchner etc., Lib. G.D. Nebuneli și Fii, Galați, f.a. Babeș, Victor, „Considerațiuni asupra conducerii și organizării luptei noastre sanitare”, Arhiva pentru Reforma și Știința Socială, vol. 3, nr. 2-3, 1921, pp.210-22. Bagdasar, D., „Sterilizarea”, Adevărul, vol. 36, nr. 12170, 29 septembrie 1923, p.1. Banu, Gheorghe, „Biologia satelor”, Arhiva pentru Reforma
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Destinul omenirii, 2 vol., Fundația pentru literatură și artă „Regele Carol al II-lea”, București, 1938. Negulescu, P.P., Geneza formelor culturii, Editura Minerva, București, 1993. Negulescu, P.P., Reforma Învățământului, ediția a II-a, Editura Casa Școalelor, București, 1927. Noveanu, V., „Considerațiuni eugenice asupra căsătoriei și originei familiei”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 3, nr. 3-4, martie-aprilie 1929, pp. 75-80. Noveanu, V., „Mișcarea eugenică În Franța”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 3, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1929, pp. 26-31. Odobescu, Grigore I., Politică
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de ziar că scrie despre ele. „Barbet se uită la cărți, cercetându-le cotoarele și coperțile cu grijă. O! Sunt foarte bine păstrate, exclamă Lousteau. Călătoria nu-i tăiată, ca și cele de Kock și Ducange. Nici cea de pe sobă, Considerațiuni asupra Simbolismului, nu-i tăiată, dar ți-o dau pe gratis, căci n-am ce considerațiuni să mai fac și eu asupra ei. Păi atunci, zise Lucien, cum o să-ți faci articolele? Barbet se uită foarte mirat la Lucien, iar
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
cu grijă. O! Sunt foarte bine păstrate, exclamă Lousteau. Călătoria nu-i tăiată, ca și cele de Kock și Ducange. Nici cea de pe sobă, Considerațiuni asupra Simbolismului, nu-i tăiată, dar ți-o dau pe gratis, căci n-am ce considerațiuni să mai fac și eu asupra ei. Păi atunci, zise Lucien, cum o să-ți faci articolele? Barbet se uită foarte mirat la Lucien, iar apoi la Étienne, rânjind: - Se vede că domnul are norocul să nu fie un om de
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
le puteau determina acestea asupra viitorului proprietății din România. „Continuând calea împărțirii pământului, nu înseamnă că ne vom opri la 50 hectare. Asemenea reforme nu pot porni decât din sentimente egalitare. Pentru a satisface asemenea sentimente și, în afară de orice altă considerațiune, nu se poate îngădui ca un agricultor să posede un hectar, iar altul 10 hectare, adică de zece ori mai mult. Inegalitatea va părea prea mare și prea izbitoare. Judecând numai din acest punct de vedere, sfârșitul nu poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
nostru trecut politic, - o politică rusofilă și o acțiune militară corespunzătoare constituie nu numai o imposibilitate morală, dar și o imposibilitate materială. Dar când interesul nostru național este în această privință solidar cu marile interese ale istoriei universale, disprețul acestor considerațiuni ar echivala cu o sinucidere“19. Deși contestat, tonul polemic este evident, după cum evidentă și pretenția de a susține singura atitudine corespunzătoare interesului național. Dincolo de acestea, temerile lui Stere referitoare la pericolul rusesc erau întemeiate, fără ca el să cunoască atunci
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]