4,459 matches
-
dragostea, ca trăire situată uneori deasupra oricărei morale, oricărui viciu și de foarte multe ori transformată în sentiment pur, nobil, din care să se nască povești de viață incredibile. Se știe, însă, că sufletul nu are vârstă, ci împrumută doar consistența amintirilor acumulate. Visul unei dragoste împlinite, împărtășite, este un sentiment pe cât de comun, pe atât de greu de realizat. Oamenii știu să iubească în multe feluri, să-și manifeste sentimentele, uneori - constructiv, alteori - distructiv. Se pricep de minune să fie
ÎN LOC DE PREDOSLOVIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/In_loc_de_predoslovie_stan_virgil_1352907772.html [Corola-blog/BlogPost/345202_a_346531]
-
care vede lumina tiparului sub egida Asociației Cultural Creștin Umanitare „Ars Vivat”, încearcă să abordeze în chip unitar trecutul istoric al acesteia. Pe baza unor documente de arhivă în mare parte inedite și a unor lucrări edite distinșii autori dau consistență aserțiunii că „prin cunoașterea istoriei se realizează cunoașterea de sine și pregătirea viitorului.” Autorii au bătut recordul de „penetrație persuasivă” în arhivele și bibliotecile maramureșene. De remarcat că dau dovadă de obiectivitate prezentând adevărul istoric privind perioada comunistă, cu onestitate
ULMENI MARAMUREŞ – STUDIU MONOGRAFIC de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2143 din 12 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1478975563.html [Corola-blog/BlogPost/367480_a_368809]
-
de doctrină creștină în general”, de o „transformare a trupului din material în imaterial, din greu în ușor, din dens în transparent, din opac în luminos, din formă în aproape fără formă”. Acest „proces de transfizicitate, de trecere de la o consistență materială la una spirituală, glorificată”, nu este o stare de excepție, un fenomen mistic extraordinar, ci este însăși inima creștinismului: „Creștinismul n-ar fi creștinism cu adevărat, adică religie cu rădăcinile în supranatural, dacă n-ar năzui la transfigurare ca
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470046320.html [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
spre dezastru, nenorociri și suferințe, spre apocalipsă. „ Din cumpănă-n cumpănă tot se răscoace / (în piețe mulțimi stau pe jar) / popoare-s cernute încolo și-ncoace / se schimbă schimbarea-n zadar.” Autorul, conștient de „starea de eu” ce „Poate da consistență stării de noi” se culpabilizează și suferă împărtășind această alunecare a omenirii , sfâșiat de lupta celor două dimensiuni existențiale, Bine și Rău (cei doi tâlhari biblici) și sfârșește implorând, asemeni Fiului Omului, cel răstignit între ei, mila divină: „ Dumnezeule mare
UN ÎNDEMN LA TREZVIA MINṬII ṢI LA PUNERE DE ÎNCEPUT BUN de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1465242540.html [Corola-blog/BlogPost/373445_a_374774]
-
E420iii, E463) emulgatori (E472e) lecitină din soia E322 E472b sare arome colorant E160a Mod de fabricare: În mod “miraculos”, din apă, amestecată cu zahăr și margarină, plus aditivi de rigoare, și ceva proteine din lapte rezultă un lichid vâscos de consistența smântânii. Ca să arate până la identitate ca și produsul original, amestecul este colorat în alb. Apoi, ținut la rece și agitat ulterior, acesta e capabil să ia consistența frișcăi originale. Părerea specialistului: Deoarece în mod normal frișca ar trebui să conțină
Alimente periculoase contrafăcute by http://uzp.org.ro/alimente-periculoase-contrafacute/ [Corola-blog/BlogPost/93290_a_94582]
-
aditivi de rigoare, și ceva proteine din lapte rezultă un lichid vâscos de consistența smântânii. Ca să arate până la identitate ca și produsul original, amestecul este colorat în alb. Apoi, ținut la rece și agitat ulterior, acesta e capabil să ia consistența frișcăi originale. Părerea specialistului: Deoarece în mod normal frișca ar trebui să conțină doar smântână, la capitolul materie primă, specialiștii atrag atenția asupra faptului că această frișcă vegetală are în compoziție cele mai periculoase grăsimi din dietă, hidrogenate. “Frișca vegetală
Alimente periculoase contrafăcute by http://uzp.org.ro/alimente-periculoase-contrafacute/ [Corola-blog/BlogPost/93290_a_94582]
-
ea, printr-o solidaritate latentă. Prozatoarea se situează într-o lume intermediară, se cantonează, cu necontenite ezitări și problematizări, între cele două mari arealuri, încercând să supraviețuiască unui dublu eșec de adaptare. Adică: Pe de o parte, ambianța, lipsită de consistență și adâncime, e un maldăr de “farafastâcuri”, în care, orice ar face, se simte singură și străină: “Or tu, în singurătatea singurătății (ai uitat hieroglifa hieroglifei?!) nu ai cui să-i spui ‘Binecuvântează!’ sau ‘Blagoslovește!’ Numele tău, singurătate orgolioasă, este
EUGEN DORCESCU, PROZA UNEI LUMI INTERMEDIARE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1425092166.html [Corola-blog/BlogPost/374703_a_376032]
-
verbul pătimaș al lui Martinez Estrada, contururi precise de mit. Un mit netăcut însă, care covârșește și subjugă ființa, deoarece lupta îndârjită dintre om și demonul supraviețuirii din prezentul sempitern a obligat noblețea spiritului să-și piardă în vreme definitiv consistența. Cu alte cuvinte, în cartea lui Estrada, limitele umanului încep să se nască forțat în ecosistemul dizolvant pentru trăiri sufletești înalte al câmpiei, iar efectele lor negative să se împrăștie mai apoi cu repeziciune, ca într-o algoritmie predeterminată a
DE LA ALVEOLA UMANĂ A LUI ESTRADA, LA SEMIOTICA IMPERIALISTĂ A NEIUBIRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1439559728.html [Corola-blog/BlogPost/373240_a_374569]
-
istoria jurnalismului, ajungem și la enunțul inițial despre manipulare. Cauza acesteia, o să înțelegeți mai bine acum, este foarte proasta calitate a informării publicului. Nu spun calitatea informației pentru că tocmai am arătat că „producătorii” acesteia nu mai au nicio preocupare pentru consistență, calitate, relevanță. Publicul este exclusiv cel care trebuie să discearnă între informația reală sau inventată, relevantă sau irelevantă, contextualizată sau trunchiată. Or, publicul are nivele diferite de educație, de percepție, de analiză și utilizare a informației. Încă funcționează principiul de
Acuzăm de manipulare. Dar, mai întâi, să vorbim de jurnalism și informarea de proastă calitate by https://republica.ro/acuzam-de-manipulare-dar-mai-intai-sa-vorbim-de-jurnalism-si-informarea-de-proasta-calitate [Corola-blog/BlogPost/338390_a_339719]
-
mireanului este astăzi nedefinit, difuz, contestat. Pe de-o parte, „dictatura“ liberei cugetări, dominantă în spațiul public, care vituperează - de cele mai multe ori liberă de orice cugetare - la apariția vreunei voci „reacționare“. A doua pricină este lipsa de coerență și de consistență a „turmei credincioase“, care, deși dominantă cantitativ, rămâne, calitativ, extrem de pestriță și incapabilă să își gestioneze lucrativ adeziunea statistică la cei „86% de creștin ortodocși“. În al treilea rând, lipsa capacității de „angajare la acțiune“ a mirenilor, defect care le
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… by http://uzp.org.ro/despre-cine-suntem-noi-astazi-cum-mai-suntem-noi-astazi-ortodocsi-si-in-ce-mai-credem-noi-romanii-de-astazi-din-perspectiva-si-in-viziunea-sociologului-roman-dan-dungaciu/ [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
stă Părintele Dumitru Stăniloae, care preferă pentru definirea Bisericii expresia „Trupul mistic al lui Hristos în Duhul Sfânt”. Dimensiunea ecleziologică primită de cosmologie demonstrează că lumea nu este o„umbră”, o iluzie, ci are un „loc” ontologic, își are propria consistență. Apoi acea teologie a grijii: responsabilitate și coresponsabilitate față de natură, de semeni și necondiționat față de Dumnezeu. Rolul nostru este și acela de a face simțită prezența lui Dumnezeu în lume. Aici se găsește și natura și semenii și chiar și
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO by http://confluente.ro/Recenzie_ciprian_iulian_toroczkai_tra_stelian_gombos_1339154369.html [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
-
din ritmul lui de lucru, după care îl dăduse uitării și, silabisindu-și incantațiile necesare la aprinderea flăcării imateriale a supraconștiinței, se volatilizase pe nesimțite, mai bine zis devenise transparent ca sticla, se mira el însuși că nu mai avea consistență, îi dispăruse noțiunea de somn și putea să călătorească spre acele lumi nebănuite ale spiritului pur, în care materia era tot una cu visul, supranaturalul era finit și infinit, cînd se plictisea de acel spațiu gînditor prin el însuși, se
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_70_73_ioan_lila_1341240385.html [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
continuu, auzise ușa podului deschizîndu-se și o zărise pe fata lui, pe Fulga, privindu-l fără mirare și fără emoție, și și-a dus mîna la obraji și a constatat că este neras și a realizat, uimit, că prinsese iar consistență, îl durea un genunchi și îl orbea lumina care năvălise prin ușa deschisă și decupa un cub perfect în penumbra sanctuarului său intangibil pînă în acea clipă. Fulga îl întreba ceva, dar el nu putea să-i răspundă, avea senzația
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_70_73_ioan_lila_1341240385.html [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
au căutat alte soluții, prin sponsorizări, aducându-se în contul UZPR 13.000 lei. XXXXXXXXXX Mare parte din activitate a fost reflectată pe pagina de internet, care în 2013 a cunoscut o îmbunătățire a formelor de prezentare, a conținutului și consistenței informațiilor, într-un regim de lucru permanent, 7 zile din 7, cu postări pe fluxul întregii zile, în funcție de necesități. Sunt prezentate informații din breaslă, utile și necesare, știri, reportaje, interviuri din țară și din Diaspora, precum și informații de interes general
RAPORT DE ACTIVITATE AL UZPR PE ANUL 2013- extras – by http://uzp.org.ro/raport-de-activitate-al-uzpr-pe-anul-2013-extras/ [Corola-blog/BlogPost/92563_a_93855]
-
unui zbor de păsăre culoarea stridentă roșie ca mărul lui newton îmi atinge pe neașteptate pleoapele clipind poruncitor - stop pune stop viselor trezește-te - mă conformez pășind deîndată peste zebra abia schițată sub mâzga asfaltului scrâșnetul metalic și plesnetul de consistența flegmei de vocale și consoane mixtate cu ură-n - „căscata” - îmi lovesc cu putere timpanul proiectându-mă pe celălalt trotuar și pașii mei își urmează programata traiectorie cu toate simțurile zadarnic restartate pentru că uite-le cum înregistrază haotic surâsul tufănelelor
TIMPUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 748 din 17 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Editura Timpul_tania_nicolescu_1358450366.html [Corola-blog/BlogPost/342381_a_343710]
-
tăvi din aramă unse din plin cu unt și acoperite cu smântână bătută cu ouă, de către bunica Maria. Spre ziuă răcoarea dimineții ne trezește și pimim în dar spuma dulce și parfumată ridicată din mierea ce mai fierbe căpătând o consistență din ce în ce mai vâscoasă. Focul a transfomat lemnele-n jar și o cenușă fină, argintie începe să-l acopere ca un voal. În arămie, minuscule bule de aer colorate-n curcubeie la răsăritul soarelui, arată că mierea-i gata. Aromată, avînd culoarea
MIERE DIN PEPENI VERZI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 by http://confluente.ro/Miere_din_pepeni_verzi.html [Corola-blog/BlogPost/367398_a_368727]
-
Focul a transfomat lemnele-n jar și o cenușă fină, argintie începe să-l acopere ca un voal. În arămie, minuscule bule de aer colorate-n curcubeie la răsăritul soarelui, arată că mierea-i gata. Aromată, avînd culoarea chihlimbarului și consistența mierii de albine sau a celei din trestie de zahăr mierea din pepeni verzi va fi depozitată în vase smălțuite din lut ars, urmând ca alături de magiunul din struguri să constituie un dulce plin de savoare, în lungile zile din
MIERE DIN PEPENI VERZI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 by http://confluente.ro/Miere_din_pepeni_verzi.html [Corola-blog/BlogPost/367398_a_368727]
-
nu te întrebi de ce trandafirii au spini. Te complaci într-o comoditate care, paradoxal, nu te împiedică, ba chiar te ajută să înțelegi mai mult decât dacă ai căuta să știi și să te întrebi. Orbit de lumina, de o consistență aproape lichidă, a uimirii, cauți să te dezlegi de prinsorile beznei în care îți fabricaseși o existență de prizonier. Te întorci spre tine, plonjezi în propriile genuni, îți explorezi propriul adânc și te ridici primenit. Singura-ți temelie, temelia fiecăruia
NU NE SIMŢIM RĂNIŢI CÂND PRIVIM SPINII UNUI TRANDAFIR de TITIANA DUMITRANA în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Nu_ne_simtim_raniti_cand_privim_spinii_unui_trandafir.html [Corola-blog/BlogPost/342429_a_343758]
-
fiind, că acel aforism celebru, “carpe diem”, este cel mai profund și realist îndemn din câte am auzit, în ciuda faptului că nu-l agreasem în trecut, neaflându-se pe lista preferințelor mele, deoarece găsisem în această maximă ceva provizoriu, fără consistența pe care o dă viitorul și fără măreția veșniciei la care visează în taină orice pământean. Acel ”carpe diem”, mi se păruse superficial pentru gustul meu; aproape că-l asociasem cu ceva vulgar, nesocotind cu bună știință înțelepciunea poetului latin
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 1 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dorina_georgescu_1484769494.html [Corola-blog/BlogPost/371670_a_372999]
-
alei. / Are pașii măsurați și privirile blajine. Toamna de o căutați, e-n oglindă-aici, la mine! (Toamna din oglinda mea). Ilustrate cu o grafică foarte expesivă, executată de Niculina Vizireanu, cu multă forță de sugestie și sensibilitate, poemele capătă consistență și un farmec aparte. Chiar dacă-i toamnă afară, chiar dacă frigul înstăpânește natura și oamenii, poeta își propune să o prefacă-n primăvară: “Iubirea mă cheamă și cu ochii închiși / Mă las purtată de mâna-i arzândă. / Mă duce-n înalturi
BETIA PRIMAVERII SUFLETESTI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 by http://confluente.ro/Betia_primaverii_sufletesti.html [Corola-blog/BlogPost/371223_a_372552]
-
pastoral - misionară, pe care ni le-a cultivat și nouă în orice prilej cu atâta dăruire și abnegație... El este și va rămâne în continuare, în conștiința discipolilor, profilul teologolui și a omului de cultură cu deschidere spre universal, spre consistență și acrivie științifică, transmisă nouă cu foarte multă acuitate și exactitate... Cu vaste și avizate cunoștințe în cele mai diverse discipline culturale, istorice și teologice, Părintele Episcop Vasile Coman inspira tuturor foarte multă seriozitate, sinceritate, mult discernământ și foarte multă
PREA SFINŢIA SA DR. VASILE COMAN – EPISCOPUL ORADIEI (1910 – 1992)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_prea_sfintia_sa_dr_vasile_stelian_gombos_1336390324.html [Corola-blog/BlogPost/358615_a_359944]
-
al omenirii, rămâne acest TIMP, deși dacă mă gândesc bine, noțiunea de "timp"este cam abstractă, întrucât noi am inventat-o, ca să ne ghidăm viața, trecerea anilor, după ea. Timpul în cosmos nu există. Timpul, este o eternitate, este fără consistență, este vid, este o infinitate de clipe peste care poți să zbori cu puterea gândului, este fără început și fără sfârșit, este nemărginit în spiritualitate și finit în materialitate. In lumea aceea paralelă cu a noastră, în lumea unde vom
TIMPUL.... de IONEL CADAR în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ionel_cadar_1448526045.html [Corola-blog/BlogPost/376092_a_377421]
-
trecută în constituție, mass-media este a patra putere în stat și asigură echilibrul într-o societate democratică”. „Avocatul trebuie să fie auzit și din perspectiva modernizării statului sub aspectul puterilor și echilibrului puterilor”. „Legiferând mai puțin, vom crește calitatea și consistența actelor legislative”. „Trebuie dezvoltate rețele de colaborare pentru a asigura comunicarea între puterile democratice ale statului. Nu putem rămâne în afara acestor rețele de comunicare”. „Societatea românească este într-un raport de consolidare cu cea europeană”. „Mass-media are capacitatea de a
„ROLUL JUSTIŢIEI ÎN SISTEMUL PUTERILOR ÎN STAT” (PRIMA PARTE) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1430463694.html [Corola-blog/BlogPost/352610_a_353939]
-
a cultivat nouă în orice loc și în orice timp, cu atâta dăruire, dragoste și abnegație!... El este și va rămâne în continuare, în conștiința discipolilor, profilul teologolui, a cărturarului și a omului de cultură cu deschidere spre universal, spre consistență și acrivie științifică, transmisă nouă cu foarte multă rigoare, acuitate și exactitate!... Cu vaste și avizate cunoștințe în cele mai diverse discipline culturale, istorice și teologice, Părintele Patriarh inspira tuturor foarte multă seriozitate, sinceritate, mult discernământ și foarte multă blândețe
CINCI ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_cinci_ani_de_la_trecerea_la_stelian_gombos_1337589476.html [Corola-blog/BlogPost/346971_a_348300]
-
important să știm că limbajul nu poate fi despărțit de gândire, fiindcă el are o funcție determinantă și decisivă în procesul tainic al articulării, al precizării și al transmiterii exacte a acesteia, în sensul că este menit a-i da consistență și conținut și a o face în acest fel, comunicabilă. A se conforma esenței și menirii limbajului înseamnă, în ultimă instanță, a face din cuvânt un instrument al comuniunii cu Dumnezeu și cu semenii. Iar cuvintele nu-și pot împlini
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Despre_valoarea_cuvantului_a_gandirii_si_a_faptuirii_in_iconomia_mantuirii.html [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]