318 matches
-
literară ale cărei rămășițe fragmentare se mai găsesc astăzi și cari pe zi ce merge se împuținează. Anecdotele au îndealtmintrelea proprietatea de a se schimba cu timpul și de a se adapta actualității; multe pot fi de tot moderne. Bogăția consonantică și vocalică a limbii îi dă înlesnire românului de-a imita cu ușurința pronunția altor popoare, pe când celelalte cu greu deprind fonologia limbii noastre. Reproducând aceste anecdote nădăjduim că autorul lor [î]și va continua lucrarea, în care arată talent
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
final diferit de cel al substantivelor românești (call-girl, cover-girl, fondue). Pluralul sau genitivul acestor substantive se marchează sintagmatic: aceste cover-girl, unei call-girl, trei fondue. 3.1.7. Tipul flexionar Ø-e este reprezentat de un substantiv: babysitter, babysittere. Acesta are finală consonantică, fiind omonim cu substantivul masculin la N-Ac singular. În registrul colocvial, a fost creată o formă de singular N-Ac care se conformează tiparului productiv ă-e: babysitteră. 3.1.8. Tipul flexionar a-i este reprezentat de un substantiv
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
CONCLUZII 4.1. Flexiunea xenismelor 4.1.1. Anglicismele Doar 4 anglicisme de genul feminin au o formă de plural. Trei sunt invariabile: bazooka, call-girl, cover-girl, iar unul are un tip de flexiune neobișnuit pentru limba română, Ø-e, cu finală consonantică la singular: babysitter, babysittere. Dintre substantivele masculine, 25 au pluralul în -i, forma de singular având finală consonantică 16: babysitter, beatnic, biker, bodyguard/bodigard, broker, byte (pronunțat [bait], cu final consonantic), cheeseburger, cocker spaniel, copywriter, dealer, hacker, hamburger, hotdog, inch
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
de plural. Trei sunt invariabile: bazooka, call-girl, cover-girl, iar unul are un tip de flexiune neobișnuit pentru limba română, Ø-e, cu finală consonantică la singular: babysitter, babysittere. Dintre substantivele masculine, 25 au pluralul în -i, forma de singular având finală consonantică 16: babysitter, beatnic, biker, bodyguard/bodigard, broker, byte (pronunțat [bait], cu final consonantic), cheeseburger, cocker spaniel, copywriter, dealer, hacker, hamburger, hotdog, inch, pampers, provider, pound, ranger, rocker, roller, setter, steward, stripper, yesman, (incluzând și varianta jeanși). Situația lui yesman este
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
de flexiune neobișnuit pentru limba română, Ø-e, cu finală consonantică la singular: babysitter, babysittere. Dintre substantivele masculine, 25 au pluralul în -i, forma de singular având finală consonantică 16: babysitter, beatnic, biker, bodyguard/bodigard, broker, byte (pronunțat [bait], cu final consonantic), cheeseburger, cocker spaniel, copywriter, dealer, hacker, hamburger, hotdog, inch, pampers, provider, pound, ranger, rocker, roller, setter, steward, stripper, yesman, (incluzând și varianta jeanși). Situația lui yesman este puțin mai specială, în sensul că pluralul este marcat de două ori în
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
Vezi Pană Dindelegan, în acest volum, p. 16 Alternanțele fonetice se aplică în toate situațiile: bodyguarzi/bodigarzi, byți, hotdogi, pamperși, pounzi, stewarzi. 17 Homeless are, în limba vorbită, în registrul colocvial, o formă de plural cu desinența -i și alternanță consonantică: homeleși. 18 Vezi și Pană Dindelegan, în acest volum, p. 19 Vezi și Dragomirescu (2005). 20 Din motive extralingvistice, am făcut o selecție între formele pe care le-am testat. Subiecții obosesc destul de repede, iar răspunsurile lor nu ar mai
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
Recomandări: Antrenarea și dezvoltarea motricității generale, a motricității aparatului fonoarticulator și a motricității fine; Terapie logopedică specifică pentru importarea sunetelor afectate (pronunțarea defectuoasă a consoanelor „s-ș”, a grupurilor „ce, ci, ghe, ghi”, înlocuirea frecventă a unor consoane și grupuri consonantice cu “t”, omisiunea lui „j/z”, „h/x”); Ritmică logopedică; Gimnastică respiratorie; Consiliere individual și de grup, implicarea în acțiuni colective; Psihoterapie în vederea compensării elementelor autiste și terapie medicală de neport. 11. Terapie logopedică: Terapia logopedică a început de timpuriu
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
structura sintagmei. Pronunță izolat și în combinații fonematice toate vocalele, dar are dificultăți în pronunțarea unor cuvinte care au diftongi sau triftongi. Nu reușește să emită, nici izolat, nici în combinații, consoanele H, Ș, J, S, Z, Ț, R, grupurile consonantice CE, CI, GE, GI. La nivel oral se constată o dispraxie bucolinguo facială, însoțită de sialoree medie. Exprimarea este cvasi-neinteligibilă, cu frecvente poticniri, pauze, tatonări ale formei corecte a cuvântului, care este puternic distorsionat. Cuvintele bi și polisilabice, chiar dacă fac
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
trei ani de terapie!) să pronunțe corect, izolat și în combinații fonemele Ș, J, H, grupurile CE, CI, GE, GI; reușește de asemenea să pronunțe interdental S, Z și Ț, iar R pronunță în cuvintele în care există o combinație consonantică de sprijin: TR, DR. Propozițiile sunt alcătuite mai corect, cu folosirea mai bună a articolului, conjuncțiilor, prepozițiilor, etc. Vorbirea reflectată are un grad acceptabil de inteligibilitate, în schimb vorbirea liberă este încă destul de defectuoasă. Ilinca urmează să intre în clasa
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
anumite utilizări ale ei. Semnul cel mai clar al acestei respingeri constă în crearea așa-numitelor "plurale tautologice"/"dublu marcate", pentru care atașarea desinenței autohtone -i (sau, pentru neutre, -uri) și realizarea, sub efectul atașării lui i, a unei alternanțe consonantice (bluejeans - bluejeanși 14) indică pierderea semantismului originar al desinenței și atragerea, în final, a cuvintelor în tiparele flexionare autohtone. Multe substantive cu finala "-s" degramaticalizată sunt neacceptate de norma literară. Fenomenul este semnalat de Avram (1997: 17); vezi și Stoichițoiu-Ichim
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
ALTERNANȚELOR FONETICE ÎN FLEXIUNEA SUBSTANTIVULUI În româna actuală, în stadiul cel mai recent de limbă, nu s-au produs modificări privind sistemul alternanțelor fonetice, care continuă să funcționeze cu trăsăturile anterioare 51, în sensul că este mai conservator în privința alternanțelor consonantice, dar continuă tendința de slăbire (de pierdere) a alternanțelor vocalice. 3.1. Desinența -i de la pluralul substantivelor masculine continuă a declanșa alternanțe consonantice, care apar cu regularitate pentru noile intrări în limbă, indiferent de originea bazei (împrumut sau formație internă
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
fonetice, care continuă să funcționeze cu trăsăturile anterioare 51, în sensul că este mai conservator în privința alternanțelor consonantice, dar continuă tendința de slăbire (de pierdere) a alternanțelor vocalice. 3.1. Desinența -i de la pluralul substantivelor masculine continuă a declanșa alternanțe consonantice, care apar cu regularitate pentru noile intrări în limbă, indiferent de originea bazei (împrumut sau formație internă) și de tiparul flexionar (Ø - i sau e - i). Astfel, noile intrări sunt concludente pentru funcționarea următoarelor alternanțe consonantice: - t/ț (byte - byți
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
continuă a declanșa alternanțe consonantice, care apar cu regularitate pentru noile intrări în limbă, indiferent de originea bazei (împrumut sau formație internă) și de tiparul flexionar (Ø - i sau e - i). Astfel, noile intrări sunt concludente pentru funcționarea următoarelor alternanțe consonantice: - t/ț (byte - byți, croasant - croasanți, digit - digiți, racket - rackeți); - d/z (bodyguard - bodyguarzi, steward - stewarzi); - s/ș (jeans - j eanși, pampers - pamperși); - g/ğ (hotdog - hotdogi, flamingo - flamingi); - st/șt (hardist - hardiști) etc. Ca și în faza anterioară de
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
după modelul fizician - fizicieni, plastician - plasticieni. 3.2. Desinența de plural -i a femininelor acționează diversificat, în funcție de natura bazei substantivului (bază veche sau împrumut recent). Astfel, pentru bazele mai vechi în limbă, -i este declanșator, în continuare, atât de alternanțe consonantice, cât și de alternanțe vocalice, fapt vizibil în cazul substantivelor pentru care s-a propus o formă nouă de plural (a). Se includ aici și formații neologice cu sufixe (analizabile sau semianalizabile) care se conformează tratamentului mai vechi al sufixului
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
propus o formă nouă de plural (a). Se includ aici și formații neologice cu sufixe (analizabile sau semianalizabile) care se conformează tratamentului mai vechi al sufixului, păstrând alternanțele (b). Substantivele terminate în -că, indiferent de vechimea bazei, își păstrează alternanța consonantică (c/č), dar au tratament oscilant în ce privește alternanțele vocalice (c). Alte baze neologice recente continuă procesul de pierdere a alternanțelor vocalice (d): (a) coardă - corzi [oa/o, d/z], corlată - corlăți [a/ă, t/ț], cireașă - cireși [ea/e[, rumeneală
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
alternanță a/ă se păstrează (marcă - mărci); (d) tumoră - tumori, fără alternanță, deși perechea variantă a substantivului păstrează alternanța (tumoare - tumori). 3.3. Desinența de plural -e a neutrelor acționează, ca și în faza anterioară de limbă, regulat în ce privește alternanțele consonantice, dar neregulat în ce privește alternanțele vocalice. Astfel, declanșează alternanțele consonantice c/č și g/ğ (barbituric - barbiturice, esofag - esofage). Sub aspectul alternanțelor vocalice, în condiții fonetice apropiate, aceeași alternanță vocalică uneori se produce (epiteliom - epitelioame, care înlocuiește mai vechiul epiteliom - epiteliomuri
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
tumori, fără alternanță, deși perechea variantă a substantivului păstrează alternanța (tumoare - tumori). 3.3. Desinența de plural -e a neutrelor acționează, ca și în faza anterioară de limbă, regulat în ce privește alternanțele consonantice, dar neregulat în ce privește alternanțele vocalice. Astfel, declanșează alternanțele consonantice c/č și g/ğ (barbituric - barbiturice, esofag - esofage). Sub aspectul alternanțelor vocalice, în condiții fonetice apropiate, aceeași alternanță vocalică uneori se produce (epiteliom - epitelioame, care înlocuiește mai vechiul epiteliom - epiteliomuri; papilom - papiloame; *antiinflamator - antiinflamatoare etc.), iar alteori, nu (simptom
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
a celor total invariabile (lipsite complet de flexiune enclitică), cu urmări sintactice semnificative, mai ales în privința marcării cazurilor oblice. - Continuă procesul de limitare a alternanțelor vocalice și, implicit, de pierdere a caracterului regulat al acestora. Sunt mult mai conservatoare alternanțele consonantice, declanșate cu regularitate sub presiunea desinenței -i de la pluralul masculinelor și al femininelor. 1 Nu orice indicație de nouă intrare în DOOM2 reprezintă și o formă neologică reală (multe circulau anterior în limbă, dar, dintr-un motiv sau altul, nu
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
proprie, exprimă ceea ce dorește și o interesează. 3. Achiziții fonematice În mai 2010 emite corect vocalele și majoritatea consoanelor cu exceptia consoanelor: “r”, “z”, “j”. În vorbirea spontană existând unele substituiri între “m”-“b”, “s”-“s”, omisiuni (“f”, “v”), unele foneme consonantice nefiind automatizate. V. Intervenția psihopedagogica: - dezvoltarea psihomotricității generale și însușirea unor elemente noi de orientării spațiale (sus, jos, pe, sub, aproape, departe); - creșterea capacității percepție și procesare a informației auditiv-verbale de la cuvinte la cuvinte la trisilabice, propoziții de trei cuvinte
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
noi de orientării spațiale (sus, jos, pe, sub, aproape, departe); - creșterea capacității percepție și procesare a informației auditiv-verbale de la cuvinte la cuvinte la trisilabice, propoziții de trei cuvinte formate din cuvinte deja cunoscute. - dezvoltarea capacităților fonoarticulatorii, prin automatizarea unor foneme consonantice cum ar fi “c”,”g” “f”, “v”, “č”; prin efectuarea unor exerciții de pregătire pentru emiterea altor foneme consonantice cum ar fi “r”,“z”, “j”; prin implementarea fonemelor în silabe,logatomi, cuvinte monosilabice și bisilabice; - -dezvoltarea vocabularului și îmbogățirea cu
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
cuvinte la cuvinte la trisilabice, propoziții de trei cuvinte formate din cuvinte deja cunoscute. - dezvoltarea capacităților fonoarticulatorii, prin automatizarea unor foneme consonantice cum ar fi “c”,”g” “f”, “v”, “č”; prin efectuarea unor exerciții de pregătire pentru emiterea altor foneme consonantice cum ar fi “r”,“z”, “j”; prin implementarea fonemelor în silabe,logatomi, cuvinte monosilabice și bisilabice; - -dezvoltarea vocabularului și îmbogățirea cu cuvinte uzuale folosite în viață coditiana, abordând teme precum Familia, În casă, Alimente, Jucării, Primăvara, Mijloace de transport. VI
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
din trei cuvinte; dezvoltarea limbajului și comunicării prin îmbogățirea vocabularului și introducerea cuvintelor cunoscute în propoziții de trei-patru cuvinte; corectarea greșelilor de pronunție prin automatizarea și diferențierea fonemelor emise corect și prin implementarea în structuri verbale a unor noi foneme consonantice.
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
amintită devine velasg. Vorbitorul de limbă care folosește vocale, va înlătura din pronunția sa, în mod inconștient grupurile de consoane dure, dacă sensul nu suferă schimbare. Este și o urmare a unei tendințe spre armonie, spre mlădierea vorbirii. Deci grupul consonantic sg, mai greu de pronunțat, printr-un fenomen de iotacizare, este mai puțin sonor, înlăturând efortul de pronunțare, așa încât și sunetul ocluziv g, care impune împingerea aerului în spațiul dintre bolta palatină și limbă, ce induce, în mod necesar și
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
în virtutea alăturării sunetelor care au punctual de articulare cel mai apropiat cu implicarea unei energii emitente sonore mai reduse; ori energia emisă de la a la atingerea grupului st este mai mare decât de la ă la pronunțarea legată de același grup consonantic; în cazul nostru putem vorbi de eliminarea unei căderi în pronunție. Ne vom opri și asupra unui cuvânt ce privește o interjecție cu formă arhaică și anume lexemul iacă(tă). Este vorba de o formă sintetică realizată prin compunerea prin
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
cu spații prea mari între ele; dificultăți în corelarea complexului sonor cu simbolul grafic. Acești copii stabilesc cu greu legătura fonem- grafem, realizează defectuos analiza și sinteza fonetică; omisiuni ale elementelor grafice, ale literelor, silabelor, grupurilor de grafeme, diftongilor, grupurilor consonantice sau chiar a cuvintelor întregi. Acestea se pot datora fie deficiențelor la nivelul auzului fonematic, fie insuficientei capacități de analiză fonetică sau celei de sinteză a cuvântului etc; substituiri de litere, silabe, cuvinte, ca urmare a asemănărilor din punct de
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]