254 matches
-
urma urmei, acesta nu este chiar cel mai rău dintre lucruri. Să ne amintim de Lenin care declara în Caietele filozofice că idealismul inteligent e mai aproape de materialismul inteligent decât de materialismul prost"60. De fapt, era vorba despre niște conspecte după operele lui G.W.F. Hegel, în care Lenin mai degrabă critica idealismul și limitările concepțiilor filosofice hegeliene; Lenin făcuse un conspect după Prelegeri de istorie a filozofiei și notase următorul citat (partea asumată cu adevărat de el fiind
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
inteligent e mai aproape de materialismul inteligent decât de materialismul prost"60. De fapt, era vorba despre niște conspecte după operele lui G.W.F. Hegel, în care Lenin mai degrabă critica idealismul și limitările concepțiilor filosofice hegeliene; Lenin făcuse un conspect după Prelegeri de istorie a filozofiei și notase următorul citat (partea asumată cu adevărat de el fiind greu de atribuit): "Idealismul inteligent este mai aproape de materialismul inteligent decât de materialismul prost. În loc de idealism inteligent: idealism dialectic; în loc de materialism prost: materialism
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
regim de accesibilitate foarte restrâns și necesitau aprobare specială pentru consultare, se poate presupune că a existat cel puțin o conivență tacită a Secției de Agitație și Propagandă a CC al PCR față de interesul documentar al lui Preda. Notele și conspectele făcute de autorul Delirului, plecând de la conținutul periodicelor de extremă dreaptă, nu par să indice un interes deosebit față de personalitatea lui Ion Antonescu, dar acordă un spațiu larg istoriei statului național-legionar și desfășurării rebeliunii legionare. Într-o discuție cu Eugen
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
că, la mijloc, nu era vorba decât de un resentiment. Furios și descurajat, nu se simțea capabil să facă față bunelor sale intenții de a învăța „filozofia”, chiar dacă începuse pregătirea cu un specialist care, înmânându-i fel de fel de conspecte, îi cerea să le învețe pe de rost. În starea asta de dezamăgire, la un moment dat, Emi le-a lăsat baltă pe toate. Luându-și adio, a depus pe masă o scrisoare către părinți și sa făcut nevăzut. După
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
și Virginia, București, 1850, Coliba indiană, București, 1850; Joseph Fiévée, Zestrea Suzetei, București, 1852; Telesforo de Trucha, Giurământul ținut. Don Martin de Freytas, București, 1854; Émile Souvestre, Avutul și săracul, București, 1856; Schiller, Cântarea clopotului, București, 1872. Repere bibliografice: Pop, Conspect, I, 114-116; Călinescu, Ist. lit. (1941), 248, Ist. lit. (1982), 270-275; Paul Cornea, Un roman de acum un veac despre București, GL, 1959, 41; Ist. lit., II, 589-592; Ivașcu, Ist. lit., I, 487-488; Vârgolici, Retrospective, 41-50; Dicț. lit. 1900, 670-671
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288750_a_290079]
-
80 ai secolului XX. Peste puțin timp Europa va trăi prima criză financiară. Este vorba despre așa-zisa "criză a lalelelor" din Olanda 601. Legătura dintre banii de hârtie și metalul prețios este subliniată și de Engels în lucrarea sa "Conspect asupra Capitalului"602. Timpul nu-i va da dreptate lui Engels, deși el sesizează în mod corect, în epoca sa, legătura dintre cantitatea banilor de hârtie și valoarea lor. Perfecționările pe care le va suferi moneda din hârtie vor contrazice
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
É, Diviziunea muncii sociale, Editura Albatros, București, 2001. Echaudemaison, C. D.-co, Dicționar de economie și științe sociale, Editura "Niculescu", București, 2012. Engels, Fr., Originea familiei, a proprietății private și a statului, Editura Partidului Comunist Român, București, 1948. Engels, Fr., Conspect asupra capitalului, EPLP, București, 1953. Engels, Fr., "Anti-Dühring", în K. Marx, F. Engels, Opere, vol. 20, Editura Politică, București, 1964. Engels, Fr., "Principiile comunismului", în Marx, Engels, Lenin, Despre procesul revoluționar al edificării socialismului și comunismului, Editura Politică, București, 1979
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
două volume, vol. II, București, ESPLP, 1955. Marx, K.; Engels, Fr., Opere, vol. 3, București, Editura Politică, 1962. Marx, K.; Engels, Fr., Ideologia germană, ESPLP, București,1956. Marx, K.; Engels, Fr., Opere, vol. 16, Editura Politică, București, 1963, Friedrich Engels, "Conspect asupra capitalului". Marx, K., Critica programului de la Gotha, Editura PMR, București, 1948. Marx, K., Bazele criticii economiei politice, Editura Politică, București, 1972. Marx, K., Capitalul, Editura Politică, București, 1960. Mauss, M.; Hubert, H., Eseu despre natura și funcțiile sacrificiului, Editura
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
Weber, Sociologia religiei, Editura Teora, București, 1998, p. 15 587 Ovidiu Drâmba, Istoria culturii și civilizației, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984, vol. I, p. 329. 588 Karl Marx, Friederich Engels, Opere, vol. 16, Editura Politică, București, 1963, Friedrich Engels, Conspect asupra capitalului, vol. I, cap. I, p. 268. 589 Charles Gide a considerat că moneda de hârtie este pentru moral ceea ce este ciuma pentru fizic. Cel mai mare flagel al națiunilor. 590 Folosim ghilimele deoarece în viziunea noastră de azi
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
imanente, deci singura cantitate de aur reprezentată de ei. Așadar, dacă masa banilor de hârtie reprezintă dublul cantității de aur care poate fi absorbită, fiecare unitate de bani de hârtie se depreciază la jumătate din valoarea ei normală". Friedrich Engels, Conspect asupra Capitalului, în Karl Marx, Friedrich Engels, "Opere", vol. 16, Editura Politică, București, 1963, p. 268. 603 Vezi și Jörg Guido Hülsmann, Deflație și libertate, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2012, p. 41: "La începutul secolului al
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
revedeam mereu reîntors acolo de unde plecasem. Vedeam masa pe care mâncam cu Andrei cotropită de hârțoage, Biblia Îmbrăcată În vinilin negru, un Acatistier cât o cărămidă legat trainic În coperte de carton, broșuri și cărți de rugăciune și caiete cu conspecte ale materiei pentru examenul la Teologie din vara viitoare, tot vara viitoare, până la vara viitoare mai e mereu o grămadă de timp, așa că zac pe masă ca basculate Într-un talmeș-balmeș cumplit. După cum le Împinge cu antebrațul spre pervazul ferestrei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
și Pavel Deleanu), poezia modernă (G. Murnu, Mihai Musceleanu, Cicerone Theodorescu), problema romanului românesc: Trecem printr-o criză a romanului? (Mihail Dragomirescu, Mircea Eliade, M. G. Constantinescu, Pericle Martinescu, Ovidiu Papadima). Sub titlul generic Din aspectele unei generații, Pericle Martinescu (Conspecte) și C.D. Pantazescu (Impurii) încearcă definirea coordonatelor spirituale ale generației postbelice. Același ton definitiv îl au și profesiunile de credință prilejuite de ancheta În ce cred eu, la care participă N. Iorga, S. Mehedinți, C. Rădulescu-Motru, Camil Petrescu, abatele Louis
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286635_a_287964]
-
Manzoni, Cinci mai, în Poeme pentru copii, București, 1897; Poeți italieni moderni, București, 1907; I. M. Palmarini, Prăvălia morții, București, 1908; Luigi Capranica, Amorul lui Dante, București, 1910; Lazăr H. Lazarovici, Popa nostru ăl bătrân, Slatina, 1912. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 305-307; Demetrescu, Profile, 51-57; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), II, 113; Ist. lit., III, 960-963; Dicț. lit. 1900, 868-869. G. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290184_a_291513]
-
din cauza sărăciei, îl ucid pe bogatul Trăilă, preferat de părinții Rujei. Prin natura conflictului, prin culoare locală și observație socială, nuvela anunță scrierile lui Ioan Slavici și Liviu Rebreanu. Traduceri: Bernardin de Saint-Pierre, Bordeiul indienesc, Buda, 1831. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 137-138; G. Barițiu, Biografia dlui dr. Paul Vasici, „Observatoriul”, 1881, 77-80; Iorga, Ist. lit. XIX, I, 214-215, II, 238; Emil Pop, Doctorul Pavel Vasici, în Contribuții la istoria medicinii în RPR, București, 1955, 327-354; Ideologia generației române de la 1848
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290442_a_291771]
-
Învățare, posibilitatea de a comunica cele Învățate (sub diverse forme: oral sau scris), deprinderea de a-și organiza și a folosi În mod rațional timpul, Însușirea unor tehnici și metode de studiu eficiente (tehnici de memorare, de prelucrare a informației (conspect, fișe, sinteze, scheme etc.) cât și Însușirea unor tehnici de documentare (utilizarea manulului, a caietelor de notițe, a bibliografiei, a mijloacelor informatice de documentare etc.) În definitiv, putem considera că instituționalizarea educației permanente presupune pe lângă eforturi financiare și decizii pertinente
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Natalia Alina COPĂCEL () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93101]
-
aici chestiuni privind fonologia și morfologia limbii române, dă un studiu despre Cronica lui Huru, altul despre colindă și se referă la semnificațiile istorice ale cuvintelor valah și vlah. SCRIERI: Dacoromanische Sprach- und Geschichtsforschung, I, Oravița, 1890. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 182-183; At. M. Marienescu, Simeon Mangiuca, F, 1889, 51; Ilie Rusmir, Viața și operile lui Simeon Mangiuca, Oravița, 1931; Ion Taloș, Activitatea folclorică și etnografică a lui Simion Mangiuca, AMET, 1962-1964; Bârlea, Ist. folc., 205-208; Doina Babeu, Activitatea lingvistică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287980_a_289309]
-
și corese, Pesta, 1859; ed. București, 1861; Doi feți cotofeți sau Doi copii cu părul de aur, Pesta, 1871; Arghir și Ileana Cosânzeana, Pesta, 1872; Poezii populare din Transilvania, îngr. Eugen Blăjan, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1971. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 183-184; Aron Densușianu, Cercetări literare, Iași, 1887, 166-218; Ioan Lupaș, Luptători pentru lumină, Arad, 1916, 70-83; Suciu, Lit. băn, 100-109; Breazu, Studii, I, 47-51; Ovidiu Bârlea, Atanasie Marienescu folclorist, AUT, științe filologice, t. I, 1963; Ion Mușlea, Cercetări etnografice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288026_a_289355]
-
Gh. Șincai, Hronica românilor și a mai multor neamuri, I-III, Iași, 1853-1854 (în colaborare cu A. Panu și M. Kogălniceanu). Traduceri: A. Delavigne, Manual de filosofie, București, 1846; Wilhelm Traugott Krug, Manual de filosofie, București, 1847. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 140-144; G. Barițiu, Un monument pus lui August Treboniu Laurian, „Observatoriul”, 1881, 33-38; I. Bianu, A. Treb. Laurian, „Revista nouă”, 1889, 2; G. Ibrăileanu, A.T. Laurian, „Epoca”, 1903, 3 iulie; Iorga, Oameni, I, 11-15; D. Macrea, Studii de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287756_a_289085]
-
Ștefan Manciulea și Ion Buzași, pref. Ion Buzași, Cluj-Napoca, 1984; Opere, îngr. Carmen-Gabriela Pamfil, vol. I, introd. Gavril Istrate, București, 1987, vol. II, introd. Mioara Avram, București, 1992; Pagini literare, îngr. și postfață Ion Buzași, București, 1999. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 125-128; Ioan Stoian, Der Grammatiker Timotheus Cipariu, Leipzig, 1905; Ilie Dăianu, Timotei Cipariu, București, 1937; Ștefan Manciulea, Timotei Cipariu și Academia Română, Blaj, 1941; Ștefan Manciulea, Contribuții noi la viața și activitatea lui Timotei Cipariu, Blaj, 1942; Ștefan Manciulea, Timotei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286272_a_287601]
-
București, 1880; Mișcarea literaturei istorice în România și în străinătate cu referință la români în anul 1879, București, 1880; Românii în literatura străină, București, 1883; Șapte scrisori deschise cătră Majestatea Sa Carol I, regele României, București, 1888. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 170-172; Lația, Cărturari, 22-24; Suciu, Lit. băn., 296-297; Lupaș, Cronicari, I, 198-202; Breazu, Studii, I, 144-146; Dicț. lit. 1900, 550-551; Victor Neumann, Vasile Maniu, pref. Paul Cornea, Timișoara, 1984; Rusu, Membrii Academiei, 316. F.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287983_a_289312]
-
rusticității. Vorbe înțelepte, proverbe și zicători colorează aceste pagini alerte, care au făcut din autorul lor unul din cei mai citiți povestitori ai Transilvaniei, prezent și în numeroase antologii. SCRIERI: Poezii, Gherla, 1881; Novele, I, Gherla, 1902. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 187-188; N. Drăganu, Vasile Ranta-Buticescu, DR, 1921-1922; Breazu, Studii, I, 166-167; Vasile Vartolomei, Mărturii culturale bihorene, Cluj, 1944, 153-159; Georgeta Antonescu, Nuvela țărănească a lui V. Ranta-Buticescu, SUB, Philologia, 1979, 1; Dicț. lit. 1900, 722-723; Tanco, Dicț. lit. Bistrița
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289134_a_290463]
-
a atribuit, de asemenea, localizarea unei povestiri a lui Pușkin, Viscolul, publicată sub titlul Rătăcirea de „Calendariul pentru Bucovina” pe anul 1854. SCRIERI: [Versuri], în Antologia scrisului bucovinean până la Unire, I, îngr. C. Loghin, Cernăuți, 1938, 6-9. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 219-220; Loghin, Ist. lit. Bucov., 28-31; Liviu Marian, Contribuțiuni la istoria literaturii românești din veacul al XIX-lea, Chișinău, 1927, 47-50, 86-92; Din istoria pedagogiei românești, III, București, 1967, 204-232; Dicț. lit. 1900, 587-588; Păcurariu, Ist. Bis., III, 190-192
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288243_a_289572]
-
un stil. În Poezie și livresc sunt selectate treizeci de foiletoane critice (de fapt, dense eseuri-portret, adevărate medalioane), alcătuind, sub titlul Barometrul livrescului, un decupaj tipologic privitor la poezia românească de azi (de la Ștefan Aug. Doinaș la Mariana Bojan). Un Conspect și o Aplicație (fină interpretare a poeziei lui Mircea Ivănescu) trasează liniile generale spre o tipologie a spiritului poetic livresc. Acțiunea criticului se înscrie într-o campanie de recunoaștere, definire și „reabilitare” a conceptului, susținută, printre alții, de Adrian Marino
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286280_a_287609]
-
corespondență, fără să ignorăm legăturile intratextuale stabilite de proză cu teatrul sau cu publicistica. Ultima categorie vizează intratextualitatea transauctorială, în care am încadrat traduceri literare, din filosofie, din limba sanscrită și din teoria teatrului, dar și note de curs și conspecte. Cele patru categorii intratextuale sunt completate, ca o componentă de noutate a prezentei lucrări, cu o serie de ipoteze inedite de analiză asupra prozei eminesciene menite să lumineze modernitatea paginilor citite: o cu pretextul nuvelei Cezara, este evidențiată legătura dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
În momentul în care sunt depășite granițele de gen, dar rămânem în formularea autentic-eminesciană, ne situăm încă în câmpul intratextual. Dificultatea noțională ar putea interveni în situația în care vom recurge la un text tot eminescian, dar nu original (traducere, conspect). Traducerea este și ea o practică intertextuală, cu legi clare și unanim-acceptate, dintre care de o deosebită importanță ni se pare fidelitatea ideatică față de textul-sursă dublată de arta opțiunii pentru formularea cea mai expresivă în textul final. Transpusă în legile
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]