253 matches
-
școlară și profesională, evaluarea școlară oferind informații despre performanțele elevilor și despre direcția pe care aceștia o pot urma cu succes În concordanță cu propriile aptitudini. Demersul evaluativ În cazul copiilor cu cerințe speciale parcurge următoarele mari etape: • evaluarea inițială, constatativă, ale cărei obiective sunt: - identificarea, inventarierea, clasificarea, diagnosticarea; - stabilirea nivelului de performanțe sau a potențialului copilului; - estimarea/prognoza dezvoltării ulterioare, bazată pe potențialul individual și integrat al copilului; - stabilirea Încadrării: pe grad sau nivel educațional etc.; - stabilirea parametrilor programului de
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
în spațiul teoriilor textului, am folosit lecturi literare și exerciții selectate din programa școlară pentru școli de masă pe care am adaptat-o nivelului școlii speciale pentru deficienți de auz. Etapa inițială a studiului am considerat-o necesară ca fază constatativă, ca moment al declanșării investigației asupra nivelului dezvoltării limbajului verbal al copiilor cu deficiență de auz și asupra deprinderilor lor de lectură literară. Textul literar pe baza căruia am făcut evaluarea inițială a fost ,,Puiul” de Ioan Alexandru Brătescu-Voinești. Predarea
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
de o analiză și de o interpretare conforme cu exigențele științei limbii, atragerea lor în explicarea fenomenelor culturale fiind firească, în măsura în care sînt conjugate cu acestea. Informațiile din prezenta lucrare sînt nu numai nume-roase, ci și de tipuri foarte diferite. Cele constatative, care constituie punctul de plecare al analizelor și al interpretărilor, au fost desigur preluate din lucrări menționate în lista bibliografică, fără a indica de fiecare dată sursa, fiindcă și în lucrările respective au fost sintetizate din altele și, prin urmare
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
natural en la medida en que se entrelazan con éstos últimos. Las informaciones que conlleva una investigación consagrada a la comunicación cultural y lingüística son, sin duda alguna, no solamente numerosas, sino también de tipos muy diversos. Las de índole constatativa, que constituyen el punto de partida de los análisis y las interpretaciones, están obviamente tomadas de trabajos que deben mencionarse en la lista bibliográfica, pero no es necesario que se indique cada vez la fuente, ya que los respectivos trabajos
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
din țăranii alienați a format un nou tip de lumpen care, după căderea comunismului, a încercat să supraviețuiască prin comerț ilicit sau a acceptat fatalist sărăcirea și șomajul, secondate de o delincvență de întreținere (dacă este permis un asemenea termen constatativ). România de astăzi, de telenovelă și a telenovelelor, este una dominată de periurbanizare, cultura sărăciei fiind preponderentă. Din pricina aceasta s-a născut o lume compensatorie: aceea a bișnițarilor, parveniților, speculanților, a infractorilor mai mult sau mai puțin notorii, „borfași” de
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
bun la toate - e cel care trebuie să suplinească lipsa specialiștilor În domeniu: psiholog, logoped, consilier, asistent social etc. Și pentru ca unele situații reale - a se citi: dureroase - În ceea ce privește Învățământul din mediul rural, să nu rămână la nivel de tabele constatative, propunem următoarele: prezența unui specialist din domeniu (psiholog, logoped, consilier) În școlile care au un număr de 400 de elevi; perfecționarea gratuită a cadrelor didactice În domeniul psihopedagogiei copilului cu CES; distribuirea unor materiale auxiliare (având În vedere că nu
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Nana POPESCU, Marcela ȚÎRU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2169]
-
sta a lu' Fănică a lu' Cocean, a plecat Zane șî cu Andrei, se întîlnesc Andrei și Zane! Uite, ieșii, dom'ne, la capu' acela, capul locului, eu mai ieșeam, mai beam... noroc, bă, nea Tița, noroc, bă, Palică! interogație constatativă: Nicu Tița a fost și el la fasole? Olela, auzi! Olela lu' Gauș, făcea diarie pă gură dacă vorbea! reproș, vineam la soacră-mea, că mai beam, mai aia!... ștafeta sonoră la femei, s-a avut bine! s-au avut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cu barocul, cu secolul Luminilor și se încheie cu romantismul, volumul următor circumscrie realismul critic, naturalismul, mișcarea Tânăra Polonie și perioada interbelică, ultimul fiind consacrat în întregime contemporaneității. V. nu se hazardează în judecăți apodictice, ci se rezumă la formulări constatative, pornind de la ideea că numai judecata timpului poate să-și spună cuvântul în decantarea orientărilor estetice și în statornicirea valorilor într-o ierarhie. Monografia Adam Mickiewicz. Vârstele romanticului patriot (1995) are ca punct de plecare capitolul omonim din primul volum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290479_a_291808]
-
instruirii semnalează trecerea de la pedagogia „comunicării valorilor” la educația pentru formarea la elevi a capacităților de personalitate, considerate ele însele valori, mai importante decât cele comunicate și conduc la re conceptualizarea domeniului evaluării școlare. Evaluarea nu mai este una pur constatativă și de control, ci și una formativă și formatoare, de diagnosticare și predictivă, ameliorativă și stimulativă, motivațională și de orientare școlară și profesională. Evaluarea încetează să fie o anexă a procesului instructiv-educativ, ea avansând continuu la rangul de unul din
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Viorica Timofte () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_905]
-
Situația opusă este și ea benefică, fiind un semnal și o incitare la documentare complementară. În tot acest joc există, cu certitudine, și un beneficiar - elevul nostru. CAPITOLUL III NIVELUL MOTIVA}IEI ÎN ACTIVITATEA DE ÎNV~}ARE Tipul de cercetare : constatativă, experimentală, de dezvoltare. Perioadele de cercetare: ș 2001-2002 - pretestarea instrumentelor metodologice și a principalilor parametri de construire a experimentului psihopedagogic. -2002 - 2003 - cercetarea, experimentarea și prelucrarea rezultatelor. III.1 Ipoteza cercetării Factorii motivaționali reprezintă un bun predictor al eficienței procesului
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
care se manifestă investigativ prin compararea diferitelor texte și versiuni ale operelor particulare pentru a delimita anumite criterii și practici comune, despre o critică juridică, care se manifestă prescriptiv printr-un ton legislativ, despre o critică biografică, care se manifestă constatativ prin încercarea de a relaționa viața autorului cu opera sa, despre o critică impresionistă, care se manifestă poetic în încercarea de a exprima sentimentele criticului în raport cu lucrările de artă, și despre o critică pragmatică, care se manifestă strategic prin evidențierea
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
lumea arabă în lucrarea “Political Socialization în the Arab States” (1987), cât și aspecte punctuale și inițiative concrete circumscrise relațiilor arabo-nipone - “Japan în New World Order: Contribuiting to the Arab Israeli Peace Process” (1994). Lucrările menționate nu prezintă doar radiografieri constatative ale evenimentelor din spațiul arab, ci și soluții pentru gestionarea diferendelor interarabe și israeloarabe. Evoluția raporturilor statelor arabe în contextul regional sud-vest asiatic este tratată de Yasushi Kosugi, Yasushi Tonaga, Susumu Negima, cercetători la Institutul pentru culturi orientale din Tokyo
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
desfășoară comunicarea. Acestea au constituit unul dintre principalele obiecte de interes ale cercetării de față. V.3.3. Etapa a III-a: comportamente, obiceiuri și atitudini ale membrilor comunităților virtuale religioase Cea de-a treia etapă a cercetării, cu caracter constatativ, s-a focalizat asupra comportamentelor și atitudinilor legate de participarea la comunitățile virtuale religioase și asupra relației dintre acestea și atitudinea față de comunitățile religioase locale. Opiniile și evaluările subiecților cu privire la comunitățile din care fac parte reprezintă un material de studiu
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
descrierea și delimitarea acestor forme comunitare, dar și pentru o primă estimare a impactului pe care îl au ele asupra vieții religioase a individului în raport cu bisericile și comunitățile din timp și spațiu real. În acest capitol sunt incluse rezultatele studiului constatativ referitor la principalele comportamente, obiceiuri, evaluări și atitudini ale participanților cu privire la comunitățile religioase online și modul în care acestea se integrează în experiența lor religioasă. VIII.1. Participarea la comunitățile virtuale religioase Frecvența participării la comunitățile virtuale religioase reprezintă o
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
În discuție? Iar răspunsul nu poate fi decât unul negativ, pentru simplul motiv că lucrurile s-au Întâmplat așa cum s-au Întâmplat: ele nu mai pot fi reluate și „experimentate” mai bine niciodată. Desigur, o asemenea manieră de „apreciere”, pur constatativă, a lor nu trebuie să scuze sau să justifice ceea ce este de condamnat, doar pentru că așa s-a Întâmplat, după cum nu poate nici să incrimineze, decât Într-un mod foarte general. Important este să oferim explicații pentru ceea ce s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
enunț un conținut propozițional (p) și o forță ilocuționară (F). Problema clasificării actelor de discurs a ridicat numeroase dezbateri și a cunoscut o mulțime de forme. Dificultățile decurg din mai multe aspecte: Un act de discurs este adesea indirect: aparentul constatativ Pute a hoit aici! are valoare atît de reproș (Ați fi putut aerisi! și/sau să vă spălați pe piciare), cît și de ordin deghizat (Deschideți fereastra! Mergeți să faceți un duș!). Unei porțiuni de enunț dat nu-i corespunde
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
nu-i corespunde obligatoriu un act ilocuționar evident. • Interpretarea valorii ilocuționare a unui enunț este rareori simplă (în afară de cazul performativelor explicite de tipul Te botez, Declar ședința deschisă). Un enunț precum Ședința este deschisă poate fi la fel de bine o aserțiune constatativă cu valoare de reproș (făcut de un asistent la adresa altuia care continuă să-și vadă de-ale lui) sau o declarație de deschidere a ședinței unei adunări sau întruniri de către persoana autorizată. Ezitarea între o valoare de reproș, de ordin
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
că în ciuda faptului că ați ștrumfit-o, ați rămas niște ștrumfei de treabă. Hai că vă iert! Nu este suficient să identificăm actele de discurs infăptuite succesiv de marele Ștrumpf. Mai trebuie să ținem cont și de legăturile dintre actele expresive, constatative, declarative și performative, așa cum vom vedea la sfîrșitul capitolului următor. Referințe și lucrări recomandate - Jean-Claude ANSCOMBRE: "Marqueurs et hypermarqueurs de dérivation illocutoire: notions et problèmes", Cahiers de linguistique française 3, Université de Genève, 1981. - John Langshaw AUSTIN [1962] 2003: Cum
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
A) inserate într-o singură replică a Marelui Ștrumpf: • e1: Bravo! Enunț monorem expresiv complet, avînd forma sintactică a unei exclamații. Act de discurs EXPRESIV(A1) care nu ia forma performativului de felicitare. • e2: Văd că: Segment introductiv al enunțurilor CONSTATATIVE e3 și e4. • e3: ÎN CIUDA faptului că ați ștrumfit-o: Propoziție p care trimite anaforic ("faptul că") la ansamblul volumului de-a lungul căruia ștrumfii s-au bătut, în lipsa autorității marelui Ștrumf. Act de discurs A2 ASERTIV (constatare) • e4: ați rămas
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de propoziția (non-q) care urmează după conectorul-marcă al argumentului DAR, așa cum vom vedea mai exact în capitolul 4. Fie asertive, interogative sau exclamative, propozițiile sunt, în orice caz, integrate într-un context enunțiativ în care capătă sens. Luate izolat, aserțiunile constatative pot fi percepute, bineînțeles, la o simplă analiză, ca fiind susceptibile de a forma un enunț complet, dar: "În realitate, o informație de acest tip se adresează cuiva, este suscitată de ceva, are un anumit scop, altfel spus, este o
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
în planurile organizației; predomină adoptarea și implementarea deciziilor curente, managementul având în acest sens un caracter operativ; − faza postoperativă - caracterizată prin preponderența exercitării funcției de control-evaluare a obiectivelor stabilite în prima fază; îi corespunde managementul postoperativ, cu un puternic caracter constatativ, prin care se încheie un ciclu managerial și se pregătesc condițiile pentru reluarea următorului ciclu. Între cele trei faze ale managementului organizației există o strânsă interdependență, acestea fiind dificil de disociat, ca urmare a unității și complexității procesului de conducere
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
își abandoneze soția și să își hiperdimensioneze orgoliul de erou local, stupefiat că presa centrală nu-i remarcă viteazul gest și nu se grăbește a-i publica poza cu explicația „Înainte de începerea epopeii”. În Buricul pământului se prezintă, cu ironie constatativă, un ins în exercițiul funcțiunii, al cărui comportament îi ilustrează perfect apelativul. Un alt „exponat” e personajul din Domnul „Nu admit! Protestez!”, adică demisiomanul, navetistul maniac pe ruta dintre propriul birou și cel al directorului, veșnicul ultragiat de cei din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
povestiri de familie, dar și evaluarea comentată a unor fapte explicative. Totul depinde de locul ei într-o secvență enunțiativă dată, în care are sens, cu prilejul unei enunțări particulare. Această propoziție are sens într-un context enunțiativ. Dacă aserțiunea constatativă ar apărea izolat, analiza lingvistică a semnificației sale ar putea dovedi că ea formează totuși un enunț complet. Alături de Bahtin vom preciza că: "În realitatea înconjurătoare, o informație de acest gen se adresează cuiva, este provocată de ceva, are un
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
experimentele psihologice și sociologice în cercetarea actuală, se obține un tablou complet a ceea ce ar trebui să se urmărească atunci când o noțiune ca cea de conștiință de sine reclamă dreptul reautentificării sale filosofice. Drumul către o nouă utilitate a acurateții constatative trece prin sesizarea calitativă a tuturor proceselor interioare și nu se oprește decât la granița exteriorizantă a conștiinței obiectelor lumii. Conștiința nu zăbovește niciodată asupra unui tip de cunoaștere care o lasă în penumbra relativismului, în misterul unui context temporal
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
de terapie logopedică. Deci, nu este vorba de o cercetare numai aplicativă sau numai teoretică, ci mai degrabă de o cercetare operațională. Deși geneza lucrării se plasează într-o experiență de terapie logopedică ea nu are intenția să rămână numai constatativ normativă, ci încearcă să exprime valoarea unor studii și cercetări riguros științifice. În această direcție, constituie o primă încercare în literatura de specialitate, de a stabili rolul rhinolaliei în tulburarea procesului de organizare și dezvoltare a limbajului la copil, din
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]