157,124 matches
-
trupe muzicale din România. Dintre acestea se numără Cargo, Paraziții, Vita-de-Vie, Alternosfera, Suie Paparude, E.M.I.L., Robin And The Backstabbers, CTC, Mărgineanu & Band, Partizan, Nightlosers, Niște Băieți, The Mono Jacks ce vor cânta alături de prietenii Bergenbier. Datele evenimentelor: București în Piață Constituției (29-30 iunie), Ploiești (6-7 iulie), Iași (20-21 iulie), Craiova (3-4 august), Constantă (16-17 august). Programul artiștilor: 20 iulie: Partizan, Mărgineanu & Band, Cargo, Vită de Vie, 21 iulie: Nightlosers, Niate Băieți, Paraziții și Alternosfera. Prietenie e atunci când pare că ne știm
Zilele Prieteniei Bergenbier la Iasi, 20-21 iulie [Corola-blog/BlogPost/94709_a_96001]
-
distinge chip de înger sau poate chiar din mare noroc a-i putea să-l vezi pe Dumnezeu. COSMOSUL ÎN CARE... Iată visul subliminalul intuiția - cosmosul întreg sau doar raiul în care este respectat întru totul Dumnezeu și absolut deloc constituția... UNITATE DE TIMP ȘI ACȚIUNE De regulă pentru teatrul unui actor sunt scrise piese care exclud sinuciderea la începutul sau în mijlocul spectacolului însă în teatrul absurdului ar putea exista excepții. ANALOGII ÎN TIMPURI Un bătrân și doi tineri înțeleptul senin
Poezie by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/3783_a_5108]
-
îl vedem noi cei care, la rândul nostru, imaginându-ne pre noi ne vedem altfel decât suntem în realitate ba mai mult - în conștiința-ne sau subconștient si în transluciditate. Nu mai știi dacă atare geometrii ca peisaje au legități, constituții, regulamente, canoane sau sunt apologia inutilă, ca tot ce e cosmos a instabilității ca unică formă de creație procreație - ceremonie zurlie ca ozorul de canava „pe dincolo" pe dos. Omizi efemeride ieșind din pori minusculi sau - gigantice - din pori uriași
Poezie by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/6165_a_7490]
-
Cătălina Cadinoiu Motto: " Cărțile sunt lungi scrisori adresate prietenilor." Jean Paul Mamei mele, Liuba Reînnoiește crengile venicului, mamă, legile Constituției se rescriu pe chirpici, cu degetele Ecaterinei, cu mugurii de salaneț; cu adâncul căciulilor de astrahan. Ghinda s-a spart de fruntea unei memorii de călău. Stăpânii polei mâncau dimineața miez de ghindă, eventual fiert cu porumb sau prăjit în
Poezie by Cătălina Cadinoiu () [Corola-journal/Imaginative/7424_a_8749]
-
e că, peste toate, plutea elegant, și dezinteresat ?, dorința să-i convingă de acest adevăr pe răzeșii de pe cele două maluri ale Milcovului (secat acum “dintr-o sorbire” de ger), și pe transilvăneni, dar minus consiliul secuimii care tocmai elabora constituția, drapelul și capitala provizorie la Budapesta a noului stat intracarpatic. Oricum, pe răzeși nici nu-i tenta “sorbitul” Milcovului, fiindcă nu mai prea aveau după ce bea apă... Așadar, Domnul, în urma informației primite de la un salariat al S.C. “Ochiul și Timpanul
Omătul, demnitarii și Hora Unirii... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13149_a_14474]
-
-și vază de trebile ei, Europa” ar fi o idee liberală), ținuta predilectă fiind la amîndoi aripa rosettistă a partidului, considerată de critic „întrupare a curentului mai înaintat, mai democratic” și el dă ca exemplu disputa parlamentară pe tema revizuirii Constituției, din „anul de grație 1883”, cum îl numește Cațavencu, acela pentru care prototipul istoric ar fi chiar C.A. Rosetti. Să recitim o pagină din Caragiale, chiar aceea care-i oferă lui Ibrăileanu premisa tezei sale, și care nu este
Caragiale și noi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13152_a_14477]
-
și el foarte amical cu premierul. Ne întîlnim cu multe cazuri similare. Voi mai da un singur exemplu. Congresul de la Berlin din 1878 (la care țara noastră nu fusese acceptată ca membru) ne-a obligat să revizuim articolul 7 din Constituție în sensul eliminării restricțiilor religioase în exercitarea drepturilor civile și politice. În principal, restricțiile îi vizau pe evrei. Discuțiile din Parlament au fost aprinse. Revizuirea s-a făcut totuși, cu unele ajustări, mai puțin de voie și mai mult de
“Să-și vază de trebile ei, Europa” by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13180_a_14505]
-
strălucit mai palid, semn că zeilor nu le-a fost indiferent evenimentul. Căderea dramatică a lui Caesar a devenit un motiv artistic prezent permanent, până și în epoca internetului, în cultura europeană. Imediat după înfăptuirea asasinatului conjurații au proclamat restaurarea Constituției republicane. Iulius Caesar anulase în fapt instituțiile și magistraturile tradiționale, golindu-le de conținut: consulatul, de pildă, din cea mai importantă magistratură executivă a devenit un simplu titlu onorific: și, pentru a da satisfacție la cât mai mulți din partizanii
Asasinarea lui Iulius Caesar by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13182_a_14507]
-
măcar în aparență principiul colegialității, una din caractersticile fudamentale ale sistemului roman, dictatorului i-a fost asociat un “magister equitum” (comandant al cavaleriei) care, spre deosebire de magistraturile normale, era într-o poziție inferioară dictatorului. Așadar, Caesar, preluând dictatura, nu a încălcat Constituția romană; gestul anticonstituțional săvârșit de el a fost că s-a declarat dictator perpetu. Nu am de gând să discut aici cauzele care, după opinia mea, au determinat asasinarea lui Iulius Caesar; am făcut-o cu altă ocazie. Fapt este
Asasinarea lui Iulius Caesar by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13182_a_14507]
-
să se refugieze pe Capitoliu. A doua zi pe 16 martie în capitala imperiului a sosit Lepidus, comandantul cavaleriei dictatorului Caesar, cu trupe. La 17 martie a avut loc prima ședință a Senatului după asasinare; Cicero, un fanatic adept al Constituției tradiționale, experimentat om politic, a obținut amnistierea conjuraților și a făcut un apel insistent la concordie; el n-a putut împiedica Senatul să voteze onoruri divine pentru Caesar și interdicția de a aduce vreo atingere actelor dictatorului. În Roma și-
Asasinarea lui Iulius Caesar by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13182_a_14507]
-
deduce acest răspuns: nu principiile democratice sînt neplăcute de Maiorescu, ci felul în care ele s-au întrupat în instituțiile românești de după divanurile ad-hoc. Acestea (școala, Academia și celelalte „asociațiuni” culturale, nota bene! la care Maiorescu atașează abia în final Constituția și circularele ministeriale) sînt adevăratele forme goale. Maiorescu a fost apoi acuzat că dorește să le distrugă, în loc să accepte ca inevitabilă umplerea lor de un conținut. Lovinescu mai ales, a insistat pe ideea că civilizația românească a parcurs, în secolul
„Formele fără fond” sau prima bătălie canonică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13204_a_14529]
-
Alex. Ștefănescu Pentru mine, evenimentul politic nr. 1 al anului n-a fost nici votarea modificărilor aduse Constituției, nici asocierea PNL cu PD, nici demiterea unor miniștri, ci apariția printre realizatorii de talk-show-uri televizate a lui Robert Turcescu. Emisiunea sa 100 % de la Realitatea TV, în afară de faptul că este cu adevărat un show, inteligent și captivant, trezește speranța că
O bilă albă pentru Robert Turcescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13266_a_14591]
-
lumi din care aproape fac parte. Nu pot să nu remarc o anume naivitate a americanilor în aprecierea situației din România. Desigur, presa și mass-media sînt teoretic și legal libere. Doar că această libertate nu este legată exclusiv de litera Constituției și, mai ales, de un principiu legal: mult mai strînsă este legătura ei cu stările de fapt din România, unde legea se aplică adesea ad libitum (nu i-am auzit de atîtea ori pe guvernanți ori chiar pe Președinte luînd
„Europa liberă“ nu mai este by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13308_a_14633]
-
primul său mandat la palatul gubernial Cotrocensk”! Această simpă mișcare șahistă ne-ar scăpa de toate belelele, iar Adrian Năstase ar răsufla, în fine, ușurat că nu mai trebuie să se confrunte cu buldozerul Băsescu. Deși tocmai am adoptat o Constituție care, teoretic, retează cariera politică a lui Ion Iliescu, subtilitatea iorgovanilor din subordine ar produce dovezile (constituționale, firește!) că e spre binele țării să achiziționăm la preț mic un președinte vechi, decât la preț mare unul nou. Exact ca și
Concorde la Cotrocensk by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13334_a_14659]
-
editorul, nici alte organisme nu dau semn că ar fi auzit. N-or fi avînd urechi. l Tot din Observator, Cronicarul ia cunoștință, cu invidie (de ce i-o fi scăpat?) de un comentariu al poetului Liviu Ioan Stoiciu pe tema Constituției recent referendate: în Cotidianul din 27 oct., dl L.I.S. susține că se încurajează separatismul maghiarilor. Oho, să nu zicem vorbă mare, dar după dl Pruteanu, dl L.I.S. devine un candidat sigur la Partidul „România Mare”. Cel puțin ca mod de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13375_a_14700]
-
paguba democrației și-a bunăstării din România. Votul nocturn pro-constituție ar putea să fie ultimul dar făcut de-o populație ambetată de amor pentru Iliescu. De ce? Pentru că nici de data aceasta efectele nu vor fi cele așteptate. În practică, noua Constituție nici nu i-a făcut pe români mai fericiți, nici nu le-a umplut buzunarul, iar după ce s-au risipit aburii beției de la referendumul-iarmaroc, au constatat că sunt la fel de triști, de singuri și de batjocoriți. Că șmecheriile propagandei prin televiziuni
România: andrisant necunoscut by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13393_a_14718]
-
cât de mare e dezastrul făurit de ei și cinicele lor slugi. Prea ocupați să șteargă urmele banditismelor comise la drumul mare, n-au cum să repare enormele tragedii iscate de cruzimea și lăcomia echipelor morții cu carnet de partid. Constituția a trecut cum a trecut, și e penibil că o opoziție cu pretenții la câștigarea viitoarelor alegeri a înghițit cu nonșalanță hapul. Poate urnele mobile au făcut minuni, poate Daciile scoase la mezat și mititeii sfârâind i-au scos din
România: andrisant necunoscut by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13393_a_14718]
-
vostru!" E drept, Năstase nu se dezminte chiar de tot: amintindu-și că în perioada 1996 - 2000 a fost campion mondial la trimis scrisori pentru amuzamentul curcilor, acum și-a reintrat în mână, învinuindu-l pe Băsescu de (în)călcarea Constituției pe vreo șapte bătături. Păi, la o așa Constituție, nici nu mă mir că un președinte cu mersul apăsat riscă în fiecare moment să spargă ditamai coșul cu ouă! În realitate, Băsescu nu face decât ceea ce a promis în campanie
Atenție la Talpa Parlamentului! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12100_a_13425]
-
tot: amintindu-și că în perioada 1996 - 2000 a fost campion mondial la trimis scrisori pentru amuzamentul curcilor, acum și-a reintrat în mână, învinuindu-l pe Băsescu de (în)călcarea Constituției pe vreo șapte bătături. Păi, la o așa Constituție, nici nu mă mir că un președinte cu mersul apăsat riscă în fiecare moment să spargă ditamai coșul cu ouă! În realitate, Băsescu nu face decât ceea ce a promis în campanie, obținând votul popular pentru asta: încearcă să fie un
Atenție la Talpa Parlamentului! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12100_a_13425]
-
și Nicolae Văcăroiu de la conducerea celor două Camere ale Parlamentului - ce credeau ei? Dar și pesediștii dau "cu pruna-n buna" prin declarații corlățeanizate, amenințând cu suspine că, dacă lui Traian Băsescu i se va fâlfâi în continuare de prevederile Constituției, vor pârî totul la forurile europene și vor pune la cale procedura de... descăunare. -Noa, își băgă Michiduță coada ? mă întreabă Haralampy. Și-o băgă, răspunde tot el, că ceardașu' încă nu-i gata... Așa e: Marko Bela zice la
Povești la gura caloriferului by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12097_a_13422]
-
fim optimiști și plini de viață, precum domnul Ion Iliescu care, în loc să se plimbe visător și fericit pe meleaguri scroviștene, s-a aruncat din nou în focul politico-parlamentar. -Lasă, domnule, zice prietenul, poate le vine ăstora vreo idee, modifică nițeluș Constituția și, cu ajutorul lui... - al cui ? - îl avem din nou președinte... Dar vorbesc singur... Haralampy îmi zice din ușă: -Domnu' preten, plec să-mi număr bunurile și s-o trimit pe soacră-mea la țară, ca să nu-mi descopere Guvernul vreun
Povești la gura caloriferului by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12097_a_13422]
-
Dimisianu, atmosfera optimistă a României din primii ani de după război: "Existaseră cu toate acestea în acei ani semne credibile de revenire a țării la normalitate, după răvășirile războiului și măsurile de restrîngere a libertăților luate de regimul de dictatură militară. Constituția din 1923 fusese readoptată, funcționau partidele, parlamentul, instituția monarhică, apăreau ziare de diferite orientări, legăturile culturale cu lumea apuseană se reluau. Toate acestea lăsau să se creadă că în România se reinstituiau formele vieții democratice, cum de altfel se știa
Critica de acord fin by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12129_a_13454]
-
ridicarea, sub domnia lui Augustus, a unei colonii romane pe amplasamentul vechii cetăți. Este firesc interesul istoricilor romani pentru acest subiect care a atras și atenția unor autori de limbă greacă interesați de filosofia politică - de pildă Aristotel, admirator al constituției mixte cartagineze - ori de istoria propriu-zisă, ca Polibiu, Diodor din Sicilia sau Appian. De la clasicul Titus Livius, care a consacrat o mare parte a amplei sale retrospective luptelor cu cartaginezii (zece din cele treizeci și cinci de cărți păstrate sunt dedicate războiului
Cartagina în imaginarul latin by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/12240_a_13565]
-
promisiuni electorale în calitatea de premier al României. Să nu uităm că în turul doi el nu va mai avea sprijinul direct al președintelui Iliescu. Acesta nu va mai putea face campanie electorală pentru Năstase, fiindcă o asemenea încălcare a Constituției s-ar putea întoarce împotriva celor doi. Fără Ion Iliescu lîngă el, Adrian Năstase s-ar putea să fie mult mai puțin convingător chiar și pentru cei care l-au votat în primul tur, din cauza efectului de vecinătate cu actualul
Cursa cu obstacole invizibile by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12248_a_13573]
-
convins de multă vreme că "iarna nu-i ca vara", precept luat în glumă la început de majoritatea românilor, dar acceptat apoi sub prestare de jurământ cu o mână pe caloriferul debranșat, iar cu cealaltă pe articolului 47 (1) din Constituție. Corolar murphyan, sugerat de Haralampy petrecându-și concediul în fața televizorului: - Dar nici vara nu-i ca iarna! Are dreptate. Și încă o zi toridă... Din această cauză, la o televiziune se prezintă o imagine în timp ce se comentează despre cu totul
File de jurnal estival by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12635_a_13960]