242 matches
-
9, 13-15, 17-18, 21-25, 27, 30-31, 33-36, 40, 55-62, 66-67, 71-72, 82, 84, 86, 89-91, 104, 109, 117, 123, 126, 136, 151, 179, 182-183, 193, 197, 206-207, 213-215, 225, 233, 239, 245, 247-250, 252, 264, 268, 275-277, 281-282, 285, 290 constituționalism / 51, 54, 58, 61, 103-104 constrângere / 42, 99, 201, 255, 257, 265 control / 13, 18, 90, 97-98, 106, 139, 193, 206, 269 convenție / 14, 47-48, 227 creștin / 12, 15, 25, 167, 251, creștinism / 254 critic / 27, 41, 62, 265, cultură
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (2002). A fost Profesor asociat și Cercetător asociat la mai multe instituții de prestigiu din țară și din străinătate. Printre lucrările publicate: (împreună cu Laurențiu Vlad și Ioan Stanomir) De la "pravilă" la "constituție". O istorie a începuturilor constituționalismului românesc (2002); Responsabilitatea ministerială. Studiu de drept public comparat (2003); (împreună cu Ioan Stanomir), Limitele Constituției. Despre guvernare, politică și cetățenie în România (2008); (împreună cu Ioan Stanomir), Religie, politică & statul de drept. Secvențele unei acomodări (2013). Codrin CODREA absolvent al Facultății
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
un profil intelectual (2004); O lume dispărută. Patru istorii personale, urmate de un dialog cu H.-R. Patapievici (coautor, 2004); Explorări în comunismul românesc, vol. I, II și III (coautor, 2004, 2005, 2008); Libertate, lege și drept. O istorie a constituționalismului românesc (2005); În jurul Constituției. Practică politică și arhitectură legală (2006); Spiritul conservator. De la Barbu Catargiu la Nicolae Iorga (2008); Despre sunete și memorie (2009). Daniel ȘANDRU este Conferențiar universitar doctor la Facultatea de Științe Politice și Administrative a Universității "Petre
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
au votat. 21 Nu dispunem încă de Raportul Final al Forumului Constituțional pînă la momentul încheierii redactării acestui capitol. 1 David P. Currie, Constituția statelor unite ale Americii: comentarii, Editura "Nord-Est" S.R.L., Iași, 1992, pp. 89-108. 2 Despre originile, evoluția constituționalismului american și adoptarea constituției, v. Max M. Edling, A Revolution in Favor of Government: Origins of the U.S. Constitution and the Making of the American State, Oxford University Press, 2003. 3 Despre delegații participanți la Convenția de la Philadelphia Joseph C.
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
III, nr. 3/2003, pp. 617-620. 37 "Decizia nr. 98/2008", în Monitorul Oficial al României, nr. 140/22.02.2008. 38 Giovanni Sartori, Despre sistemul constituțional românesc, ed. cit. 39 Vezi și Raluca Mariana Negulescu, op. cit. 40 Ioan Stanomir, Constituționalism și postcomunism. Un comentariu al Constituției României, ediția a II-a revizuită, Editura Universității din București, 2007, pp. 123 și urm. 41 Ioan Stanomir, "Regândind Constituția: teme și interogații", în Radu Carp; Ioan Stanomir, Limitele Constituției. Despre guvernare, politică și
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
a amânat cu peste o jumătate de veac emanciparea evreilor din România. Visul evreului „Înperciunat” de a deveni parlamentar (ca În piesa comentată mai sus) aduce În discuție un subiect cumva tangent : democrația parlamentară (ca, de altfel, și capitalismul, comunismul, constituționalismul, pacifismul sau drepturile omului) a fost receptată ca fiind, chipurile, „o invenție jidovească”. În 1908, de exemplu, antisemitul doctrinar A.C. Cuza susținea că evreii sunt purtătorii unor noi germeni de disoluție socială : umanitarismul, ateismul, socialismul și „democrația cu perciuni” (A.C.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să facem la fel, pentru a ne putea afirma ca o entitate colectivă cu drepturi egale. Acest naționalism concurențial era, desigur, rezonant cu programul ideologic al generației intelectuale a Supplex-ului (care preconiza integrarea românilor, ca a patra națiune, În cadrele constituționalismului ardelean medieval), dar putea fi Înțeles și din perspectiva identității comunitare de la nivel țărănesc, care se definea În mod tradițional prin delimitare și prin concurență În raport cu celelalte etnii. În plus, ideea era Întărită prin estimările comparative cu privire la viitorul românilor și
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Un prim tip de reacție aparține promotorilor concepțiilor liberale, legați adeseori de mediile comerciale brașovene și sibiene, care Își vor focaliza atenția, după cum am văzut În paginile presei, asupra modelului parlamentar piemontez. Aceștia vor lega ideea de „Piemont politic” de constituționalismul de la Torino, Într-o viziune legalistă și moderată. Situați pe asemenea poziții, era normal ca ei să nu Își Îndrepte simpatia În direcția demersului revoluționar mazzinian, ci Înspre acțiunile prudente ale contelui Camillo Cavour XE "Cavour" . George Bariț XE "Bariț
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Mircea Mihăieș: În orice caz, cele legale. Vladimir Tismăneanu: Absolut! S-a mers pe bază procedurală, conform Constituției. Sunt foarte mulți suporteri ai Partidului Democrat, inclusiv prieteni apropiați de-ai mei - personalități ale filosofiei politice contemporane, specializați În probleme de constituționalism, chiar constituționalism est-european -, care considerau, cel puțin atunci, că În Statele Unite a avut loc o lovitură de stat constituțională. Mircea Mihăieș: Tocmai că nu a avut loc așa ceva! Ciudățenia unor prevederi din Constituție ar fi trebuit, Însă, discutată! Vladimir Tismăneanu
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
În orice caz, cele legale. Vladimir Tismăneanu: Absolut! S-a mers pe bază procedurală, conform Constituției. Sunt foarte mulți suporteri ai Partidului Democrat, inclusiv prieteni apropiați de-ai mei - personalități ale filosofiei politice contemporane, specializați În probleme de constituționalism, chiar constituționalism est-european -, care considerau, cel puțin atunci, că În Statele Unite a avut loc o lovitură de stat constituțională. Mircea Mihăieș: Tocmai că nu a avut loc așa ceva! Ciudățenia unor prevederi din Constituție ar fi trebuit, Însă, discutată! Vladimir Tismăneanu: A fost
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
două principii derivate, și anume acela al controlului constituționalității legilor, exercitat prin Curtea Constituțională (art. 140 din Constituție) și principiul controlului jurisdicțional al acțiunii administrației publice<footnote I. Deleanu, Drept constituțional și instituții politice, București, 1991; F.B. Vasilescu, Constituționalitate și constituționalism, Editura Național, Colecția juridică, București, 1998. footnote>. Egalitatea în drepturi a cetățenilor în fața legilor și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări, este un principiu prin care se stabilește că nimeni nu este mai presus de lege și, de aceea
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
care a avut menirea extraordinară de a săvârși una dintre cele mai mari comuniuni spirituale cu Bizanțul și cu învățații acestuia. Adept convins al „doctrinei conciliare”, el a introdus în viața bisericii un regim constituțional. În De concordantia catholica susține constituționalismul în viața ecleziastică, fiind influențat de mediul în care s-a format. Să amintim că William Occam, Marsilio din Padora și Dietriech von Nieheim i-au precedat intențiile, afirmând posibilitatea unei reforme bisericești printr-un conciliu ecumenic. Cusanus vedea superioritatea
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
exercitare a votului pe lîngă un ansamblu de activități, de resurse și de consecințe ce depind de el face din comportamentul electoral un element central în procesul de participare politică. În cele din urmă, după cum se știe, experienței clasice a constituționalismului anglo-saxon i se datorează încercarea, pe deplin încununată de succes, de a înlocui gloanțele (bullets) cu buletinele de vot (ballots), ca instrument de rezolvare a conflictelor, de a număra capetele, în loc de a le tăia. Democratizare și participare În ceea ce privește legătura ce
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Ionescu (2008). Regimuri politice contemporane, ediția a doua, Editura C.H. Beck, București Bazele constituționale ale administrației publice. Note de curs C. Ionescu (2000). Dezvoltarea constituțională a României. Acte și documente. 1741-1991, Editura RAMO, București F. Bucur Vasilescu (1998). Constituționalitate și constituționalism, Editura Național, București I. Vida (2011). Curtea Constituțională a României. Justiția politicului sau politica justiției?, Editura Monitorul Oficial, București Anunțarea procedurii de evaluare I. 20% seminar: 10% test-sinteză (patru subiecte, luna noiembrie) și 10% test-grilă (20 de întrebări, o singură
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
1988), Dictionary of American Government and Politics, The Dorsey Press, Chicago H. Schulze (2003), Stat și națiune în istoria europeană, Editura Polirom, Iași B. Tricot, R.H. Lebel (1985), Les institutions politiques françaises, Dalloz, Paris F. Bucur Vasilescu (1998), Constituționalitate și constituționalism, Editura Național, București I. Vida (2011), Curtea Constituțională a României. Justiția politicului sau politica justiției?, Editura Monitorul Oficial, București I. Vida (2010), Legistică formală. Introducere în tehnica și procedura legislativă, ediția a IV-a revizuită și completată, Editura Lumina Lex
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
sa supraliciteze asupra exagerațiunilor celuilalt, spre a dovedi că e omul situațiunii, fără preocuparea în toate acestea de soarta ce se face astfel țării"18. Termenul este preluat de Titu Maiorescu într-un discurs din 1885, unde pomenește despre "patria constituționalismului", i.e. Stale Unite ale Americii: Cine e acela pentru care, dacă e un proces important, se face un steeplechase (cuvânt englez, dar lucrul nu este din patria constituționalismului), cine să-l aibă mai întâi, si nefericitul împricinat, când vine în
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
de Titu Maiorescu într-un discurs din 1885, unde pomenește despre "patria constituționalismului", i.e. Stale Unite ale Americii: Cine e acela pentru care, dacă e un proces important, se face un steeplechase (cuvânt englez, dar lucrul nu este din patria constituționalismului), cine să-l aibă mai întâi, si nefericitul împricinat, când vine în aldoilea rând, aleargă disperat la ușă tuturor celorlalți avocați ca să caute o contrabalansare a influenței"19. Într-un corpus de 94 de texte (rostite de 35 de oratori
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
din punct de vedere etnic între români și moldoveni. Aceștia mergeau pe ideea unei conduceri indirecte în unele locuri, pe o guvernare militară directă prin intermediul elitelor asimilate în sistemul administrativ rus și, nu în ultimul rând, existau variate forme ale constituționalismului. În ultima categorie Octavian Țâcu o dă exemplu pe Finlanda 551. Constantin Stere. Luptătorul Național. O restituire necesară, articolul lui Gheorghe Zbuchea din 2008, aduce în discuție Finlanda în contextul unei revoluții cu caracter burghez-democratic care dorea să pună bazele
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Sices (DeKalb, Ill, 1996), 8-10. 116 Există o polemică înverșunată între istorici în ceea ce privește cariera lui Piero Soderini. Pe de o parte, Roslyn Pesman Cooper și Humfrey Butters au interpretat faptele lui Soderini ca fiind acelea ale unui susținător nepărtinitor al constituționalismului; pe de altă parte, Sergio Bertelli l-a portretizat pe Soderini că un politician ambițios care contemplă formarea unui principat în Florența. Vezi R. Pesman Cooper, "L'elezione di Pier Soderini a gonfaloniere a vită", Archivio storico italiano, 125 (1967
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
virtuților formelor 37. LA CE SERVEȘTE LIMBAJUL CONSTITUȚIONAL? ELOGIUL FORMELOR Să ne ferim însă să exagerăm meritele exercițiului constituțional. Dacă ar fi de ajuns enunțarea unor principii într-un text scris pentru a rezolva probleme politice de maximă importanță, atunci constituționalismul ar suscita o mult mai mare atracție. Niciodată o lege fundamentală nu a reglat, de una singură, conflictele de competență: chiar dacă, încă din 1787, constituția americană ar fi conținut o regulă clară de rezolvare a diferendelor între state, aceasta nu
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
asupra naturii umane, a puterii și a repartiției ei, atunci constituția poate să ajute la înrădăcinarea acestui acord. Scrisă într-un mod clar și concis, ea poate să alimenteze și să mențină conștiința civică. În aceste condiții, principala virtute a constituționalismului este de natură pedagogică: el contribuie, prin formalizarea sensului politic comun, la difuzarea acestuia în conștiintele cetățenilor. În orice caz, acesta este pariul tuturor jurisconsulților din istoria modernă a Europei. De ce în anul de grație 1576, juristul francez, Jean Bodin
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
servitul statului român cu instrumentele reprezentantivității statului într-un fel, iar actuala performanță de tip de statal de la Cotroceni este orice în afară de o performanță de tip statat, e una eminamente politică, de foarte multe ori de un dispereț abrupt al constituționalismului și al eticii instituționale”, a declarat Principele Radu, la “ Nu se întreabă nimeni ce crede Regele despre comportamentul public al acestui personaj. Regele crede că felul de a servi statul român de pe scaunul lui Ferdinand 1 e făcut în alt
Principele Radu: Băsescu are un dispreţ abrupt pentru constituţionalism () [Corola-journal/Journalistic/47692_a_49017]
-
generație de intelectuali (căci părinții lui Ion Țenchea, țărani bănățeni, au fost mândri de portul și de starea lor până la ultima suflare) mărturiile unor preocupări atât de diverse nu pot fi irosite doar pentru că tranziția fluidizează scara valorilor noastre. Pentru constituționalism Trăitor sub Austro-Ungaria și România, martor al nașterii constituționalismului românesc în hotarele României Mari, fin cunoscător al dreptului european, Ion Țenchea și-a arătat încă în perioada interbelică interesul pentru interpretarea și explicarea temeiurilor constituționale. Spre pildă, în- tr-un foarte
Agenda2003-41-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281577_a_282906]
-
bănățeni, au fost mândri de portul și de starea lor până la ultima suflare) mărturiile unor preocupări atât de diverse nu pot fi irosite doar pentru că tranziția fluidizează scara valorilor noastre. Pentru constituționalism Trăitor sub Austro-Ungaria și România, martor al nașterii constituționalismului românesc în hotarele României Mari, fin cunoscător al dreptului european, Ion Țenchea și-a arătat încă în perioada interbelică interesul pentru interpretarea și explicarea temeiurilor constituționale. Spre pildă, în- tr-un foarte documentat studiu asupra „Noii orientări constituționale a Europei”, din
Agenda2003-41-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281577_a_282906]
-
al dreptului european, Ion Țenchea și-a arătat încă în perioada interbelică interesul pentru interpretarea și explicarea temeiurilor constituționale. Spre pildă, în- tr-un foarte documentat studiu asupra „Noii orientări constituționale a Europei”, din 1937, Ion Țenchea subliniază tradiția modernă a constituționalismului românesc, încă de pe la 1300, statul întemeiat la Argeș intitulat „a toată țara românească” având la bază ideile moderne (în pas cu ce se întâmpla în Marea Britanie și cu dezvoltarea constituțională cutumiară), și nu stilul feudal, închis al vremii. În contextul
Agenda2003-41-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281577_a_282906]