15,474 matches
-
exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 14. Avocatul Poporului, în Dosarul nr. 115D/2020, apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Relevă că nu se poate reține încălcarea art. 16 și 21 din Constituție, întrucât normele supuse controlului de constituționalitate se aplică tuturor celor aflați în situația prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare. Totodată, în deplină concordanță cu art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorul poate stabili reguli speciale de procedură. În conformitate cu art.
DECIZIA nr. 807 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251398]
-
Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare (în prezent, abrogată potrivit art. 597 alin. (2) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019), care au fost supuse în repetate rânduri controlului de constituționalitate exercitat prin prisma unor critici similare celor formulate în prezenta cauză (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 711 din 6 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 38 din 13 ianuarie 2021, Decizia nr. 655
DECIZIA nr. 807 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251398]
-
muncă, ceea ce justifică instituirea unui tratament juridic diferit, compatibil cu dispozițiile art. 16 din Constituție. ... 22. De asemenea, stabilind instanța competentă să soluționeze litigiile având ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public, textul de lege supus controlului de constituționalitate transpune dispozițiile art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală, potrivit cărora „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, și dispune, totodată, chiar în sensul asigurării accesului liber la justiție, și nu al îngrădirii acestui drept
DECIZIA nr. 807 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251398]
-
autorilor excepției se subsumează exclusiv unor aspecte referitoare la interpretarea acestor dispoziții legale și la aplicarea „regimului de putere publică“ în cazul actelor individuale de salarizare ale funcționarilor publici. Or, problema interpretării și aplicării dispozițiilor legale criticate excedează controlului de constituționalitate, fiind de resortul instanțelor judecătorești învestite cu soluționarea cauzelor. Astfel, instanța judecătorească interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluționării cauzelor cu care a fost învestită, iar împotriva hotărârii judecătorești, partea interesată poate exercita o cale de atac, în condițiile
DECIZIA nr. 807 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251398]
-
au stabilit limitele/hotarele dintre municipiul Suceava și comuna Șcheia. ... 21. Analizând aceste susțineri, Curtea reține că problema stabilirii limitelor administrativ-teritoriale prin procese-verbale de delimitare, procese-verbale de conciliere sau, după caz, prin hotărâri judecătorești definitive, a mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, în raport cu o motivare similară celei formulate în prezenta cauză și prin raportare la aceleași dispoziții constituționale. Prin Decizia nr. 14 din 18 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 339 din 18 aprilie 2018
DECIZIA nr. 734 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251452]
-
abrogate, ele continuă să aibă relevanță juridică din perspectiva incriminărilor preluate în noul Cod penal. Aceasta este poziția unitară a doctrinei, precum și a practicii judiciare și aceeași interpretare o regăsim și în jurisprudența Curții Constituționale. Astfel, efectuând controlul de constituționalitate cu privire la dispozițiile art. 360 din Codul penal referitoare la infracțiunea de acces ilegal la un sistem informatic, Curtea Constituțională precizează că infracțiunea a fost preluată din Legea nr. 161/2003 și explică cerința ca făptuitorul să acționeze fără drept
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
drept, prin care se realizează o interacțiune funcțională cu sistemul informatic“ (paragraful 31). ... 3.3. Decizia nr. 27 din 19 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 31 martie 2021, prin care, verificând din nou constituționalitatea dispozițiilor art. 360 alin. (1) din Codul penal, instanța de contencios constituțional a reluat argumentele inserate în considerentele deciziei sale anterioare, nr. 183 din 29 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 13 iunie
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
că „ele continuă să aibă relevanță juridică din perspectiva incriminărilor preluate în noul Cod penal. Aceasta este poziția unitară a doctrinei, precum și a practicii judiciare și aceeași interpretare o regăsim și în jurisprudența Curții Constituționale. Astfel, efectuând controlul de constituționalitate cu privire la dispozițiile art. 360 din Codul penal referitoare la infracțiunea de acces ilegal la un sistem informatic, Curtea Constituțională precizează că infracțiunea a fost preluată din Legea nr. 161/2003 și explică cerința ca făptuitorul să acționeze fără drept
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
protecție civilă, pompieri și alte specialități și personal contractual auxiliar. ... 19. Sintetizând criticile autorilor excepției, Curtea reține că aceștia susțin că, având în vedere motivarea Deciziei Curții Constituționale nr. 306 din 8 mai 2018, normele de lege supuse controlului de constituționalitate contravin dispozițiilor constituționale invocate, întrucât prevăd că procedura organizării concursurilor și examenelor să fie stabilită printr-o normă administrativă, cu putere juridică inferioară legii organice, respectiv prin ordin al ministrului de resort, transmițându-se astfel competența constituțională exclusivă a legiuitorului
DECIZIA nr. 666 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251431]
-
de neconstituționalitate a textului criticat, potrivit căruia doar aspectele procedurale referitoare la organizarea și desfășurarea concursurilor și examenelor se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea se pronunță asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. În consecință, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 74^1 lit. a) teza a doua din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului este inadmisibilă
DECIZIA nr. 666 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251431]
-
pe fond. ... 18. Prin Decizia nr. 71 din 9 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 25 mai 2021, Curtea, prin prisma unor critici de neconstituționalitate similare celor invocate în prezenta cauză, a constatat constituționalitatea dispozițiilor art. 19 alin. (3), ale art. 29 alin. (1) lit. a) teza întâi și ale art. 31 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 304/2004. Curtea a fost chemată să se pronunțe asupra următoarelor aspecte: (i) competența Colegiului de
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
antereferite. ... 22. Curtea a mai reținut că nu este chemată să se pronunțe asupra soluției normative cuprinse în regulamentul antereferit cu privire la modul concret de desemnare a membrilor completurilor, întrucât prevederile regulamentare nu pot forma obiect al controlului de constituționalitate, ci trebuie să decidă dacă un act de reglementare primară poate transfera în domeniul actelor de reglementare secundară stabilirea organului competent să aprobe/valideze compunerea completurilor de judecată în materie penală și a modului concret de desemnare a membrilor acestor completuri
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
de comerciant persoană fizică;“. Însă, ținând seama de jurisprudența Curții Constituționale, concretizată în Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, precum și de dispozițiile aplicabile cauzei în cadrul cărora a fost invocată excepția de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 712 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251504]
-
unor libertăți, precum și dispozițiilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate din aceleași perspective invocate și în cauza de față, Curtea pronunțând, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 336 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 16 august 2017, Decizia nr. 69 din 22
DECIZIA nr. 712 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251504]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 754 din 19 august 2020, sau Decizia nr. 279 din 4 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1147 din 27 noiembrie 2020. ... 15. Pronunțându-se asupra constituționalității dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017, prin Decizia nr. 228 din 2 iunie 2020, precitată, paragrafele 18 și 19, Curtea a amintit jurisprudența sa constantă
DECIZIA nr. 712 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251504]
-
și în mediul de afaceri, întrucât cumularea celor două funcții ar putea duce la afectarea intereselor generale ale comunității și a principiilor care stau la baza statului de drept. De asemenea, Curtea a reținut că prevederile legale supuse controlului de constituționalitate, stabilind cu claritate incompatibilități specifice aleșilor locali, dau expresie voinței legiuitorului, care a apreciat că funcțiile publice care obligă la transparența modului de utilizare și administrare a fondurilor publice sunt incompatibile cu funcțiile private, specifice mediului de afaceri, întrucât cumulul
DECIZIA nr. 712 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251504]
-
a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019. Însă, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, urmează a se reține ca obiect al excepției prevederile art. 98 alin. (1) lit. d
DECIZIA nr. 806 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251485]
-
1), (3) și (4) - Conținutul și efectele hotărârii, prin raportare la art. 518 - Încetarea efectelor deciziei din Codul de procedură civilă. ... 20. În ceea ce privește stabilirea obiectului excepției de neconstituționalitate, instanța constituțională trebuie să țină seama, în controlul de constituționalitate, de voința reală a părții care a ridicat excepția de neconstituționalitate. De asemenea, determinarea obiectului excepției de neconstituționalitate este o operațiune care, pe lângă existența unor condiționări formale inerente ce incumbă în sarcina autorului acesteia, poate necesita și o apreciere
DECIZIA nr. 324 din 18 mai 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251484]
-
condiționări formale inerente ce incumbă în sarcina autorului acesteia, poate necesita și o apreciere obiectivă a Curții Constituționale, având în vedere finalitatea urmărită de autor prin ridicarea excepției. O atare concepție se impune tocmai datorită caracterului concret al controlului de constituționalitate exercitat pe cale de excepție (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 176 din 26 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 24 iunie 2019, paragrafele 56 și 57, sau Decizia nr. 802
DECIZIA nr. 324 din 18 mai 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251484]
-
motivată, or prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a reținut că excepția de neconstituționalitate cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. În cazul în care excepția de neconstituționalitate nu cuprinde motivarea ca element
DECIZIA nr. 324 din 18 mai 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251484]
-
drepturi în cauză. ... 16. Astfel fiind, excepția de neconstituționalitate ridică o problemă de interpretare și aplicare a legii, de competența instanței de judecată care soluționează apelul împotriva sentinței criticate, iar nu a Curții Constituționale, care se poate pronunța numai asupra constituționalității dispozițiilor legale. Dacă instanța constituțională s-ar învesti în sensul de a stabili corectitudinea modului de calcul al indemnizației reparatorii stabilit de instanța de fond, ar încălca prerogativele constituționale ale instanțelor de judecată, singurele competente, potrivit art. 126 din Constituție
DECIZIA nr. 872 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251539]
-
autoritatea de lucru judecat. ... 7. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Arată că instanța constituțională a mai analizat dispozițiile legale criticate prin raportare la critici identice cu cele formulate în prezenta cauză, constatând constituționalitatea acestora, spre exemplu, prin Decizia nr. 498 din 17 septembrie 2019. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: 8. Prin Decizia nr. 570 din 7 august 2019, pronunțată în Dosarul nr. 286/40/2018*, Curtea de Apel Suceava - Secția
DECIZIA nr. 621 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255682]
-
constituționale ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, ale art. 21 - Accesul liber la justiție și ale art. 129 - Folosirea căilor de atac. ... 21. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate exercitat prin prisma unor critici similare formulate de același autor ca cel din prezenta cauză, iar prin Decizia nr. 498 din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 24 martie 2020, a constatat
DECIZIA nr. 621 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255682]
-
exercitat prin prisma unor critici similare formulate de același autor ca cel din prezenta cauză, iar prin Decizia nr. 498 din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 24 martie 2020, a constatat constituționalitatea acestora. Curtea a reținut că prevederile art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă din 1865 reprezintă reguli de procedură ce reglementează revizuirea ca o cale extraordinară de atac pentru reformarea hotărârilor judecătorești și au fost edictate în conformitate
DECIZIA nr. 621 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255682]
-
De asemenea, se invocă art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 24. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate prin raportare la critici similare celor formulate în prezenta cauză. Prin Decizia nr. 382 din 4 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 12 iunie 2006, Curtea a răspuns criticii potrivit căreia textul legal
DECIZIA nr. 622 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255693]