9,983 matches
-
reține că, în realitate, autorul criticii solicită completarea textelor de lege menționate a căror soluție legislativă îl nemulțumește. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului". În consecință, excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca fiind inadmisibilă. Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224876_a_226205]
-
opinia autorilor, interpretarea legilor și a ordonanțelor este de competența exclusivă a Parlamentului și a instanțelor judecătorești. Astfel, problemele de interpretare și aplicare a legii fiind de atributul suveran al instanței de judecată, nu se pot constitui în aspect de constituționalitate a textelor de lege supuse controlului Curții. Art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2008 contravine art. 16 alin. (1) raportat la art. 1 alin. (3) și (5) coroborat cu art. 11 și 20 din Constituție, precum și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219316_a_220645]
-
sau împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de tribunale, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului, precum și în orice alte cazuri expres prevăzute de lege;"; - Art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 : "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului." - Art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 : "În exercitarea atribuțiilor care îi revin Curtea Constituțională este singura în drept să hotărască asupra competenței
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219316_a_220645]
-
57 privind exercitarea drepturilor și a libertăților, art. 129 privind exercitarea căilor de atac și ale art. 1, 6, 13, 14, 17 și 18 din Convenția europeană a drepturilor omului. Examinând excepția, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra constituționalității acestor dispoziții legale în raport cu critici asemănătoare. Astfel, în ceea ce privește dispozițiile art. 80 din Legea nr. 168/1999 , prin Decizia nr. 461 din 1 iunie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 5 iulie 2006, Curtea Constituțională
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219316_a_220645]
-
se putea adresa justiției, cauțiune care depășește valoarea activului net al societății. În susținere depune note scrise. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției, ca neîntemeiată, arătând că textul legal criticat a mai format anterior obiectul controlului de constituționalitate, Curtea statuând că acest text este constituțional. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: Prin încheierile din 21 aprilie 2003 și din 5 iunie 2003, pronunțate în dosarele nr. 993/2003 și nr. 4.383/2003, Judecătoria
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155621_a_156950]
-
la data înregistrării cererii." ... Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că prin dispozițiile legale criticate sunt încălcate prevederile art. 16, 21 și 44 din Constituție, republicată, precum și prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Asupra constituționalității dispozițiilor art. 127 din Ordonanța Guvernului nr. 61/2002 , raportate la textele constituționale invocate în prezenta cauză, Curtea s-a pronunțat prin mai multe decizii, ca de exemplu Decizia nr. 276 din 26 iunie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155621_a_156950]
-
depunerea cau��iunii stabilite prin art. 127 din Ordonanța Guvernului nr. 61/2002 are rolul de a frâna acțiunile dilatorii ale persoanelor juridice în cadrul procedurii de executare silită, fără ca prin aceasta să fie încălcate prevederile art. 21 din Constituție. Cu privire la constituționalitatea instituirii unei cauțiuni, ca o condiție a sesizării instanțelor judecătorești, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat, de exemplu prin Decizia nr. 236 din 5 iulie 2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 739 din 20 noiembrie 2001
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155621_a_156950]
-
în plen, de la microfonul președintelui de ședință, temeiul legal al validării rezultatului votului, art. 24 din Legea 96/2006 (statutul senatorilor și deputaților), nici în timpul ședinței plenului și în nici un alt moment anterior, nimeni nu a avut obiecții legate de constituționalitatea acestor temeiuri. O teză de drept unanim acceptată spune că, orice normă legală în vigoare se bucură de prezumția de constituționalitate, până la invalidarea ei de către CCR. Pe această prezumție se întemeiază de altfel obligativitatea respectării ei: nici o normă nu este
C.P. Tăriceanu, reacție la criticile după votul în cazul Șova: Încercare de uzurpare a competențelor Senatului by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103640_a_104932]
-
și deputaților), nici în timpul ședinței plenului și în nici un alt moment anterior, nimeni nu a avut obiecții legate de constituționalitatea acestor temeiuri. O teză de drept unanim acceptată spune că, orice normă legală în vigoare se bucură de prezumția de constituționalitate, până la invalidarea ei de către CCR. Pe această prezumție se întemeiază de altfel obligativitatea respectării ei: nici o normă nu este înainte de pronunțarea judecătorului constituțional, inaplicabilă și nu poate fi ignorată aplicarea ei fără ca cel care o face să nu se pună
C.P. Tăriceanu, reacție la criticile după votul în cazul Șova: Încercare de uzurpare a competențelor Senatului by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103640_a_104932]
-
în plen, de la microfonul președintelui de ședință, temeiul legal al validării rezultatului votului, art. 24 din Legea 96/2006 (statutul senatorilor și deputaților), nici în timpul ședinței plenului și în nici un alt moment anterior, nimeni nu a avut obiecții legate de constituționalitatea acestor temeiuri. O teză de drept unanim acceptată spune că, orice normă legală în vigoare se bucură de prezumția de constituționalitate, până la invalidarea ei de către CCR. Pe această prezumție se întemeiază de altfel obligativitatea respectării ei: nici o normă nu este
C.P. Tăriceanu, reacție la criticile după votul în cazul Șova: Încercare de uzurpare a competențelor Senatului by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103640_a_104932]
-
și deputaților), nici în timpul ședinței plenului și în nici un alt moment anterior, nimeni nu a avut obiecții legate de constituționalitatea acestor temeiuri. O teză de drept unanim acceptată spune că, orice normă legală în vigoare se bucură de prezumția de constituționalitate, până la invalidarea ei de către CCR. Pe această prezumție se întemeiază de altfel obligativitatea respectării ei: nici o normă nu este înainte de pronunțarea judecătorului constituțional, inaplicabilă și nu poate fi ignorată aplicarea ei fără ca cel care o face să nu se pună
C.P. Tăriceanu, reacție la criticile după votul în cazul Șova: Încercare de uzurpare a competențelor Senatului by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103640_a_104932]
-
unor conflicte sesizate de fostul Guvern Ponta. Renunțarea sau abrogarea unui act normativ nu ne poate opri din mersul procesual constituțional al acestuia. Ca atare, nu are relevanță abrogarea OUG 13. Această abrogare poate avea consecințe mâine, când o să judecăm constituționalitatea ordonanței", a susținut Dorneanu. Președintele CCR a subliniat că nu orice conflict dintre autorități îndeplinește condiția unui conflict juridic de natură constituțională, ci doar când o parte sau părțile își arogă puteri, atribuții, competențe din sfera de activitate a celeilalte
CCR: nu există conflict juridic între puterile statului () [Corola-website/Journalistic/102969_a_104261]
-
care, potrivit Constituției, aparțin Parlamentului. "Prin adoptarea acestui act normativ, Guvernul a exercitat o competență proprie, prevăzută în mod expres de prevederile art. 115 din Legea fundamentală. Verificarea respectării condițiilor prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituție, precum și a constituționalității conținutului normativ al ordonanței de urgență, poate fi realizată numai pe calea unui control de constituționalitate declanșat ca urmare a invocării unei excepții de neconstituționalitate, în condițiile art. 146 lit. d) din Constituție, sau pe calea unui control de constituționalitate
CCR: nu există conflict juridic între puterile statului () [Corola-website/Journalistic/102969_a_104261]
-
prevăzută în mod expres de prevederile art. 115 din Legea fundamentală. Verificarea respectării condițiilor prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituție, precum și a constituționalității conținutului normativ al ordonanței de urgență, poate fi realizată numai pe calea unui control de constituționalitate declanșat ca urmare a invocării unei excepții de neconstituționalitate, în condițiile art. 146 lit. d) din Constituție, sau pe calea unui control de constituționalitate a priori, prin intermediul legii de aprobare a acesteia, în condițiile art. 146 lit. a) din Constituție
CCR: nu există conflict juridic între puterile statului () [Corola-website/Journalistic/102969_a_104261]
-
constituționalității conținutului normativ al ordonanței de urgență, poate fi realizată numai pe calea unui control de constituționalitate declanșat ca urmare a invocării unei excepții de neconstituționalitate, în condițiile art. 146 lit. d) din Constituție, sau pe calea unui control de constituționalitate a priori, prin intermediul legii de aprobare a acesteia, în condițiile art. 146 lit. a) din Constituție, iar nu în temeiul textului constituțional al art. 146 lit. e)", arată sursa citată.
CCR: nu există conflict juridic între puterile statului () [Corola-website/Journalistic/102969_a_104261]
-
Constituționale referitor la excepțiile invocate pe marginea sintagmelor din conținutul infracțiunii de abuz în serviciu", se mai arată în comunicat. De asemenea, se subliniază că excepțiile de neconstituționalitate au fost supuse de-a lungul timpului, în mod repetat, controlului de constituționalitate cu privire la noțiunile de vătămare a drepturilor sau intereselor legitime, îndeplinire defectuoasă a atribuțiilor de serviciu și folos necuvenit, care au fost considerate constituționale. Citește și: Elena Udrea, despre Laura Codruța Kovesi: Nu știe DREPT "Sub acest aspect, Curtea Constituțională a
DNA: 1.500 de inculpați trimiși în judecată în ultimii 10 ani în dosare de abuz în serviciu by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101087_a_102379]
-
cu cât este vorba de un subiect activ calificat, de un profesionist care trebuie să dea dovadă de prudență în exercițiul profesiei sale'", se mai precizează în comunicat. DNA arată că CCR a statuat în mod constant în analiza de constituționalitate a dispozițiilor abuzului în serviciu că "previzibilitatea și predictibilitatea unei norme presupun că destinatarul acesteia are reprezentarea unei astfel de calități în virtutea căreia este obligat să-și modeleze conduita". Prin urmare, faptul că prevederile legale ce reglementează se aplică tuturor
DNA: 1.500 de inculpați trimiși în judecată în ultimii 10 ani în dosare de abuz în serviciu by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101087_a_102379]
-
dacă nu ar fi existat o reacție a unor asociații profesionale, atunci această "ilegalitate" ar fi produs efecte pe termen nedefinit. "Asociația profesională "Forumul Judecătorilor din România" solicită readucerea imediată a Consiliului Superior al Magistraturii în coordonatele de legalitate și constituționalitate în care a fost conceput, prin emiterea unei noi hotărâri de declanșare a procedurii de alegere a membrilor Consiliului pentru toate posturile ce vor deveni vacante la data de 6 ianuarie 2017 și prin emiterea Anunțului pentru alegerea membrilor CSM
Judecătorii, reacție după decizia CCR: Se cere demisia președintelui CSM by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101098_a_102390]
-
și pentru că trebuia. Emiterea ei ca OUG nu a fost oportună, dezbaterea unei asemenea probleme majore trebuia făcută în Parlament și nu în stradă, aici a fost singura greșeală a acestei OUG, oportunitatea. UPDATE: Valer Dorneanu, președinte CCR: - Noi verificăm constituționalitatea legilor și ordonanțelor în vigoare. OUG 13 a fost abrogată, e adevărat, după sesizarea Avocatului Poporului, și, din acest punct de vedere, nu putem constata admisibilitatea sesizării dacă OUG a întrunit condițiile de oportunitate, nici pe fond. Cu majoritate de
OUG 13. CCR, decizie după sesizarea Avocatului Poporului. Lucian Bolcaș: Nu avea dreptul să răspundă by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102582_a_103874]
-
asupra actelor abrogate când au produs efecte juridice. Nu am găsit elemente care să fi fost deja aplicate, să fi produs efecte juridice. - Atât în pledoaria Avocatului Poporului, cât și a procurorului, am dedus că trebuia să ne pronunțăm asupra constituționalității pentru că s-ar putea ca OUG 14 care a abrogat OUG 13 să fie la rândul ei abrogată. Noi nu judecăm o cauză după supoziții. Acum pornim de la adevărul că OUG 13 nu există. Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a anunțat
OUG 13. CCR, decizie după sesizarea Avocatului Poporului. Lucian Bolcaș: Nu avea dreptul să răspundă by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102582_a_103874]
-
și fluierături. Avocatul Bolcaș, întrebare cheie Respectarea acțiunii tuturor instituțiilor statului, cu condiția încadrării acestora în limitele stabilite de Constituția României, și evitarea transformării lor în instrumente de luptă politică, de o parte sau alta. Există mecanisme de reglare a constituționalității acțiunilor și ele trebuie respectate, în acest caz fiind vorba de Curtea Constituțională a României. CNMR face precizarea că nu se amestecă în războiul politic ce pare declanșat, dar nu poate sta indiferentă față de evoluțiile recente. Considerăm că este datoria
CNMR, solicitări urgente către Iohannis, Grindeanu, Parlament și români by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102603_a_103895]
-
de o autoritate publică de a obține recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei, garantat de art. 52 alin. (2) din Constituție', susținea președintele. Într-un alt articol, nou introdus în legea supusă controlului de constituționalitate, se exonerează de la plata amenzilor civile stabilite în temeiul art. 24 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 președintele Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor și, respectiv, președintele Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor. 'Prin conținutul său normativ, această nouă reglementare dispune
CCR discută sesizarea lui Iohannis referitoare la procesul de restituire a imobilelor preluate abuziv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103309_a_104601]
-
contractual ce urmează a fi angajați de autoritățile publice locale (consilii locale și primari, respectiv consilii județene și președinți de consilii județene) trebuie să revină acestora și nu reprezentantului autorității executive centrale a statului (prefectului), dispozițiile legii deduse controlului de constituționalitate încalcă prevederile art. 120 din Constituție. În plus, prin faptul că atribuțiile se realizează prin numire și nu prin concurs, Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2015 derogă de la principiile transparenței ocupării funcției publice și integrității
Klaus Iohannis atacă la CCR modificările Legii administrației locale () [Corola-website/Journalistic/103352_a_104644]
-
vedere pentru ca procedura referendumului să poată fi declanșată', a spus Andronache. Președintele Comisiei juridice de la Senat, Șerban Nicolae, i-a replicat că acest punct nu poate fi discutat pentru că este o ședință a trei comisii, cele juridice și cea pentru constituționalitate, în timp ce scrisoarea președintelui trebuie dezbătută numai în Comisiile juridice. Vă aduc la cunoștință faptul că dvs. știați programarea încă de când s-a făcut la BPR, inclusiv cu privire la scrisoarea președintelui în legătură cu consultarea Parlamentului în vederea declanșării consultării populare prin referendum.Mă surprinde
Șerban Nicolae-Gorghiu, schimb DUR de replici. Insultele și jignirile în Parlament by Tudor Curtifan () [Corola-website/Journalistic/102597_a_103889]
-
stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra textelor de lege cuprinse în actul normativ criticat și a constatat constituționalitatea acestora, iar în cauza de față criticile sunt similare celor față de care Curtea Constituțională a exercitat în precedent controlul de constituționalitate, fără să fie aduse argumente suplimentare care să determine modificarea jurisprudenței deja existente în materie. CURTEA, având în vedere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252533_a_253862]